643 matches
-
biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botanica, zoologia, taxonomia, iar altele — un caracter predominant practic precum agricultura, horticultura. Ordinea în clasificări este cea filogenetică, dată de autorii respectivi pentru coloanele 2, 3, 4, 5. Bibliografia folosită pentru acest tabel
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
plurivalent și cultivat al cititorilor în religie, mituri, legende și tradiții. De asemenea, iubirea, în toate aspectele ei, incluzând erosul, amorul și agape este mereu tema dominantă în poezia Dr. Cristina Emanuela Dascălu, PhD și creația ei este deopotrivă o taxonomie despre o femeie îndrăgostită, o femeie ce se îndrăgostește și o femeie ce își amintește despre cum era pe când s-a îndrăgostit, deoarece memoria, unele reminiscențe, nostalgii și melancolii sunt prezente în cartea Travel Series. Poezia autentică, precum cea inserată
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
faptul că acestea au avut un strămoș comun. Lui Darwin nu i se păreau prea interesante cursurile de științele naturii ale profesorului Robert Jameson. Acestea conțineau mai mult geologie, precum și polemica dintre neptunism și plutonism. Darwin studiază cu deosebit interes taxonomia plantelor și aduce contribuții substanțiale în cadrul vastelor colecții ale Muzeului "Royal Museum", unul dintre cele mai mari muzee europene ale acelei perioade. Împreună cu vărul său, Wiliam Darwin Fox, era pasionat de colecționarea insectelor, iar multe din descoperirile sale le-a
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
duo" Cea mai valoroasă operă a sa în acest domeniu este "De plantis libri XVI" (1583) și aceasta mai ales deoarece a fost scrisă cu aproape două secole mai înainte ca naturalistul Carl Linné (1707 - 1778) să elaboreze celebra sa taxonomie. Această carte conține prima clasificare a plantelor după tipul fructelor, bazată pe studii îndelungate efectuate asupra exemplarelor din vasta sa colecție (celebrul său ierbar, unul dintre primele din lume de o asemenea amploare). De altfel, chiar marele savant suedez îl
Andrea Cesalpino () [Corola-website/Science/312323_a_313652]
-
1888), "Craterellus cibarius", (Elias Magnus Fries]] ex Lucien Quélet (1888), "Merulius amethysteus" (Kuntze, 1891), "Alectorolophoides cibarius" (Earle, 1909), "Chanterel cantharellus" (L.) Murrill, 1910), "Cantharellus edulis" (Sacc., 1916), "Cantharellus pallens" (Pilát, 1959) și "Cantharellus cibarius" var. "amethysteus" (Quél.) Cetto, 1987). Aceste taxonomii sunt astăzi (2016) cu toate neglijate. Singura taxonomie valabilă de la denumire până astăzi este acea a lui Elias Magnus Fries din volumul I al lucrării sale "Systema mycologicum", scrisă anul 1821. Buretele galben poate fi confundat în primul rând cu
Gălbior () [Corola-website/Science/325839_a_327168]
-
Quélet (1888), "Merulius amethysteus" (Kuntze, 1891), "Alectorolophoides cibarius" (Earle, 1909), "Chanterel cantharellus" (L.) Murrill, 1910), "Cantharellus edulis" (Sacc., 1916), "Cantharellus pallens" (Pilát, 1959) și "Cantharellus cibarius" var. "amethysteus" (Quél.) Cetto, 1987). Aceste taxonomii sunt astăzi (2016) cu toate neglijate. Singura taxonomie valabilă de la denumire până astăzi este acea a lui Elias Magnus Fries din volumul I al lucrării sale "Systema mycologicum", scrisă anul 1821. Buretele galben poate fi confundat în primul rând cu specii de același gen respectiv foarte aproape înrudit
Gălbior () [Corola-website/Science/325839_a_327168]
-
schimbată de Lucien Quélet în "Psalliota augusta" (1872). Apoi micologul german Stephan Schulzer von Müggenburg (1802-1892) i-a dat numele "Agaricus perrarus" în jurnalul "Verhandlungen der Zoologisch-Botanischen Gesellschaft in Wien" (Viena, 1880), iar Giacomo Bresadola a făcut o adaptare după taxonomia lui Quélet, descriindu-l ca "Psalliota perrara" în volumul I al lucrării sale "Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati" din anul 1881. Același sus numitul Schulzer l-a descris pe "Agaricus perrarus" un an mai târziu ca
Șampinion văratic () [Corola-website/Science/335740_a_337069]
-
independentă. Totuși, în special micologi anglo-americani de astăzi nu fac nici un fel de diferență, pre când alții îl denumesc ca variație conform lui Schulzer, Bon și Capelli. În țările romane se ține denumirea "Psalliota" în loc de "Agaricus". Ciuperca poartă mai multe taxonomie în plus care pot fi neglijate: "Pratella augusta" (Claude Casimir Gillet, 1878), "Agaricus peronatus" (Massee, 1892), "Fungus augustus" și "Fungus peronatus" (Otto Kuntze, 1898). Ciuperca reacționează chimic, colorându-se în gălbui în urma reacției cu hidroxid de potasiu pe suprafața pălăriei
Șampinion văratic () [Corola-website/Science/335740_a_337069]
-
Ovidiu Constantinescu (n. 1933, Constanța - d. 23 ianuarie 2012, Uppsala) a fost un micolog român cunoscut în primul rând pentru lucrarea sa despre taxonomia ordinului "Peronosporales" din clasa "Oomycetes", precum în domeniul metodologiei micologice. Abrevierea numelui său în cărțile științifice este Constant. Înainte de a urma studii la Universitatea din București, Ovidiu Constantinescu a absolvit o școală militară. El a intrat la Institutul de Biologie
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
parte rămase de la Traian Săvulescu) până la 128.000 de exemplare. De-a lungul anilor, Ierbarul BUCM a devenit unul dintre cei mai mari și cei mai moderne de acest fel din Europa. Constantinescu a avut un interes foarte mare cu privire la taxonomia diferitelor grupuri de ciuperci care cresc pe plante. La acea vreme, el a publicat aproximativ 50 de publicații științifice. A contribuit mai ales la descrierea familiei Peronosporaceae-lor (în special a mucegaiurilor pufoase), în care a descoperit și descris nu mai
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
ani din viață pentru a conduce "Mykoteket". Sub egida sa, institutul a fost foarte activ după cum demonstrează rapoartele anuale: mii de identificări, dar și de vânzări a culturilor pe plan internațional. Începând din 1983 și-a continuat specializarea în domeniul taxonomiei familiei "Peronosporales". Realizarea documentației complete, în colaborare cu alți micologi, a devenit partea cea mai importantă a creației sale științifice. Observațiile sale atente au dus la descoperirea și descrierea a șase noi genuri, după ce timp de peste 30 de ani nu
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
cea mai importantă a creației sale științifice. Observațiile sale atente au dus la descoperirea și descrierea a șase noi genuri, după ce timp de peste 30 de ani nu mai fusese adăugat nici un gen nou în familia "Peronosporaceae", iar contribuțiile sale la taxonomia familiei "Oomycetes" sunt remarcabile și lista lui adnotată de nume "Peronospora", care a fost publicată în 1993, este considerată în continuare monografia cea mai completă și bine realizată pentru acest gen, cu observații taxonomice detaliate pentru toate cele aproximativ 500
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
noastre, o sursă-cheie de referință pentru persoane interesate de bureți polipori. Mai departe, Quélet a publicat de asemenea multe alte lucrări, identificând și denumind mai mult de 400 de specii de ciuperci. Astfel a contribuit în mare măsură la dezvoltarea taxonomiei fungide. Majoritatea numelor de ciuperci date de Quélet sunt valabile până în prezent. În ultimii ani ai vieții sale, Quélet a extins gama sa de studiu, probabil din cauza excentricității, așa cum s-a zis de unii, și a început să aibă interese
Lucien Quélet () [Corola-website/Science/335418_a_336747]
-
subîncrengătura, supraclasa etc. Denumirea speciilor de plante, ca și denumirea celorlalte specii de organisme, se face folosindu-se nomenclatura binară. Botanica se ocupă cu studiul plantelor din punct de vedere anatomic (anatomia plantelor), morfologic (morfologia plantelor), fiziologic (fiziologia plantelor), clasificare (taxonomia plantelor), originea și evoluția organismelor vegetale. Părintele acestei științe este considerat învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.-287 î.Hr.), discipol al lui Aristotel. Acesta a scris mai multe lucrări despre plante. Cele mai importante sunt "Cauzele plantelor" și "Cercetarea plantelor" în
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
cărți. Teofrast elaborează un sistem de clasificare a plantelor care s-a folosit până în secolul XVIII. Un rol deosebit în dezvoltarea acestei științe au avut pe plan mondial cercetători ca Nehemiah Grew (1628-1711), fondatorul anatomiei plantelor, John Ray (1626-1704), fondatorul taxonomiei plantelor, Rudolf Camerer (1665-1721), descoperitorul organelor sexuale la plante și Carl von Linné (1707-1778), genial botanist al secolului XVIII. Contribuții în cunoașterea plantelor au adus și învățați români precum stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716), care a alcătuit cea mai veche hartă
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
necesară pentru a le face ortogonale, astfel încât să nu se influențeze reciproc. Exemple celebre includ 802.11 Wi-Fi; DVB-T, sistemul de difuzare terestră a televiziunii digitale folosit în toată lumea mai puțin America de Nord, și DMT, forma standard de ADSL. În taxonomie, o clasificare ortogonală este una în care nici un element nu e membru al mai mult decât unui grup, adică clasificările sunt exclusive reciproc. În chimie, protecția ortogonală este o strategie ce permite deprotejarea grupurilor funcționale independent unul de celălalt.
Ortogonalitate () [Corola-website/Science/309781_a_311110]
-
în cadrul Societății române de științe, fiind vicepreședinte al secției de știinte naturale și, ulterior, devenind președinte al acestei instituții. Profesorul Dimitrie Voinov a adus contribuții remarcabile la dezvoltarea morfologiei animale și, în special, a morfologiei celulare. A făcut studii de taxonomie și histofiziologie asupra organului ciliofagocitar al nefridiilor unui vierme parazitar pe raci; a demonstrat existența a trei constituenți celulari (protoplasmatici): condriomul, vacuomul si sistemul golgian. A fost primul cercetator în lume care a descoperit aneuploidia sau polisomia la animale. În
Dimitrie Voinov () [Corola-website/Science/305707_a_307036]
-
Carl Ernst "Otto" Kuntze (n. 23 iunie 1843, Leipzig - d. 27 ianuarie 1907, Sân Remo) a fost un botanist, briolog și micolog german care a revoluționat parțial taxonomia și nomenclatura plantelor. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Kuntze, dar de asemenea O.Kuntze, în cărți științifice americane chiar și O.Ktze. Otto a fost educat într-o școală secundară și una comercială, devenind în cariera sa timpurie
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
Grădina Botanica din New York). În continuare, între 1891 și 1898, savantul a publicat opera să în trei volume cea mai cunoscută, "Revisio Generum plantarum". Publicația a fost un șoc pentru botanica, fiindcă Kuntze revizuise în acest tratat aproape în întregime taxonomia plantelor și nomenclatura botanica (referitor reviziei din 1867 în "Codul de Paris", asociat școlii de taxonomie a lui Carl von Linné din 1753). Declarațiile lui au fost parțial sărbătorite revoluție a taxonomiei, dar în majoritate respinse sau ignorate în mod
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
trei volume cea mai cunoscută, "Revisio Generum plantarum". Publicația a fost un șoc pentru botanica, fiindcă Kuntze revizuise în acest tratat aproape în întregime taxonomia plantelor și nomenclatura botanica (referitor reviziei din 1867 în "Codul de Paris", asociat școlii de taxonomie a lui Carl von Linné din 1753). Declarațiile lui au fost parțial sărbătorite revoluție a taxonomiei, dar în majoritate respinse sau ignorate în mod deliberat. Ideile înnoitoare privind nomenclatura botanica a provocat o ruptură. Dintr-o dată au existat două versiuni
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
Kuntze revizuise în acest tratat aproape în întregime taxonomia plantelor și nomenclatura botanica (referitor reviziei din 1867 în "Codul de Paris", asociat școlii de taxonomie a lui Carl von Linné din 1753). Declarațiile lui au fost parțial sărbătorite revoluție a taxonomiei, dar în majoritate respinse sau ignorate în mod deliberat. Ideile înnoitoare privind nomenclatura botanica a provocat o ruptură. Dintr-o dată au existat două versiuni ale acestei nomenclaturi, predecesorul codului internațional al nomenclaturii pentru alge, ciuperci și plante. Acest conflict a
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
controversele care l-au înconjurat cauzate contemporanilor săi deghiza vederea corectă a lucrării sale. Trebuie recunoscut faptul, că el a obligat pe botaniști să abordeze și să rezolve multe probleme fără răspuns în nomenclatura. Contribuțiile semnificative ale marelui botanist privind taxonomia plantelor, bazate pe călătoriile de colectare la nivel mondial precum monografiile sale sunt bine cunoscute până în prezent. Savantul a denumit extrem de multe plante, licheni și ciuperci. Lista se poate admite aici:
Otto Kuntze () [Corola-website/Science/336357_a_337686]
-
criptogame (muschi, licheni, alge și bureți) cu 220 de imagini, pe care o terminase deja în Zerbst. Kummer și-a făcut multă muncă publicând apoi totul într-o singură carte mare (1871), care a efectuat un serviciu extrem de util pentru taxonomia ciupercilor. Renumitul savant Elias Magnus Fries a încadrat anterior toate ciupercile cu lamele într-un gen mare: "Agaricus". Pe timpul când Kummer a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
protozoar - purină - radiobiologie - reflex - reproducere asexuată - reproducere - respirație - retrovirus - ribozom - rinichi - ritmul circadian - RMN - sămânță - sânge - schelet - selecție naturală - selecție - simbioză - sinapsă - sindrom Turner - sistem digestiv - sistem imunitar - sistem nervos - sistematică - sociobiologie - somn - speciație - specii - spermă - stomac - streptomicină - știința mediului - taxonomie - telofază - telomer - testicul - tumoră - turgescență - țesut - vaccin - vacuolă - venă - vertebră - vertebrat - viață - virus - virusologie - vitamină - xenobiologie - zoologie
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
, cunoscut și drept Carolus Linnaeus respectiv , () a fost un cunoscut botanist, medic și zoolog de origine suedez ce a creat Nomenclatura binara. Este considerat părintele taxonomiei și tatăl ecologiei moderne. Abrevierea numelui său în cărți științifice este L.. Linnæus s-a născut în satul Råshult din Småland, Suedia, pe 23 mai 1707. A fost primul copil al lui Nils Ingemarsson Linnæus și Christina Brodersonia. Tatăl său
Carl Linné () [Corola-website/Science/302288_a_303617]