444 matches
-
str. Muscel nr. 18, bl. B4, ap. 2 țel. 142509 16097 OLTEAN OLGUȚA (n. 1961) Cluj, Str. Câmpului 40/45 țel. 172790 8632 OLTEAN ZORITA (n. 1960) Gherla, Str. Fabricii, nr. 3 țel. 243125 14030 OPREAN DUMITRU (n. 1948) Cluj, Tarnița nr. 2/49 țel. 428366 1500 OPREAN IOAN (n. 1941) Cluj, Brâncuși 2/9 țel. 198338 17092 PĂCURAR RAREȘ CĂLIN (n. 1973) Cluj, str. Cometei nr. 17 țel. 120635 127635 16098 PÂNTEA DANA (n. 1961) Turda, Str. Dr. I. Rațiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
45 țel. 195282 16115 VIGH GYONGYI (n. 1969) Cluj, Str. Grigore Alexandrescu nr. 21, ap. 84 țel. 162015 17841 VUSCAN ADRIAN RADU (n. 1967) Cluj, str. Albinii, nr. 129, ap. 44 țel. 411158 16116 WEISER CSILLA (n. 1971) Cluj, Str. Tarnița nr. 7/A-1/16 țel. 428271 17094 ZORILĂ MONICA (n. 1970) Cluj, str. Peana nr. 13 bl. R12 ap. 17 țel. 191382 094783276 Partea a VII-a 1473 BACIU ION (n. 1930) Cluj, V. Lucaciu nr. 16 țel. 135983
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Brâncuși nr. 200/133 țel. 155204 19126 POENARU TORSICIU (n. 1937) Cluj, Str. Dorobanților 89/X3/42 țel. 134529 3534 POGĂCEAN MARIA (n. 1944) Cluj, Str. Donath 109, ap. 60 țel. 183862 13508 POJAR FENESAN ZORITA (n. 1936) Cluj, Str. Tarnița 5/43 țel. 161598 13589 POP ANA (n. 1952) Gherla, M. Eminescu nr. 1 țel. 243065 18951 POP CLAUDIA (n. 1967) Cluj, Str. Dorobanților 89/X-3/54 țel. 411340 3535 POP DOINA (n. 1953) Cluj, Str. Parâng 6, ap. 153
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
IOAN (E. C) Cluj, Titulescu 163/23/26 țel. 158242 1499 NISTOR IOAN (E. C) Cluj, Ortodoxe 9 țel. 199720 8631 OLTEAN IONICĂ (E. C) Cluj, Muscel nr. 18/12 bl. B4 țel. 142509 14030 OPREAN DUMITRU (E. C) Cluj, Tarnița nr. 2/49 țel. 428366 1500 OPREAN IOAN (E. C) Cluj, Brâncuși 2/9 țel. 198338 1504 PÂNTEA PETRU (E. C) Cluj, G. Muzicescu 9 țel. 184240 1502 PASCA NICOLAE (E. C) Cluj, N. Titulescu 145/15 țel. 152981 1505
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Bizușa 2/56 țel. 158850 8248 CĂPRAR VASILE (E. C) Cluj, I. Meșter nr. 1 bl. 01 ap. 75 țel. 421585 8249 CATINAS OVIDIU DANIEL (E. C) Cluj, Tineretului 66 ap. 29 țel. 418394 1544 COVACI VALERIA (E. C) Cluj, Tarnița 4/26 țel. 428212 8563 COZEA ELVIRA (E. C) Huedin, Munteanu 25/A țel. 094203063 8567 CULDA EMIL (E. C) Cluj, Plopilor 60/43 țel. 429066 8573 DRAGOȘ MIRCEA (E. C) Cluj, Scorțarilor 3 bl. D6 ap. 6 țel. 136103
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de est cu Munții Suhard iar în partea de sud și sud-est cu Bazinul Dornelor. Principalele culmi și vârfuri ce străjuiesc comuna sunt Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
în toate domeniile, în cultură de exemplu și altele care par imposibile în acest sistem", susține premierul. El a arătat că România are nevoie de proiecte în parteneriate-public private de zeci de miliarde de euro. Premierul a enumerat aici hidrocentrala Tarnița de peste un miliard de euro, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor veni în România prin Georgia. Totodată, la capitolul infrastructură, vor fi construite în acest sistem tronsoanele de autostradă Sibiu-Pitești și
Boc: Vrem un penitenciar realizat în parteneriat public-privat () [Corola-journal/Journalistic/46566_a_47891]
-
clasele I-VIII nr. 21 îndrumați de doamna prof. Eliza Rada. Vocile melodioase ale copiilor de la Școala cu clasele I-VIII nr. 19 susținuți de doamna prof. Virginia Merca ne-au încântat auzul, în mod special remarcându-se micuța Alina Tarnița. „La mulți ani! ” ne-au urat și eleve ale Școlii cu clasele I-VIII nr. 25, membre ale corului „Apostolic” dirijat de doamna profesoară de religie Ramona Mateescu și care la începutul acestei luni a obținut două premii la concursul
Agenda2004-52-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283202_a_284531]
-
plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe mort. Îngenunchind cu grabă îi adună ciolanele și-i deosebi lucrurile. Căpățîna era spartă de baltag”. Scena, dar mai ales
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din granite, care ating în vârful omonim 1 836 m; - Munții Gilău, din estul Munților Vlădeasa, alcătuiți din șisturi cristaline, cu înălțimi de 1 000 - 1 250 m; au sate risipite, iar pe Someșul Cald, lacuri de baraj la Fântânele, Tarnița și Gilău; - Muntele Mare, situat între Someșu Cald și Arieș, care atinge în vârful omonim 1 827 m; - Munții Trascăului, amplasați între Arieș și Ampoi, formați din calcare, cu vârfuri semețe și chei (Cheile Turzii, Râmeți). 20 GEOGRAFIE FIZICĂ Detunatele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de stil numite sinecdocă, întrucît relația dintre referentul denumit de apelativ și cel denumit de toponimul omo nim este de „întreg pentru parte“ (mai exact: suprafață încon jurătoare pentru un punct din cadrul ei: Adăpătoare, Balaur, Bordei, Buduroi, Butuc, Butură, Punte, Tarniță etc.). Conversiunea interonimică înseamnă trecerea unui antroponim, fără modificări formale specifice, la statutul de toponim, în urma asocierii cu un referent topic aflat într-o anumită relație cu persoana purtătoare a numelui respectiv (proprietate, vecinătate cu proprietatea acestuia, întîmplare memorabilă etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului (în Munții Rodnei), Bîrsănescu (vîrf în Munții Maramureșului), Bîrsănești (deal în Subcarpații Tazlăului; pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, și sat în județul Bacău), Bîrsău (sat în județul Satu Mare; pîrîu, afluent de dreapta al Someșului), Bîrsău de Jos și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate, unele dintre toponimele Cristian (< Keresténnfalva), celelalte avînd la bază numele unei persoane locale. Bihor Este numele unor munți din Apuseni și al unui vîrf din Munții Căpățînii, regăsindu-se de asemenea în toponimele compuse polarizate Poarta Bihorului (peșteră) și Tarnița Bihorului (pas). Pot fi asociate etimologic, probabil, Biharia (două sate din județele Alba, respectiv Bihor), un vîrf în Munții Bihorului, o movilă în Cîmpia Înaltă a Crișurilor, o culme între Arieșul Mare și Arieșul Mic, (parte a Munților Bihorului) și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Greutățile nu au fost puține dar și satisfacțiile sunt mari când constat că am reușit până acum să realizez: electrificarea satului Taula, să îmbunătățesc infrastructura comunei, și în special drumul Dealul Perjului-Bărboasa- Taula, sau să ridic monumentul din centrul satului Tarnița, întru cinstirea eroilor care și-au jertfit viața pentru neam și pentru țară, precum și edificarea noului local al primăriei din Oncești. O monografie poate părea prea puțin pentru memoria înaintașilor noștri, dar consider că are o valoare mare din punct
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răspunderi sociale și morale. Nu-i este permis așadar să se compromită sprijinind pereții cârciumilor, sau rezemând gardurile sătenilor jinduind după fete frumoase și sprințare. Timp de peste treizeci de ani, mi-am desfășurat activitatea profesională la școala generală din satul Tarnița, comuna Oncești, dintre care 26 de ani ca director-învățător. Înainte de a ajunge la Tarnița, am funcționat ca învățător pe la alte școli: Tabăra- Bivolari - Iași, Ocheni-Huruiești - Adjud și Gloduri - Bacău, Stănișești - Bacău,. În urma experienței de o viață îmi permit a crede
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cârciumilor, sau rezemând gardurile sătenilor jinduind după fete frumoase și sprințare. Timp de peste treizeci de ani, mi-am desfășurat activitatea profesională la școala generală din satul Tarnița, comuna Oncești, dintre care 26 de ani ca director-învățător. Înainte de a ajunge la Tarnița, am funcționat ca învățător pe la alte școli: Tabăra- Bivolari - Iași, Ocheni-Huruiești - Adjud și Gloduri - Bacău, Stănișești - Bacău,. În urma experienței de o viață îmi permit a crede că, pentru a fi dascăl, nu trebuie să fii neapărat savant. Trebuie să stăpânești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în colectiv. Acest lucru m-a obligat, să-mi adaptez conduita și stilul de muncă în concordanță cu cel al noilor colegi și să învăț din experiența lor. În anul 1958 fiind transferat și numit la conducerea școlii din satul Tarnița, au apărut noi încercări. Prioritară era înființarea învățământului de 7-8 ani, apoi a celui de 10 ani. Era o perioadă de „pionierat” și în timp de doi ani, 1962-1964, s-a reușit ridicarea unei noi școli. S-au deschis astfel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înființarea învățământului de 7-8 ani, apoi a celui de 10 ani. Era o perioadă de „pionierat” și în timp de doi ani, 1962-1964, s-a reușit ridicarea unei noi școli. S-au deschis astfel noi porți pentru învățătură copiilor din Tarnița și din celelalte sate ale comunei. Sprijinit de cei din jur, am depășit greutățile inerente și școala a intrat pe un făgaș normal. În anii 1962-1964 și cei care au urmat, cadrele didactice și personalul administrativ al școlii, împreună cu comitetul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un teren de sport și un miniparc dendrologic pentru elevi. Sprijinit inițial de inspectorii școlarii, s- au organizat cercuri pedagogice,schimburi de experiență, dezbateri pe anumite teme, expoziții cu lucrări ale elevilor și cercuri școlare. Aceste activități au situat școala Tarnița printre cele mai bune din zonă și chiar din județ. Prestigiul profesional și moral de care se bucura corpul didactic al școlii Tarnița, se datora atmosferei de muncă în echipă și disciplinei, ce se transmitea de la dascăli la elevi. Prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dezbateri pe anumite teme, expoziții cu lucrări ale elevilor și cercuri școlare. Aceste activități au situat școala Tarnița printre cele mai bune din zonă și chiar din județ. Prestigiul profesional și moral de care se bucura corpul didactic al școlii Tarnița, se datora atmosferei de muncă în echipă și disciplinei, ce se transmitea de la dascăli la elevi. Prin activități culturale și sportive școala din Tarnița s-a afirmat în concursuri locale și zonale. Trăsăturile dominante ale ambianței din școală erau: munca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și chiar din județ. Prestigiul profesional și moral de care se bucura corpul didactic al școlii Tarnița, se datora atmosferei de muncă în echipă și disciplinei, ce se transmitea de la dascăli la elevi. Prin activități culturale și sportive școala din Tarnița s-a afirmat în concursuri locale și zonale. Trăsăturile dominante ale ambianței din școală erau: munca și disciplina. În anul 1990, despărțirea de școală, ca urmare a pensionării, a constituit un adevărat șoc pentru mine. M-am despărțit cu inima
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Am început să citesc tot ce-mi apărea în cale, întâi doar ca să-mi ocup timpul. Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un succes? Cred astăzi cu tărie că este ceva normal!... Mai apoi ducându-mi viața de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un succes? Cred astăzi cu tărie că este ceva normal!... Mai apoi ducându-mi viața de unul singur, amintirile și gândurile îmi răscoleau liniștea. Am încercat să aștern toate aceste frământări pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în aceste ținuturi care cu siguranță erau locuite în sec. I-II d.Hr
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-lea, numărul așezărilor omenești a cunoscut o relativă creștere. După desființarea iobăgiei din Moldova (1749), mișcările migratorii transcarpatice s-au intensificat. Bejenarii s-au așezat pe moșiile mănăstirești sau ale marilor proprietari și au înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau pe vetre vechi sau foarte vechi de locuit (Bărboasa, Dealu Perjului, Velea Iepei). Primele organizări administrative în Moldova, sate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]