214 matches
-
de asemenea, la începutul demersului nostru, ce a însemnat, între cele două războaie mondiale, spiritul polemic al elitei culturale românești. E, practic, perioada în care polemica de presă atinge apogeul, atât prin calitatea cât și prin intensitatea dezbaterilor. În această tectonică discursivă, Arghezi și Iorga sunt două structuri aflate la antipod. O observație a lui Alexandru George, pe cât de lapidară ca formulare, pe atât de adevărată în conținut, reconfirmă calibrul celor două condeie în gazetăria interbelică: "Arghezi a ridicat această profesie
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mai ales la montura artistică a textului privit global. Practic, dialogismul este indisociabil de ceea ce noi am numit strategiile polemicii literare, însă, tratându-le separat, am încearcat să punem în lumină prestidigitația artistului-polemist care, prin convocarea diferitelor secvențe, imprimă o tectonică specifică discursului polemic, accentuându-i polifonia. Înainte de a aborda, în detaliu, strategiile polemicii argheziene, vom "ieși" din textul restrâns, pentru a arunca din nou o privire de ansamblu asupra întregului discurs arghezian antiiorghist; această perspectivă de ansamblu ne va permite
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
europene la lucrările lui Oskar Walzel, 1923 (mai ales) și Roman Ingarden, 1931. L. Rusu consideră necesară analiza "constituției intrinseci" â operei, nu filiațiile ei "exterioare" și o studiază, atunci, în ordinea "straturilor" preconizate de Walzel (ritmul și metrul, imaginea, tectonica unui poem). Tehnicitatea analizei este relativă, se caută mereu stările sufletești sugerate de diverse procedee si chiar acestea sînt destul de sumare; tectonica ar consta din "lungimea versurilor, distanțarea, repetiția, solidaritatea lor și gruparea în strofe" (p. 205) ! Este totuși prima
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
nu filiațiile ei "exterioare" și o studiază, atunci, în ordinea "straturilor" preconizate de Walzel (ritmul și metrul, imaginea, tectonica unui poem). Tehnicitatea analizei este relativă, se caută mereu stările sufletești sugerate de diverse procedee si chiar acestea sînt destul de sumare; tectonica ar consta din "lungimea versurilor, distanțarea, repetiția, solidaritatea lor și gruparea în strofe" (p. 205) ! Este totuși prima încercare teoretică apărută în România, care să conceapă o operă ca un întreg organizat pe straturi ale expresiei. Mihail Dragomirescu înțelege și
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al factorilor morfogenetici Și tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea morfologiei de ansamblu și de detaliu a regiunii, au putut fi evidențiate două tipuri de relief și anume: relief structural și relief fluvio-denudațional. 3.1. Relieful structural Aspectul de monoclin al cuverturii sedimentare în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
În următoarea cheie : intruziunea eroului pe cale onirică pregătește apariția sa corporală. Puntea onirică este un element de persuasiune, de Întărirea legăturilor Între magician și fata de Împărat. În vis se șterg toate determinările iar fata de Împărat este smulsă din tectonica Împotrivirii, este un Anteu care-și pierde puterile, astfel că putem să ne imaginăm că o relație de posedare există măcar În dimensiunea onirică,., magicianul Întreprinde o acțiune de mortificare „i-atinge mîinile pe piept” ca mai apoi prin inducerea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
geopolitic, în baza cărora statele în cauză au fost încadrate în această categorie. B. Potențialul geopolitic al spațiului arabofon și valențele sale la scară macroregională Dacă distribuția valorilorindiceluiI pe state a evidențiat, după cum am văzut anterior, modul de configurare a “tectonicii” geopolitice pe tabla de șah mondială, calculul valorii de potențial pentru mari regiuni geografice va reda locul valoric pe care îl ocupă spațiul arab în ansamblu, în raport cu blocurile politico-geografice învecinate (Europa, Asia nearabă, C.S.I., Africa subsahariană). Calculul în cauză va
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, SUB, Philologia, 1968, fasc. 1; Rotaru, Ist. lit., I, 204-206; Paul Leu, O carte uitată - „Lepturariu rumânesc”, Bacău, 1972; Bucur, Istoriografia, 24-27; Macrea, Contribuții, 74-96; Dicț. lit. 1900, 715-717; Popa, Tectonica, 248-250; Petru Rezuș, Aron Pumnul, Iași, 1994; Dicț. scriit. rom., III, 896-898. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
oferi o cheie de lectură pentru relația complexă dintre psihismul colectiv, proiecțiile imaginative compensatorii, formalizarea experienței de viață și nevoia de legitimare prin memoria arhivată. Sondarea arheologică vizează însă la rândul său nu atât istoria structurilor imaginarului, cât formarea și tectonica termenilor care sunt definitorii pentru el. Sinuoasă, ea caută să ferească obiectul de studiu de "iluzia semiologică" (Durand, Structurile antropologice 30), pentru a releva mai curând stratificarea și istoria semantico-simbolică a noțiunii de imaginar. Într-o anumită măsură, acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Finley - că romanii au avut o viziune mai permisivă decât s-ar putea crede asupra dreptului de a deține puterea, în raport cu mult invocatul lor model "atenian". La fel o demonstrează și istoria lor politică: în primele etape ale Republicii romane, tectonica instituțională, uneori violentă, nu a dus la nicio schimbare în politica de guvernare, așa cum nici mai târziu nu s-au dizlocat violent structurile de putere, ci doar s-au reașezat, pentru a răspunde noilor realități sociale sau spirituale (exemplele lui
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reapărea altă dată. Apele imaginarului nu seacă niciodată; doar cuvântul propriu-zis care le denumește "curge" uneori pe sub pământ (iese din uz), pe o anumită distanță (de fapt, perioadă). Revine însă la suprafață tot mai bogat și mai puternic - în ciuda unei tectonici istorice improprii (iconoclasmul, raționalismul) -, așa cum se întâmplă în lumea și în științele contemporane, unde ajunge să fie chiar un termen-valiză ubicuu și tocmai de aceea folosit indeterminat: Succesul de care se bucură termenul de imaginar în epoca noastră postmodernă se
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
naturală: Câmpia Padului, Bazinul Parizian, centrul industrial al Rusiei Europene, regiunea alpină ș.a. Alpii, ca verigă a lanțului muntos tânăr alpino-carpato-himalayan, sunt situați în partea central-sudică a Europei. Pe un fond structural cutat, prezintă o arcuire extremă, expresie a unei tectonici foarte active pe parcursul procesului orogenetic. Relieful rezultat se impune prin altitudinile cele mai mari din Europa. Din partea centrală, mai înaltă, se desprind mai multe culmi, diferit orientate. Tot în această parte, glaciația cuaternară s-a manifestat puternic, creând forme de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
condiții. De asemenea, în concordanță cu diversificarea mediului de viață s-au format și specii noi, mai evoluate, cu o capacitate mai mare de adaptare (păsări, mamifere) și cu posibilități mai mari de răspândire. Începând din aceleași ere geologice vechi, tectonica scoarței terestre s-a manifestat și ea destul de variabil, creând în timp scoarța terestră. Pentru geosistemul de azi, au avut o importanță deosebită orogenezele din Neozoic, manifestate prin fenomene importante de cutare, înălțare, prăbușire și vulcanism, care au creat sistemele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ca dezastre, erupții vulcanice din perioada antică până în cea actuală, desigur cele din ultimele secole și cele foarte recente având efectele cele mai bine cunoscute: Tambora (1815), Krakatoa (1883), St.Hellens (1980), Pinatubo (1991) ș.a.; b) seismicitatea, ca efect al tectonicii globale și manifestându-se spațial în aceleași arii labile ca și vulcanismul, este la fel de imprevizibilă și acționează la fel de distrugător asupra tuturor sistemelor care includ viața. Spre deosebire de vulcanism, nu are efecte compensatorii și, modificând uneori profund relieful terestru, amplifică dezastrele produse
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pe care le omagiază frecvent, ca în volumul Figuri universitare clujene (2002). Este evident însă efortul de a depăși opțiunea pentru pozitivism a câtorva înaintași, apropiindu-și metodele moderne de abordare a fenomenului literar. Semnificativ în acest sens este studiul Tectonica genurilor literare (1980), care are drept motouri citate din Jean Starobinski și Gérard Genette, ceea ce indică implicit orientarea către un anume tip de critică. Autorul este preocupat mai mult de istoria ideilor literare, de teoria și morfologia genurilor literare, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Papilian, Vasile Goldiș, George Barițiu, Grigore Cugler, Vintilă Horia ș.a. SCRIERI: Ilarie Chendi, București, 1973; Spații literare, Cluj-Napoca, 1974; Ioan Molnar Piuariu, Cluj-Napoca, 1976; Istoria presei literare din Transilvania de la începuturi până în 1918 (în colaborare cu Valentin Tașcu), Cluj-Napoca, 1980; Tectonica genurilor literare, București, 1980, ed. București, 2003; Octavian Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
acest sens era, în epocă, apanajul doctrinei de partid și de stat; deoarece, potrivit autorului, orice utopie ideologică e hărăzită, prin natura lucrurilor, „căderii în lume”, adică degradării practice, fenomenale; în fine, pentru că destinele individuale nu pot fi reduse la tectonica marilor plăci sociopolitice, care le falsifică sau le mutilează iremediabil. Tocmai de aceea, romanele constituie, în opoziție cu sensul unic și cu mersul triumfalist al istoriei, o reabilitare a adevărurilor „personale”, grație cărora trecutul se revelează ca o sumă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
pictează sau se rezervă din fond motivele ornamentale (DUMITRESCU 1979, 18). În ceea ce privește motivele ornamentale, în funcție de importanța pe care o ocupă în construirea decorului vasului, pot fi divizate în motive ornamentale principale și motive ornamentale secundare. Motivele ornamentale principale ocupă, în funcție de tectonica vasului, registrele principale (în general corpul vasului) în timp ce motivele ornamentale secundare sunt utilizate pentru decorarea registrelor secundare (în general buza, gâtul și/sau partea inferioară a vasului ) sau a interspațiilor motivelor principale. Datorită complexității decorului ceramicii pictate, am dorit să
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1891; Dezmoșteniții, București, 1903; Pro Patria, Craiova, 1913. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 180-182, 185, 187; Encicl. rom., II, 212; Elie Dăianu, Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938; Dicț. lit. 1900, 302-303; Popa, Tectonica, 198-201; Faifer, Semnele, 96; Dicț. scriit. rom., II, 149-150. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
anumit teritoriu, bine delimitat, unde este conservat în starea lui inițială un anumit element natural. RIFT fractură alungită în litosferă; desparte două plăci tectonice; în prezent, cel mai mare rift este în estul Africii, unde se poate observa „la zi” tectonica plăcilor. RIGOLĂ șanț mic în formă de „V”, realizat de apa de ploaie. RIZICULTURĂ cultura orezului. ROCĂ asociație sau agregat de minerale care prezintă caractere omogene pe mari întinderi; rocile intră în alcătuirea scoarței terestre (a litosferei); 96 se împart
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
manifestare în lume a cunoașterii. Organizarea lineară a codexului ascunde structura de palimpsest a textualității. Ideea că în mintea autorului se află originea tuturor semnificațiilor ascunse în scriitură justifică demersul metodei istorico-critice. Treptat, erudiții pierd din vedere contribuția tradiției și tectonica imprevizibilă a limbii. Semnele intră sub regimul cantității. În loc ca lectura să fie un ritual sacru al frângerii Cuvântului, după modelul sinaxei euharistice, plăcerile intense ale textului provin acum din rapiditatea și bogăția asocierilor imaginare. Când Roland Barthes a vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trans-aparente. Iar repetiția nu face decât să dea relief acestei sublimări prin care tot ce dispare în lumină devine lumină. Dar în lumină lucrurile lumii ar trebui să apară în vizibilitate și nu să dispară din vedere. Aici însă, în tectonica poemului, așa cum ne e dat să vedem în strofele următoare, orice apariție în cuprinsul lumii și în corpul poemului e ștearsă din vedere, își pierde orizontul deschis de un subiect care gândește, vede și atinge, rostește lumea ca dat imediat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
păduri de cer -/ Un demon vânt, înflorat, metalic,/ Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite". Ar fi inutil să depliem acest relief și să căutăm la suprafața netedă un sens. Poezia (se) eliberează tocmai în relieful accidentat al imaginilor juxtapuse, în tectonica vălurită, măcinată, a unei dinamici. Arborii de foc, pădurile de cer, vântul demonic, mâinile de sunet sunt toate protofenomene, imagini în formare, scântei desprinse din magma incandescentă a informului. Efervescența imaginală se dovedește însă rodnică; clocotul mistuitor din adâncuri se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumea poemului - o lume a realului transpus în in-utilul altui orizont -, intuiția presimte, prin interstițiile acestei structuri, locul unde ceva semnifică, se arată ca început absolut. Ceea ce ea înțelege, fără să vadă, se pune în vedere, dă de văzut, străbate tectonica poemului, desfoliindu-l strat după strat. Adâncirea în substrat e și o coborâre în imagine 50, căci reducția este în același timp derealizare și decreație, dezimaginare: Scufundat,/ un râu pierea, pădurile complice/ se dizolvau, și ca niște furnici/ clădiri intrau în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unei zile ce nu se mai poate naște,/ după tranzacții desfiguratoare chipurile produc/ o lumină ilicită, ca mijlocul zilei morților, acolo,/ un pământ ondulat ca emoția/ ne spune adevăratul nostru nume"9. Noul relief care prinde contur dă măsura unei tectonici a posibilului sau chiar a condiționalului intuibil. Totul se resoarbe în informul subliminal, în materia pură și în privirea tactilă - virgină - a începutului. Un început neînceput, infra-real, pre-originarul de dinainte de timp și de moarte, nerostibilul preformării: un pământ ondulat, brăzdat
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]