96,454 matches
-
Interesantă este formularea, într-un stil democratic perfect, ai zice americănesc, precum și compania în care s-a aflat, numai comercianți evrei: Dl Sinai Avram Ligy, Dl Rachmil Rarlich, plus alții, indescifrabili, printre care unul, Herman, cel mai bun prieten al tatei. Noul cetățean român luptase la Mărășești și avea să-mi vorbească des despre atacul din viile lui Negroponte. Cum suiau o colină printre gloanțele inamice strigând ura! Pe mine, copil fiind, țin minte că acest elan patriotic mă mira, nu
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
a destinat D-lui Toma S. Țoiu parcela No. 236, compusă din 960 metri pătrați etc. (mai puțin de un sfert de pogon). Actul este intact purtând iscăliturile... președinte, agronomul regional, delegatul garnizoanei, delegații locuitorilor ș.a. Deseori, duminicile, în copilărie, tata mă lua cu căruța și mă ducea mândru la petecul de pământ... Acolo îmi povestea iar și iar de atacul de la Negroponte. Să-mi fie cu iertare slăbiciunea că alătur poza falnicului soldat.
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
e mai ales important astăzi, cînd curajul fie cade în prost gust, fie, atunci cînd vine din onestitate reală, nu e văzut cu ochi buni. Două sînt cărțile semnate Marta Petreu care au apărut în 2001. Prima, Ionescu în țara tatălui, merge în continuarea cercetărilor în filosofia, literatura și atitudinea politică a intelectualilor din perioada interbelică, a numelor sonore care au devenit apoi celebrități mondiale. A doua, Falanga, e o retrospectivă a volumelor ei de poezie, o selecție strînsă din cărțile
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
un grupaj nedatat, probabil inedit. Un profil deci, care, ținînd cont și de lipsa de pudibonderie care se întrevede în poeme, aduce bine, mutatis mutandis, cu profilul unei celebre scriitoare-profesoare de filosofie din spațiul britanic, Iris Murdoch. Ionescu în țara tatălui vine după mult discutata Un trecut deocheat sau din 1999. Acolo, Cioran e judecat, cum s-a spus, pentru derapajele sale de dreapta din tinerețe și pus în fața grozăviilor pe care a ales în deplină libertate să le emită într-
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
citate, documente și încearcă să analizeze un context înseamnă că face scandal. Un scandal pe care trebuie să-l dezavuăm în mod repetat (așa cum a făcut-o Dan C. Mihăilescu în prezentarea recentă de la ProTV a cărții Ionescu în țara tatălui) ca "nedrept" și s-o numim pe Marta Petreu "o forță castratoare". Ca să fie clar. Ionescu în țara tatălui ar fi în acest "elegant" fel de a vedea lucrurile o carte ceva mai blîndă. Cu alte cuvinte, zmeul și Făt-Frumos
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
dezavuăm în mod repetat (așa cum a făcut-o Dan C. Mihăilescu în prezentarea recentă de la ProTV a cărții Ionescu în țara tatălui) ca "nedrept" și s-o numim pe Marta Petreu "o forță castratoare". Ca să fie clar. Ionescu în țara tatălui ar fi în acest "elegant" fel de a vedea lucrurile o carte ceva mai blîndă. Cu alte cuvinte, zmeul și Făt-Frumos. Ionescu s-a delimitat permanent de paranoia antisemitismului, n-a căzut niciodată pradă ei, în timp ce Cioran... Ar fi cel
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
și reversul unui spirit justițiar sînt aceste două cărți, ci o serie ieșită din încercarea de a înțelege onest o mitologie a culturii române și de a se raporta liber la zeii acestei mitologii. Citită cu atenție, Ionescu în țara tatălui nu e nicidecum o pledoarie pentru corectul Eugen Ionescu. Marta Petreu nu e îndrăgostită de celebrul dramaturg, așa cum nici nu-l urăște pe marele sceptic. Din fărîme de jurnal, din texte publicistice, din fragmente de interviu și deseori cu ajutorul unei
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
publicistice, din fragmente de interviu și deseori cu ajutorul unei bine temperate psihanalize a textelor literare, autoarea ni-l prezintă pe Ionescu față în față cu România. Cu țara Gărzii de Fier, așa cum o numește el. Față în față cu propriul tată. Față în față cu rinocerul cu pălărie, Nae Ionescu. Față în față cu propria identitate mistificată și franțuzită și cu fragila genă evreiască. Toate acestea într-o încercare teoretic cuminte și puțin demodată de a explica aspecte din scrisul lui
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară de fier, autoarea va discuta pe larg despre dorința aprigă a dramaturgului de a-și confecționa o matria opusă patriei, România. Cercetările în documentele familiei arată însă că mama lui Eugen Ionescu a fost într-adevăr de origine evreiască
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
simplu un cuvînt din Larousse și un animal care i s-a părut expresiv. Regăsește apoi cuvîntul într-un jurnal de tinerețe. Speculația e tulburătoare și imaginea lui Nae Ionescu ca singurul rinocer cu pălărie trece dincolo de literatură. Capitolul despre tatăl oportunist și versatil, dominator și nedrept, opus fragilității mamei învinse mereu ne amintește de extraordinarul număr din Apostrof în care mai mulți scriitori evocau figura paternă. Nu e un simplu joc cu iz freudian, iar Marta Petreu își dovedește încă
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
volum e un bun prilej pentru o discuție mai extinsă în jurul poeziei cu autor feminin și a receptării acesteia în România de azi, prilej de care mă voi folosi în numărul 15 al României literare. Marta Petreu, Ionescu în țara tatălui, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001, 176 p., f.p.
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
1933, eu, care n-aveam un rol principal în orchestră, cântam la fagot, aveam un salariu de 9.000 de lei. Impozitul era de 500 de lei - am și acum contractul în sertar, acasă -, iar un ou costa un leu. Tata, care făcuse Dreptul și era inspector PTT, avea doar 8.000 de lei. Alții o duceau rău, pentru că atunci se punea accentul pe valoare. De ce nu se mai pune astăzi? În Occident se pune! Din cauza asta există șomeri, pentru că unii
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
m-a cerut la rampă de două ori, dar n-am ieșit decât o dată. S-a făcut imediat o ședință, în care am fost acuzat că am vrut să minimalizez o operă sovietică. Degeaba le-am explicat că tocmai murise tatăl meu și mi se păruse deplasat să fac pe vedeta în acel moment. Atunci m-am enervat și le-am spus că sunt prea bun pentru corul Radio. Așa că m-au dat afară, că tot se plângeau coriștii că le
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
am să vă scriu totuși despre Pușkin. Dar să scrii despre Pușkin după ce-ai scris despre Gogol e oarecum nepotrivit. însă despre Gogol nu se poate să scrii. De aceea n-am să scriu mai bine despre nimeni nimic. Tatăl și fiica Natașa avea două bomboane. Apoi a mîncat una și i-a rămas o singură bomboană. Natașa a pus bomboana în fața ei, pe masă, și a început să plîngă. Cînd se uită, pe masă-s din nou două bomboane
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
în același timp trage cu ochiul spre masă, poate a apărut a doua bomboană. Dar a doua bomboană nu apare. Natașa a încetat să plîngă și a început să cînte. A cîntat, a cîntat și deodată a murit. A venit tatăl Natașei, a luat-o pe Natașa și a cărat-o la administrator. "Iată, - zice tatăl Natașei -, confirmați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de fruntea Natașei. "Mulțumesc", - a zis tatăl Natașei și a dus-o pe
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
a doua bomboană nu apare. Natașa a încetat să plîngă și a început să cînte. A cîntat, a cîntat și deodată a murit. A venit tatăl Natașei, a luat-o pe Natașa și a cărat-o la administrator. "Iată, - zice tatăl Natașei -, confirmați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de fruntea Natașei. "Mulțumesc", - a zis tatăl Natașei și a dus-o pe Natașa la cimitir. Iar la cimitir era paznicul Matvei, care stă tot timpul la poartă
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
și deodată a murit. A venit tatăl Natașei, a luat-o pe Natașa și a cărat-o la administrator. "Iată, - zice tatăl Natașei -, confirmați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de fruntea Natașei. "Mulțumesc", - a zis tatăl Natașei și a dus-o pe Natașa la cimitir. Iar la cimitir era paznicul Matvei, care stă tot timpul la poartă și nu permite nimănui să intre, așa că ești nevoit să-ți îngropi morții direct în stradă. A îngropat-o
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
Natașei și a dus-o pe Natașa la cimitir. Iar la cimitir era paznicul Matvei, care stă tot timpul la poartă și nu permite nimănui să intre, așa că ești nevoit să-ți îngropi morții direct în stradă. A îngropat-o tatăl său pe Natașa în stradă, și-a luat șapca din cap, a pus-o pe locul unde a îngropat-o și a plecat spre casă. Ajungînd acasă, Natașa era deja acolo. Cum așa? Foarte simplu: a ieșit de sub pămînt și
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
luat șapca din cap, a pus-o pe locul unde a îngropat-o și a plecat spre casă. Ajungînd acasă, Natașa era deja acolo. Cum așa? Foarte simplu: a ieșit de sub pămînt și a venit acasă fuguța. Asta da ispravă! Tatăl Natașei s-a speriat așa de tare că a căzut și a murit. Natașa cheamă administratorul și zice: "înregistrați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de o filă de hîrtie, pe care a scris: "Prin aceasta
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
pentru nimic în lume". Natașa zice: "Vreau doar să îngrop această hîrtie". Dar paznicul zice: "Degeaba mă rogi". Natașa a îngropat hîrtia în stradă, a pus pe acel loc ciorapii săi și a pornit spre casă. Ajungînd, îl vede pe tatăl său care se joacă singur cu biluțele de fier la măsuța de biliard. Natașa s-a mirat, dar n-a zis nimic și s-a dus în camera ei să crească. A crescut, a crescut și peste patru ani a
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
joacă singur cu biluțele de fier la măsuța de biliard. Natașa s-a mirat, dar n-a zis nimic și s-a dus în camera ei să crească. A crescut, a crescut și peste patru ani a devenit domnișoară. Iar tatăl Natașei a îmbătrînit și s-a gheboșat. însă, cînd își amintesc cum s-au luat unul pe altul de morți, se tăvălesc pe jos de rîs. Cîteodată rîd vreo douăzeci de minute. Iar vecinii, cum aud rîsete, se îmbracă și
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
abate din nou prin Transilvania, își ia nevasta, copii, și fuge cu ei la Împăratul nemțescu, unde rămâne câțiva ani. Constantin Stolnicul, dușmanul său de moarte, aflând, se duce repede la nemți și-l pârăște că l-a azvârlit pe tatăl său în închisoare, că l-a schingiuit și i-a luat toți banii... și l-au și omorât. Gligorie neagă. Împăratul vine prima dată în contact cu astfel de intrigi orientale. Constantin Stolnicul aduce și un martor, pe Ionașcu, Cap-de-ghindă
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
ineficiența demersurilor lui și încadrat, mereu, de un înger și de un diavol. Îngerul e un tînăr iezuit - jucat, tulburător, de Mathieu Kassovitz; rolul a fost jucat, pe vremuri, la Bulandra, de Ion Caramitru, cel care acum, în film, e tatăl acestui preot care nu poate accepta oroarea, își pune steaua galbenă pe sutană ("ficțiune!", s-a scris, "un asemenea caz n-a existat"), și merge să moară, într-un lagăr... Diavolul, de inspirație mengeliană, e un doctor cu ochi albaștri
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
primul rînd starea de exasperare - difuză, continuă, crescîndă - a unui om singur, care își asumă condiția de fir de nisip incapabil să oprească o mașinărie infernală. Apoi detaliile - de pildă "spectacolul morții", ascuns spectatorului, și sugerat dincolo de un vizor, sau tatăl coborînd brațul copilului care îl salută cu "Heil!", sau trenurile care trec, implacabil, și multe altele, care trădează cineastul de clasă. Pare incredibil că o producție de o asemenea dificultate a fost realizată, aproape în totalitate, la noi, în fostele
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
și întâmplărilor biblice: Iar Al Hadia, tradiția legendară para-coranică a literaturizat și mai mult, cu fantezie și lirism, capitolele din Biblie. Personajul preferat din Al Hadia este Ismael, fiul lui Ibrahim (Avraam) care ar fi trebuit să fie sacrificat de tatăl său ca semn al credinței în dumnezeul unic, Alah; Suleiman (Solomon) înțelegea glasul păsărilor și al plantelor, de aceea a devenit "înțeleptul înțelepților". Mahomed, autorul Coranului, se consideră pe sine un prooroc urmaș al lui Ibrahim, fondatorul hanifismului. Ca hanif
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]