140 matches
-
la Editura Eminescu, de unde s-a pensionat în 1987. Din 1989 a lucrat la secretariatul literar al Teatrului Național din București, alături de Andrei Șerban, și ca director artistic între 1990 și 1993. După 1990 a predat, ca profesor-asociat, cursuri de teatrologie la Academia de Teatru și Film și la Universitatea Ecologică din București. Debutează în 1954, cu cronici și recenzii, la „Viața românească”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Teatrul”. Debutul editorial îl constituie antologia de poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
din operele scriitorilor români ai secolului al XIX-lea (V. Alecsandri, I. Ghica, I.Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, A.I. Odobescu, I. Slavici ș.a.) și alcătuiește antologii de uz școlar. Este autorul unei monografii despre Dimitrie Cantemir (1962). După 1983 se dedică teatrologiei și criticii dramatice, publicând volume compacte de studii - Viziuni și forme teatrale (1983), Motive și structuri dramatice (1986; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor), Teatrul și teatrele (1989) -, prefațând piese ale unor dramaturgi contemporani (Iosif Naghiu, Mircea Bradu, Romulus Guga, Theodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
edit., București, 1973. Repere bibliografice: Firan, Macedonski-Arghezi, 143; Valentin Silvestru, O remarcabilă cercetare teatrologică, RL, 1984, 16; Doina Modola, „Viziuni și forme teatrale”, ST, 1984, 9; Maria Vodă-Căpușan, „Motive și structuri dramatice”, CNT, 1986, 48; Mircea Filip, Contribuțiuni teoretice în teatrologie, L, 1989, 45; Firan, Profiluri, II, 51-53. C.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
discursive și teatrale prin cercetarea unui mare volum de producție științifică din domeniul investigat. Trebuie observat, în același timp, că o lucrare pe o astfel de temă solicită cunoștințe temeinice variate din mai multe discipline lingvistică generală, analiza discursului, pragmatică, teatrologie, psihologie, didactică, semiotică, inteligență emoțională, analiză tranzacțională ș. a. Organizată în trei capitole, lucrarea Angelicăi Hobjilă reușește să trieze fapte și idei și să organizeze riguros acest material, astfel încît să poată evalua atent, pe de o parte, reperele conceptuale, și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și cronicar dramatic. Este fiul Leonorei (n. Pătrășcoiu) și al lui Sebastian Diaconescu, funcționar. A urmat școala elementară în Bălănești, Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu (1956-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1960-1965). A devenit doctor în teatrologie cu teza Condiția umană în dramaturgia postbelică (2002). Redactor și șef de secție la ziarul „Înainte” din Craiova (1966-1974), redactor și redactor-șef adjunct la „Ramuri” (1974-2003). Din 2002 este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 91-93; Boz, Anii, 168-169; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, 208-209; Ist. teatr. Rom., III, 520-523; V. Corchiș, G. Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 299-302; Constantin Măciucă, Teatrul și teatrele, București, 1989, 5-85; Ceuca, Teatrologia, 134-137, 189-190; Acterian, Privilegiați, 52, 64-68, 129-144, 150-155, 170; Ionuț Niculescu, Haig Acterian - un destin tragic asumat, „Ararat”, 1995, 14; Dan C. Mihăilescu, Haig Acterian, „Shakespeare”, LAI, 1995, 28; Mircea Morariu, „Shakespeare” de Haig Acterian, F, 1995, 12; Mircea Anghelescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
medical - veterinare ● Medicină generală ● Fiziokinetoterapie ● Asistență medicală ● Urbanism ● Arte plastice (pictură, sculptură, grafică) ● Design ● Istoria și teoria artei ● Artele spectacolului muzical ● Muzicologie Interpretare muzicală (canto, pian, MUZICĂ │vioară, nai, fagot etc; muzică populară) ● Pedagogie muzicală ● Dirijat (orchestră sau cor academic) ● Teatrologie ● Scenografie ● Educație fizică și sport ● Geologie ● Inginerie minieră ● Geodezie ● Construcții civile, industriale și agricole ● Căi ferate, drumuri și poduri ● Construcții hidrotehnice ● Construcții miniere ● Inginerie civilă ● Instalații pentru construcții Mașini și utilaje de geniu ● Construcții aerospațiale ● Echipamente și instalații de bord
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]
-
introdus în universul Înghițitorului de săbii. În sală mai erau încă mulți uimiți ca mine și prinși în mreaja personajului lui Mircea Albulescu, proiectat pe ecran, măreț și degradat, impresionant și jerpelit, trist, pribeag și fascinant. Studentă pe atunci la Teatrologie, am înțeles și n-am înțeles peisajul ce mi se înfățișa, complexitatea de gânduri și păienjenișul de relații, de sensuri, de reacții. Anul următor aveam să mă număr printre primii candidați la Regie ai Facultății de Teatru din Iași. Secția
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ani și am început să-mi bag nasul în teatru. Astăzi toată lumea face de toate și nimeni nu mai judecă pe nimeni. Nu știu dacă asta e bine sau rău. Știu doar că în 1999, când eu eram studentă la teatrologie și încercam să fac regie, eram considerată o impostoare. Să montezi un spectacol fără să ai diplomă de regizor, să abordezi poduri , beciuri sau baruri în loc de scene clasice... era pentru unii ridicol, pentru alții blasfemie. Nu conta că participam cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mult decât atât... m-a lăsat să dau examenele alături de studenții săi oficiali. Munca mea nu era notată în catalogul clasei, lucram "undercover". În școală, eram văzută ca oaia neagră a secției, teatroloaga rătăcită protejată de Visarion. După ce am absolvit teatrologia am dat ulterior și la regie. Slavă Domnului că am avut bucuria să intru la clasa lui Tudor Mărăscu, cu care am continuat ceea ce învățasem de la primul meu profesor. Revenind la Alexa Visarion...am avut privilegiul să-l prind într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mi-am spus "în artistul care, plecând de la acea fărâmă de text, a creat un întreg univers!". Nu știam prea multe despre el, deși numele era unul cu rezonanță: Alexa Visarion. Puțin mai târziu, tot înainte să încep studiile de Teatrologie la UNATC "I.L. Caragiale", am descoperit acel nume pe afișul unui spectacol pe care nu-l mai pot nici astăzi desprinde de imaginea piesei din care, cu suavitate și forță deopotrivă, se inspira: Steaua fără nume. La Teatrul Național, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Biberi, Ion Sava, București, 1974; Paleologu, Simțul practic, 135-137; Dumitru Solomon, Teatrul ca metaforă, București, 1976, 135-137; Mîndra, Jocul, 150-153; Mancaș, Teatrul, 83-84, 238-239, 248; Valentin Silvestru, „Teatralitatea teatrului”, RL, 1982, 15; Brădățeanu, Istoria, III, 86-91; Vartic, Modelul, 308-309; Ceuca, Teatrologia, 24-27, 59-61, passim; Mircea Morariu, Teatralitatea teatrului lui Ion Sava, F, 1997, 9; Ghițulescu, Istoria, 173-175; Sorina Bălănescu, Meșterul Ion Sava văzut de actori, DL, 2001, 41; Dicț. scriit. rom., IV, 159-161. F. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
eterne ale condiției omenești, încât, după marea sa operă, drumul piesei comice românești a impus urmașilor responsabilităti uriașe"9. Cu acest exemplu, pătrundem și în domeniul destul de sărac al exegezelor centrate pe comic. Practic, în afara unor istorii ale teatrului, ca Teatrologia românească interbelică, semnată de Justin Ceuca, sau ca Istoria dramaturgiei române contemporane 10, semnată de Mircea Ghițulescu, a celor cu aplicație asupra dramaturgiei universale 11 și a unor capitole consacrate "comediei"12 sau, de cele mai multe ori "umorului", comicul nu a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București, 1977, 148-150; Brădățeanu, Istoria, II, 281-286; Dima, Viziunea, 109-116; Micu, Modernismul, I, 267-268, II, 177, passim; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 263-266; Stolnicu, Printre scriitori, 128-129; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 276-285; Ceuca, Teatrologia, 138-140; Negoițescu, Ist. lit., 330-332; Ierunca, Semnul, 9-39; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 127-161; Dicț. analitic, II, 27-29; Dicț. esențial, 104-106; Ghițulescu, Istoria, 122-123; Popa, Ist. lit., II, 1170-1174. G. H.-T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
I.L. Caragiale față cu reacțiunea criticii, monografia consacrată regizorului Ion Olteanu, care se află la venerabila vârstă de 91 de ani, și o altă culegere de texte, consacrată Ilenei Berlogea, pe care am avut-o și profesoară la Facultatea de Teatrologie. Făcând selecția pentru volumul acesta Privire spre teatrul de pretutindeni, așa se va chema, am făcut o selecție din cărțile sale cu privire la teatrul medieval european, teatrul expresionist german, Agatha Bârsescu, Liviu Ciulei și alte referiri cu privire la tradiția școlii de regie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]