27,671 matches
-
vorbește despre damnare și izbăvire, despre groază și pasiune romantică, despre renunțare și sacrificiu dar și despre... “Urmașul lui Dracula”. Autorul nu a urmărit realizarea unui roman istoric legat de realitățile românești, ci doar plasarea ficțiunii sale - o culme a temei filovampirismului - într-un spațiu cu rezonanțe aparte. Romanul “Urmașul lui Dracula” începe cu descrierea minunată a peisajelor, descrieri în care scriitorul este renumit (l-am cunoscut prin descrierile din reportajele sale turistice). „Era lună plină și prin luminișuri razele sale
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
e încă la amiază, Ferice dar de cel ce însetează, Drumețule, oricând din apa ei, Dacă ți-e sete-apleacă-te să bei! Nu-i căuta în adâncimi izvorul, Ci potolește-ți arșița și dorul, De va seca? să nu îți fie teamă, Preaplinul se revarsă fără vamă. Când Horea în lanțuri era dus Acolo-n Munți, pe Arieș în sus, Izvorul s-a înălțat spre gura lui Și l-au lovit soldații nimănui; Fântâna-n stâncă de atunci e oarbă Ca nimenea
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă Și-n suflet simt un glas care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamă Pe drumul care duce către toamnă. Citește mai mult Iar zorii sfetnici și pășesc departe,Către un rug aprins din neuitate șoapte.Strâng flori la piept și simt parfum de apeși-atâția vulturi prind în inima să-mi sapeConturul nesfârșit
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
povești neexplicate. După slujbele de duminică dimineața eram fericită când mama mă lua de mână și mă purta în fața Sfântului Altar, acolo unde părintele ne aștepta cu dragoste, dăruindu-ne dintr-un pahar metalic împărtășanie. Simțeam că acesta îmi ascundea teama de orice, ori aveam ajutor binecuvântat, cum spunea și mama deseori. De fiecare dată gândeam că numai mama primește de la Cel de Sus ceva anume care să ne învețe și pe noi spre a gândi mai bine, să vedem lucrurile
,, AȘA AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC BRĂILA ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1458498769.html [Corola-blog/BlogPost/384162_a_385491]
-
durere, concentrată pe umbra pașilor tăi, Pași repezi, ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. TRUPUL INIMII MELE Trupul inimii mele răzvrătit de atâtea himere Eliberând lacrima gândului prin care am învins, Cetățile părăsite din vis. Te-am găsit printre zâmbete oglindite-n artere, Coloane dăltuite de lumini și de stele
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
deține scriitorul și tu trebuie să te ghidezi după el. Când relatează despre presupusele aventuri galante, autorul o face la persoana a III-a, aducându-l în prim plan pe eroul lui, Ionel, un alter-ego, în felul acesta eludând timiditatea, teama de ridicol și de a nu râde cineva de el. E un procedeu cunoscut când vrei să-ți reverși sentimentele, fără inhibiții, folosești ca scut o altă persoană, ca și când n-ar fi vorba de tine. E un subterfugiu eficient. Stratagema
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
înțelege, poate nici nu le vom afla. Ca părinți trebuie sa îi fim modele și ghizi, iar, în parte, nu vom putea pentru ca nu vom avea aceeași viată. Acest aspect mă sperie teribil. Dacă am trăi în România, îmi e teamă pentru educația pe care o va primi (depășită în cel mai bun caz) și pentru ce vom face dacă vom avea vreodată nevoie sa mergem la un spital (risc mare de infecție și servicii proaste). Nu mi-aș ierta-o
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă by https://republica.ro/ce-ne-leaga-atat-de-tare-de-romania-suntem-de-5-ani-plecati-in-strainatate-si-zilnic-ne-intrebam-daca [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]
-
progresul timp de un an în 2016 ca acum să vedem că de fapt totul a fost o coincidență și am revenit la ce știm de atâția ani atât de repede, încât încă ni se mai învârte capul. Îmi e teamă să mai sper în schimbare. În concluzie, alegerea noastră se face între un confort stabil, dar liniar și previzibil, fără mari șanse de progres în străinătate și posibilitatea unui trai mai autentic și mai implicat sufletește, așadar mai împlinit, dar
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă by https://republica.ro/ce-ne-leaga-atat-de-tare-de-romania-suntem-de-5-ani-plecati-in-strainatate-si-zilnic-ne-intrebam-daca [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]
-
alți frați pe lume- Bătrânii munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor, se spune Că ne-am găsit cărarea, Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici ... Citește mai mult CARPAȚIIde Nicolaie Tony DINCĂSe văd în zare munțiiCu tâmplele lor ninse,Albiți de-atâtea veacuri,Bătrâni de-atâta dor...Carpații sunt părințiiși paznicii de vise,Stăpânii-acestor
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Zeii românilor.N-avem alți frați pe lume-Bătrânii munți și marea,Și Dunărea mlădieNe-au întărit tulpina;Sub paza lor, se spuneCă ne-am găsit cărarea,Ne ducem cu mândrieSpre viitor lumina.Dă, Doamne, să fim vrednici,Să nu cunoaștem teama,Pământul sfânt -străbunul-De lotri să-l ferim!Carpaților cei veșnici... VIII. AZI, DE ZIUA TA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. AZI, DE ZIUA TA de Nicolaie Tony DINCĂ Azi mi-am propus s-
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
să te laud...Ce vorbe alese să poeticesc,Ca să înțeleagă toți, care mă áud,... IX. SINISTRA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. SINISTRĂ de Nicolaie DINCĂ Poate noaptea n-ar fi sumbră, Și nici teamă nu ți-ar face, Chiar de fulgeră sau tună, De n-ar colporta din umbră, Cu mintea să ți se joace, Câinii ce urlă la lună. Urletele lor în noapte- Rugăciuni la zeități, Lungi lugubre și fierbinți- Parcă sunt din
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
pățești, Când pe loc te năpădiră Niște frici ascunse, anume De ți-e frig, dar nădușești... Eu îți spun că toate acestea Se petrec în mintea ta; Citește mai mult SINISTRĂde Nicolaie DINCĂPoate noaptea n-ar fi sumbră,Și nici teamă nu ți-ar face,Chiar de fulgeră sau tună,De n-ar colporta din umbră,Cu mintea să ți se joace,Câinii ce urlă la lună.Urletele lor în noapte-Rugăciuni la zeități,Lungi lugubre și fierbinți-Parcă sunt din Hades șoapte
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
suflarea ei criogenată Încerca-va iarna să răcească, Dinlăuntru, febra emanată De iubirea noastră omenească; Dar vom izbuti să-nvingem gerul Și înnegurarea-i de genună, Să găsim căldura-n noi și Cerul, Dacă vom rămâne împreună. Nu mi-e teamă, nu mă pierd cu firea; Chiar dacă înghețul mă rănește, Iarna asta nu-mi va lua iubirea, ... Citește mai mult GÂND HIBERNALde Nicolaie Tony DINCĂIarna asta mașteră și rece,Mi-a-nghețat cărările spre tine; Zid de ger a pus, să nu pot
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
cu roua dimineții.Cu suflarea ei criogenatăîncerca-va iarna să răcească,Dinlăuntru, febra emanatăDe iubirea noastră omenească;Dar vom izbuti să-nvingem gerulși înnegurarea-i de genună, Să găsim căldura-n noi și Cerul, Dacă vom rămâne împreună.Nu mi-e teamă, nu mă pierd cu firea;Chiar dacă înghețul mă rănește,Iarna asta nu-mi va lua iubirea,... XVII. EMINESCIANA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017. EMINESCIANA de Nicolaie Tony DINCĂ Stăpâne-al lumii și al
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
unt și rata Apele sunt cu migdale, Cine intra aici, nu pleacă. Stăpânirea este buna Căci mai marele cățel, Are grijă și ne lasă Fără ouă la foaier. A rămas cățelul nostru, Interzis si-ntr-un târziu Spune cu puțină teamă: -Vin ! Merge el și vede treaba Cum se- mpute pe la dos, Și aleargă într-un suflet Înapoi cu coada-njos. Ce faci? Strigă iar stăpânul. Pleci așa, ce nu-ți mai place, De alergi că o năluca Cu o lesă prinsa
ACTA EST FABULA de PETRU JIPA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Acta_est_fabula.html [Corola-blog/BlogPost/348979_a_350308]
-
piedică, deficiență, neputință sau izvor al unor fapte și gânduri rele” - potrivit afirmațiilor făcute de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care amintește și de faptul că: „două sunt ispitele care îl opresc pe creștin de la spovedanie. Este vorba de rușinea și teama că păcatele și slăbiciunile dezvăluite vor fi folosite ca motive de dispreț sau ca arme împotriva lui, de către cel care le ascultă. Sfinții Părinți, foarte buni cunoscători ai luptelor duhovnicești ne previn spunându-ne că diavolul ne dă curaj și
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
ca arme împotriva lui, de către cel care le ascultă. Sfinții Părinți, foarte buni cunoscători ai luptelor duhovnicești ne previn spunându-ne că diavolul ne dă curaj și ia rușinea de la noi atunci când săvârșim păcatul, și aduce asupra noastră rușine și teamă, când dorim să ne spovedim. Cunoscând această perfidă strategie a celui rău, trebuie să alergăm cât mai repede la duhovnicul nostru ca să ne mărturisim. Numai procedând așa vom putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Responsabilitatea
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
păcatul, și aduce asupra noastră rușine și teamă, când dorim să ne spovedim. Cunoscând această perfidă strategie a celui rău, trebuie să alergăm cât mai repede la duhovnicul nostru ca să ne mărturisim. Numai procedând așa vom putea învinge rușinea și teama și vom progresa în viața duhovnicească”. Responsabilitatea preotului-duhovnic (potrivit afirmațiilor făcute de către Sfântul Ioan Gură de Aur în „Tratatul său despre Preoție”), are în vedere mulțimea sufletelor ce nu pot fi prețuite în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
ascundă a Ta tăcere din privire, Mâhnit am privit nedumerit strigăt de prunci, Fugind neobosit, spre albastre zări de fericire. Am construit din fumul vieții, frumoase vise, Am dat naștere la gânduri pure, nedescrise, Am pășit spre ele, lipsit de teamă și mister Și nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să ierte ce-am greșit, Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit, Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire, Câmpii întinse, vise pure
SPOVEDANIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1465974303.html [Corola-blog/BlogPost/369981_a_371310]
-
în mână și te-a ajutat să pătrunzi în tainele scrisului și cititului. Lacrimi de fericire îți inundă ochii când retrăiești acele momente unice, încărcate de emoție, elan, visare și cutezanță. Îți amintești cum ți-au fost pașii călăuziți, cum teama de-a păși treptele învățăturii dispărea dacă mâna ta era condusă de un dascăl ce se dăruia vocației sale. Îndemnuri ce ți-au rămas întipărite în suflet mulți ani și care ți-au jalonat drumul vieții, cuvinte care au învins
DASCĂLUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Dascalul_cornelia_viju_1330882497.html [Corola-blog/BlogPost/357870_a_359199]
-
amintești cât erai de speriat în prima zi de școală și cum ea, învățătoarea, a venit lângă tine, ți-a prins degetele în palma sa și te-a asigurat că nu ești singur, că ea este acolo pentru tine? Cum teama se risipea imediat ce buzele sale rosteau cuvinte potrivite cu glasul blând din care cernea liniștea? Îți radia chipul de fericire și zâmbet atunci când învățai împreună cu ea să atingi universul poveștilor, să sădești o sămânță într-un pământ fertil, să hrănești
DASCĂLUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Dascalul_cornelia_viju_1330882497.html [Corola-blog/BlogPost/357870_a_359199]
-
sunt conștienți de asta, ceilalți suferă consecințele. Libertatea este o formă a singurătății. Nu respecți deciziile altora, nu te angajezi într-un grup pentru că ții la libertatea ta, la unicitatea ta și rămâi singur. Astfel apare lipsa de încredere și teama: teamă de confruntare, teama de despărțire, teama de ziua de mâine, teama de orice. Cand esti bătrân, starea de singurătate este dureroasă pentru că este o durere a spiritului. Te părăsește familia, te părăsește societatea și ești neputincios pentru a mai
SINGURATATEA LIBERTATII de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1461215174.html [Corola-blog/BlogPost/354517_a_355846]
-
conștienți de asta, ceilalți suferă consecințele. Libertatea este o formă a singurătății. Nu respecți deciziile altora, nu te angajezi într-un grup pentru că ții la libertatea ta, la unicitatea ta și rămâi singur. Astfel apare lipsa de încredere și teama: teamă de confruntare, teama de despărțire, teama de ziua de mâine, teama de orice. Cand esti bătrân, starea de singurătate este dureroasă pentru că este o durere a spiritului. Te părăsește familia, te părăsește societatea și ești neputincios pentru a mai face
SINGURATATEA LIBERTATII de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1461215174.html [Corola-blog/BlogPost/354517_a_355846]
-
ceilalți suferă consecințele. Libertatea este o formă a singurătății. Nu respecți deciziile altora, nu te angajezi într-un grup pentru că ții la libertatea ta, la unicitatea ta și rămâi singur. Astfel apare lipsa de încredere și teama: teamă de confruntare, teama de despărțire, teama de ziua de mâine, teama de orice. Cand esti bătrân, starea de singurătate este dureroasă pentru că este o durere a spiritului. Te părăsește familia, te părăsește societatea și ești neputincios pentru a mai face o schimbare. Vorbim
SINGURATATEA LIBERTATII de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1461215174.html [Corola-blog/BlogPost/354517_a_355846]
-
Libertatea este o formă a singurătății. Nu respecți deciziile altora, nu te angajezi într-un grup pentru că ții la libertatea ta, la unicitatea ta și rămâi singur. Astfel apare lipsa de încredere și teama: teamă de confruntare, teama de despărțire, teama de ziua de mâine, teama de orice. Cand esti bătrân, starea de singurătate este dureroasă pentru că este o durere a spiritului. Te părăsește familia, te părăsește societatea și ești neputincios pentru a mai face o schimbare. Vorbim de starea de
SINGURATATEA LIBERTATII de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1461215174.html [Corola-blog/BlogPost/354517_a_355846]