358 matches
-
prehaluce destul de bine dezvoltat, care contribuie la lărgirea labei piciorului. Ofidienii (șerpii) nu au de loc membre. Chelonienii (broaștele țestoase) prezintă, în general, membre foarte apropiate de tipul schematic. Oasele stilopodului și zeugopodului sunt scurte și groase. Porțiunea proximală a tarsului este modificată considerabil. Oasele tarsiene din rândul întâi sunt contopite, adică tibialul este sudat cu peroneul și centralul. Și tarsienele din rândul al doilea prezintă o tendință de sudare. La chelonienii tereștri degetele sunt scurte, dar la chelonienii marini ele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
rândul al doilea prezintă o tendință de sudare. La chelonienii tereștri degetele sunt scurte, dar la chelonienii marini ele au dimensiuni mari. Saurienii (șopârlele, cameleonii, iguanele) au de obicei membrele normal dezvoltate și apropiate de schema fundamentală a tetrapodelor; la tars, oasele rândului proximal se pot suda între ele. Câteva genuri de saurieni sunt lipsite de membre; alte genuri au membre fără degete. Crocodilienii (crocodilii) prezintă o dispoziție specială a tarsului. Primul rând al oaselor tarsiene este compus din numai 2
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
normal dezvoltate și apropiate de schema fundamentală a tetrapodelor; la tars, oasele rândului proximal se pot suda între ele. Câteva genuri de saurieni sunt lipsite de membre; alte genuri au membre fără degete. Crocodilienii (crocodilii) prezintă o dispoziție specială a tarsului. Primul rând al oaselor tarsiene este compus din numai 2 oase voluminoase: astragal (format prin sudarea tibialului, intermediarului și centralului) și calcaneu (peroneal). Acesta din urmă prezintă, pentru prima dată în seria vertebratelor, o proeminență situată pe partea posterioară: tuberculul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tarsiene este compus din numai 2 oase voluminoase: astragal (format prin sudarea tibialului, intermediarului și centralului) și calcaneu (peroneal). Acesta din urmă prezintă, pentru prima dată în seria vertebratelor, o proeminență situată pe partea posterioară: tuberculul calcaneului. Rândul distal al tarsului este format din oscioare ce se sudează mai târziu, în mod parțial, între ele. Păsările nu au astragal, deoarece rândul proximal al oaselor tarsiene s-au sudat la capătul distal al tibiei, pentru care acesta se mai numește și tibiotars
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sudat la capătul distal al tibiei, pentru care acesta se mai numește și tibiotars, iar oasele tarsiene distale și trei oase metatarsiene corespunzătoare degetelor II, III și IV sunt contopite într-un singur os alungit, formând tarsometatarsul, care este scheletul tarsului. Scheletul membrului posterior la păsări, datorită adaptării la mers, salt, alergat, înot și la sprijinirea corpului, a suferit modificări față de tipul general întâlnit la tetrapode. La păsări membrul posterior cuprinde trei segmente. Primul segment este format de femur, care este
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tarsiene, dispuse în două rânduri în jurul osului central, reprezentat prin "navicular" (scafoidul tarsian). Rândul proximal este format din: "astragal" sau "talus" (format prin sudarea tibialului și intermediarului) care se articulează cu zeugopodul, și "calcaneu" (peroneal) ce constituie porțiunea posteroinferioară a tarsului. Rândul distal de oase tarsiene este format din "cuboid" (format prin sudarea tarsienelor 4 și 5) și din cele "trei cuneiforme" (tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată greutatea corporală de la tibie, o transmite în jos calcaneului și anterior
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Colegiul Român, fiind promovat "doctor în dreptul civil și canonic" la "Universitatea La Sapienza din Romă", înainte de a intra în "Curia Română". A fost introdus în curia română de papă Alexandru al VIII-lea. În 1695, a fost promovat arhiepiscop de Tars și nunțiu apostolic la Lucerna, iar din anul 1698, până la sfârșitul anului 1710, a fost nunțiu apostolic la Lisabona, capitala Portugaliei. Papă Clement al XI-lea îl crease cardinal, în anul 1706. Michelangelo dei Conți a fost ales papă la
Papa Inocențiu al XIII-lea () [Corola-website/Science/305442_a_306771]
-
iar în jurul anului 348 urmează în scaunul episcopal Sfântului Maxim. Foarte devreme, între Acaciu, Mitropolitul din Cezareea Palestinei și se naște un conflict dogmatico-canonic, în urma căruia, Acaciu reușește să-l exileze pe Chiril în anul 358. Acesta se retrage în Tarsul Ciliciei, la Episcopul Silvan. Sinodul din Seleucia îl repune în drepturi, însă Acaciu, care îl urmărea mereu, reușește să-l exileze din nou în anul 360 printr-un sinod din Constantinopol. În anul 361, când pe tron urca Împăratul Iulian
Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/303195_a_304524]
-
este împărțită într-o regiune anterioară, numită podosoma și o regiune posterioară, opistosomă. Podosoma poartă 4 perechi de picioare la adulți (trei la larve) și orificiile genitale. Picioarele (membrele) sunt compuse din șase segmente: coxa, trohanter, femur, tibie, metatars și tars. Coxele sunt sudate de podosomă. Picioarele se termină cu două gheare și o formațiune în formă de ventuză, numită pulvil ("pulvillus"). Pe tarsul perechii I de picioare se află o depresiune acoperită cu numeroși peri, organul lui Haller, care este
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
larve) și orificiile genitale. Picioarele (membrele) sunt compuse din șase segmente: coxa, trohanter, femur, tibie, metatars și tars. Coxele sunt sudate de podosomă. Picioarele se termină cu două gheare și o formațiune în formă de ventuză, numită pulvil ("pulvillus"). Pe tarsul perechii I de picioare se află o depresiune acoperită cu numeroși peri, organul lui Haller, care este un organ senzorial cu rol olfactiv. Pe unghiul intern posterior al coxei primei perechi de picioare se află un pinten care se suprapune
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
depresiune acoperită cu numeroși peri, organul lui Haller, care este un organ senzorial cu rol olfactiv. Pe unghiul intern posterior al coxei primei perechi de picioare se află un pinten care se suprapune pe coxa perechii a doua de picioare. Tarsul are o lungime moderată (0,8 mm la femele și 0,5 mm la masculi) și se îngustează spre vârf. Opistosomă, care se află posterior de picioarele IV, poartă 2 orificii respiratorii și un orificiu anal. Orificiile respiratorii perechi, numite
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
patru perechi de picioare. Chelicerele sunt compuse din două articole: unul fix și altul mobil. Articolul fix este mult mai mic decât cel mobil. Chelicerele sunt acoperită cu perișori senzitivi . Pedipalpii sunt alcătuiți din următoarele segmente: coxă, trohanterul, femurul, patelă, tars și gheare. Articolul terminal - tarsului (fix) și ghearele (mobile) formează o chelă (clește). Pedipalpii sunt folosiți la manipularea hranei, dar și ca ogane senzitive datorită abudenții a perișorilor senzitivi . Picioarele - apendicele ambulatoare - sunt alcătuite din 7 articole: coxă, trohanter, femur
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
sunt compuse din două articole: unul fix și altul mobil. Articolul fix este mult mai mic decât cel mobil. Chelicerele sunt acoperită cu perișori senzitivi . Pedipalpii sunt alcătuiți din următoarele segmente: coxă, trohanterul, femurul, patelă, tars și gheare. Articolul terminal - tarsului (fix) și ghearele (mobile) formează o chelă (clește). Pedipalpii sunt folosiți la manipularea hranei, dar și ca ogane senzitive datorită abudenții a perișorilor senzitivi . Picioarele - apendicele ambulatoare - sunt alcătuite din 7 articole: coxă, trohanter, femur, patela, metatars (bazitars) și tars
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
tarsului (fix) și ghearele (mobile) formează o chelă (clește). Pedipalpii sunt folosiți la manipularea hranei, dar și ca ogane senzitive datorită abudenții a perișorilor senzitivi . Picioarele - apendicele ambulatoare - sunt alcătuite din 7 articole: coxă, trohanter, femur, patela, metatars (bazitars) și tars, plus gheare tarsale. Primele trei perechi de apendice sunt fixat rigid de corp, iar ultima pereche - mobil. La masculi, a treia pereche de picioare sunt modificate în gonopode, adaptate pentru transferul spermei în timpul acuplației . Forma gonopodelor este utilizată le determinarea
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
creștini ai aceleiași perioade prin faptul că teologia și practicile lor făceau parte, în mare, din acele tradiții aflate în dezvoltare ale creștinismului paulin, care a devenit dominant. Până în secolul IV, mișcarea creștinismului niceean, dominată de interpretarea lui Pavel din Tars, avea dreptul de a declara interpretările diferite ca fiind eretice. Alte scrieri timpurii, dar "neapostolice", au fost condamnate și suprimate în mod activ în următoarele secole, și sunt, acum, lucrări "pierdute". Scrierile părinților apostolici sunt de mai multe genuri, unele
Părinți apostolici () [Corola-website/Science/307349_a_308678]
-
79 AC din care a rămas numai zidul de vest cunoscut sub numele de Zidul Plângerii (הכותל המערבי) și la care se roagă evreii până în ziua de azi). Tot în Biblie este pomenit portul atunci cand Iona s-a îmbarcat spre Tars și tot din portul Jaffa a pornit Sf. Petru călătoriile sale (trei călătorii) înainte de s-a oprit la Romă. Se povestește că tot aici a fost făcută minunea "învieri fetei lui Tăvița" făcută de Sf. Petru fiicei unui tăbăcar, Simion
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
תביתה קומי). Deasemenea din acest loc fusese trimis Iona de către Dumnezeu la cetatea Ninivei, cu o populație de 120,000 de suflete, pentru a propovădui pocăința. Iona încearcă să fugă și se îmbarca pe o altă corabie ce pleacă spre Tars. În călătorie, în timpul unei furtuni puternice, este aruncat în mare de ceilalți călători după o tragere la sorți și atunci este înghițit de kit (balenă) și după trei zile e adus la malul din Jaffa și trimis din nou la
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
specii, ei sunt extinși și spinoși, având și un rol în capturarea prăzii. Însă majoritatea opilionilor nu au gheare, doar subordinul Laniatores se evidențiață prin pedipalpii hipertrofiați. Numărul articolelor este același ca și al picioarelor, cu diferența că metatarsul și tarsul sunt concrescute și, pur și simplu, sunt numite tars. <br> "Membrele locomotoare" (se mai numesc și picioare, apendice ambulatoare) constau din articolele: coxă, trohanter, femur, patela (rotula), tibia, bazitars și tars. La unii opilioni picioarele se termină cu gheare. La
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
rol în capturarea prăzii. Însă majoritatea opilionilor nu au gheare, doar subordinul Laniatores se evidențiață prin pedipalpii hipertrofiați. Numărul articolelor este același ca și al picioarelor, cu diferența că metatarsul și tarsul sunt concrescute și, pur și simplu, sunt numite tars. <br> "Membrele locomotoare" (se mai numesc și picioare, apendice ambulatoare) constau din articolele: coxă, trohanter, femur, patela (rotula), tibia, bazitars și tars. La unii opilioni picioarele se termină cu gheare. La cele mai multe specii Eupnoi și Dyspnoi coxele sunt libere și
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
ca și al picioarelor, cu diferența că metatarsul și tarsul sunt concrescute și, pur și simplu, sunt numite tars. <br> "Membrele locomotoare" (se mai numesc și picioare, apendice ambulatoare) constau din articolele: coxă, trohanter, femur, patela (rotula), tibia, bazitars și tars. La unii opilioni picioarele se termină cu gheare. La cele mai multe specii Eupnoi și Dyspnoi coxele sunt libere și mobile, în timp ce la alții sunt contopite cu corpul. Picioarele se mișcă datorită presiunii hidraulice create de hemolimfă (sânge).<br> La stadiul de
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
sunt libere și mobile, în timp ce la alții sunt contopite cu corpul. Picioarele se mișcă datorită presiunii hidraulice create de hemolimfă (sânge).<br> La stadiul de nimfă, etapă de creștere și dezvoltare, la Grassatores și unele Insidiatores există structuri suplimentare pe tarsul ultimilor două perechi de picioare, care permit, probabil, aderență la suprafețe netede în timpul năpârlirii, dar acestea sunt absente la adulți. <br> Picioarele la Eupnoi și Dyspnoi sunt extrem de lungi și subțiri. Alungirea picioarelor e cauzată de multiplicarea articolelor tarsene, care
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
află preoral și se termin cu o chelă. Chela este alcătuită din 2 articole unite care formează clește. Chelicerele sunt utilizate la apucarea și fărâmițarea prăzii. Pedipalpii reprezintă membre prehensile alcătuite din 6 articole: coxa, trohanter, femur, patela, tibie, și tars. Ultimul articol, de asemenea, este în formă de clește. Suprafața lor este acoperită cu trihobotrii, receptori tactili. Pedipalpii sunt folosiți la prinderea prăzii și la luptele cu dușmanii. Următoarele 4 apendice reprezintă membre locomotoare (picioare). Ele sunt alcătuite din 7
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
a fost Iacob, pe care Pavel îl numește “fratele Domnului”. Acesta a fost unul din conducătorii grupării conservatoare, înrădăcinate în iudaism, a discipolilor lui Isus din Nararet, grupare intrată în conflict cu gruparea înrădăcinată în elenism, din jurul lui Pavel din Tars. Anumiți exegeți susțin că rudele lui Isus ar fi ocupat poziții speciale în . În secolul al III-lea, rudele de sânge ale lui Isus, fără să fie desemnate ca „frați”, erau numite "desposyni", de la grecescul δεσπόσυνοι, plural lui δεσπόσυνος, ceea ce
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
afirmă că "adelphoi" lui Isus nu credeau în el, deoarece n-a făcut minuni în fața lor la sărbătoarea corturilor. Unii cercetători au sugerat că reflectarea respingerii lor inițiale din Evanghelia după Marcu ar fi legată de disensiunile dintre Pavel din Tars și creștinii evrei, care prețuiau foarte mult familia lui Isus, de exemplu la Conciliul de la Ierusalim. Ideea că Isus a avut rude se întâlnește în următoarele narațiuni:
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
el parte la raidul din 1933 din Africa. A fost pilot de linie al CIDNA și LARES. În timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost pilot recepționer al avioanelor fabricate de IAR. După război este numit pilot-șef la TARS. În 1948 pleacă în Franța, unde zboară pentru Air France, TAI și SAGETA până la ieșirea la pensie, în 1964, acumulând peste 30 000 de ore de zbor și zburând pe mai mult de 70 de tipuri de avioane. Gheorghe Gherasim
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]