478 matches
-
stomac În repleție. Decesul poate surveni la 4-8 ore de la intoxicație prin insuficiență respiratorie (edem cerebral cu hipertensiune intracraniană și afectarea centrului respirator, pneumonie de aspirație), prin acidoză metabolică, dezvoltate În cursul convulsiilor prelungite. -efect iritativ local manifestat prin: • rush tegumentar În expunerile cutanate, • tuse iritativă În caz de inhalare, • grețuri, vărsături, epigastralgii În caz de ingestie. Diagnostic paraclinic. -determinări calitative și cantitative de organoclorurate din corpul delict, lichid de vărsătură, lichid de spălătură gastrică, ser, urină, Țesut adipos, lapte matern
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
apoi cronică, la cel renal induce glomerulonefrita prin complexele imune antigen-anticorp. Prin localizare hepatică sau splenică, organismul reacționează prin hepatosplenomegalie. Alte loca lizări citate, rar întâlnite sunt: corticosuprarenal, pancreatic, la nivelul tubului digestiv, tiroidei, timusului, ovarelor sau testiculelor, la nivel tegumentar, al mușchilor scheletici și a măduvei osoase. IV.3.2. Spectrul și frecvența semnelor și simp tomelor infecției congenitale cu Toxoplasma gondii Clasica triadă diagnostică, ce cuprinde asocierea: corioreti nită, hidrocefalie, calcificări cerebrale, a fost descrisă la primul caz de
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
microorganismului/sistemele de apărare. Poarta de intrare reprezintă locul de pătrundere a microorganismelor în corpul uman; poate fi clasificată din punct de vedere didactic în: endogenă: infecții cu diferite localizări (angiocolită, apendicită, diverticulită, infecție urinară etc.); exogenă: soluții de continuitate tegumentare sau mucoase de diferite etiologii: traumatice (plăgi, arsuri suprainfectate), iatrogene (injecții intravenoase cu soluții contaminate, cateterisme venoase prelungite, intervenții chirurgicale ce interesează cavități septice etc.). Focarul septicemic reprezintă focarul de infecție unde microorganismele se multiplică și de unde se descarcă în
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
atunci când reprezintă disfuncția unui organ sau a unui sistem ce nu pare a fi direct interesat de o localizare septică. Manifestările focarului septic inițial sunt în unele cazuri foarte zgomotoase și evidente (prezența unui abces, a unei soluții de continuitate tegumentară suprainfectată etc.). Alteori, prezența acestui focar este mai puțin evidentă, tabloul clinic fiind dominat de manifestările generale ale unei stări septice sau de manifestările disfuncției viscerale multiple. Semenele generale ale unei stări septice corespund în linii mari cu ceea ce era
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
sau amputația efectuate înainte de demarcația clară și mumificarea degetelor crește important riscul de infecție. În situația existenței escarelor circulare care împiedică circulația normală spre și dinspre periferie, se vor efectua incizii de decompresiune, fără lezarea elementelor nobile. Sechelele datorită necrozelor tegumentare, retracției musculare, bonturilor vicioase, vor face obiectul unei atent conduse activități operatorii reconstructive care va include grefele de piele liberă, precum și întreaga gamă de lambouri vascularizate compozite pediculate sau liber transferate (fig. 16.1). f. Tratamentul de recuperare urmărește readaptarea
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
sub tensiune, cu numeroase placarde livide, verzui. Epidermul este uneori decolat de o secreție sero-sanguinolentă. Între ziua a 3-a și a 8-a fenomenele locale scad în intensitate, conturându-se fluctuența. În cazurile netratate, se produce fistulizarea, cu necroză tegumentară, lăsând să se evacueze un puroi gros, cremos amestecat cu țesuturi necrozate, rămânând mari defecte cutanate. În infecții grave flegmonul poate duce la exitus prin șoc septic grav. O ameliorare a stării generale survine pe măsura eliminării sfacelurilor și a
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
secunde sau minute după contactul cu alergenul, manifestările imediate sunt : • pacientul devine anxios • are senzația de pierdere a cunoștinței, de presiune toracică, respirația devine dificilă, tahipneică sau zgomotoasă datorită bronhospasmului • se adaugă alteori cefalee difuză, frison, hiperemia feței sau erupție tegumentară generalizată. Examenul obiectiv relevă paloare generalizată sau erupție de tip urticarian cu sau fără edem la locul puncției anestezice . Semne obiective : • tahicardie cu puls filiform, cu sau fără aritmie • dispnee de tip tahipneic sau wheezing • presiune arterială scăzută uneori până la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este de tip hepatocanalicular? - caracteristică tuturor „variantelor pronunțat colestazice” din suferințele enumerate mai sus și În special cirozelor biliare. - ciroze biliare primitive: ○ femei de vârstă medie (raportul femei:bărbați = 9:1); anamneză Ț frecvent alergică; ○ clinic: debut: prurit și hiperpigmentare tegumentară; hepatomegalie: fermă, cu micronoduli; splenomegalie moderată (50 % din cazuri); xantelasme, xantoame; icter verdinic; urini hipercrome (predomină bilirubina conjugată); scaune decolorate (hipercromie); colestază intermitentă (perioade active de circa 30-45 zile); ○ paraclinic: sindrom colestatic: bilirubina crescută variabil, trădând obstacolul difuz, incomplet și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
determină un sindrom cu un rash cutanat caracteristic, diabet zaharat, anemie, scădere ponderală și creșterea nivelului de glucagon circulant. Vârsta de apariție este de 20-70 ani și afecțiunea apare mai frecvent la femei. Diagnosticul poate fi suspectat pe baza leziunilor tegumentare; prezența unui rash tegumentar proeminent la un pacient cu diabet zaharat este suficient pentru a suspiciona boala. Glucagonomul poate fi suspectat la orice pacient cu debut al diabetului după 60 ani. Glucagonomul este asociat cu un nivel scăzut de aminoacizi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
un rash cutanat caracteristic, diabet zaharat, anemie, scădere ponderală și creșterea nivelului de glucagon circulant. Vârsta de apariție este de 20-70 ani și afecțiunea apare mai frecvent la femei. Diagnosticul poate fi suspectat pe baza leziunilor tegumentare; prezența unui rash tegumentar proeminent la un pacient cu diabet zaharat este suficient pentru a suspiciona boala. Glucagonomul poate fi suspectat la orice pacient cu debut al diabetului după 60 ani. Glucagonomul este asociat cu un nivel scăzut de aminoacizi, iar administrarea parenterală a
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
diabet zaharat este suficient pentru a suspiciona boala. Glucagonomul poate fi suspectat la orice pacient cu debut al diabetului după 60 ani. Glucagonomul este asociat cu un nivel scăzut de aminoacizi, iar administrarea parenterală a aminoacizilor duce la dispariția leziunilor tegumentare. Diagnosticul se bazează pe leziunile tegumentare caracteristice, niveluri crescute de glucagon (a cărui eliberare poate fi făcută de secretină dacă este nevoieă, și o tumoră pancreatică. Computer tomografia arată tumora și extinderea sa (fig.VI.6). Angiografia nu este esențială
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
suspiciona boala. Glucagonomul poate fi suspectat la orice pacient cu debut al diabetului după 60 ani. Glucagonomul este asociat cu un nivel scăzut de aminoacizi, iar administrarea parenterală a aminoacizilor duce la dispariția leziunilor tegumentare. Diagnosticul se bazează pe leziunile tegumentare caracteristice, niveluri crescute de glucagon (a cărui eliberare poate fi făcută de secretină dacă este nevoieă, și o tumoră pancreatică. Computer tomografia arată tumora și extinderea sa (fig.VI.6). Angiografia nu este esențială dar arată o leziune hipervasculară. Malnutriția
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
anatomice naturale Apărarea nespecifică este reprezentată în prima linie de barierele anatomice, care intervin prin mai multe mecanisme (Figura 2.2). Mecanismele fizice sunt reprezentate integritatea barierelor anatomice, care opresc pătrunderea germenilor: Bariere de organ: hemato-oftalmică, placentară, hematoencefalică, hemato-lichidiană Bariera tegumentară Bariera mucoaselor, completată de stratul de mucus protector secretat la nivel respirator, digestiv, genito urinar. Mecanismele chimice contribuie la apărarea antiinfecțioasă prin realizarea unui mediu acid, nefavorabil dezvoltării germenilor, la nivelul mucoaselor (acidul clorhidric secretat ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea virusului are loc inițial la nivelul epiteliului respirator, apoi în sistemul reticulo endotelial, fiind transportat de celulele limfomonocitare. Poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminează în țesuturile embrionare sau fetale, producând injurii la acest nivel. 4.3.4 Tablou clinic Incubația medie este de 18 zile (14-21 zile). Manifestările clinice sunt
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de tip citolitic direct sau mediat imun, prin apoptoza crescută sau prin formarea de sinciții (celule infectate fuzionate, cu mai mulți nuclei). Tabel 9.1 Celule cu receptori CD4 susceptibile infecției HIV Hematopoietice LT CD4, limfocite B, monocite/macrofage, promielocite Tegumentare cel. Langerhans, fibroblaste Sistem nervos astrocite, oligodendrocite, endoteliu capilar Alte celule epiteliu renal, intestinal, colon, col uterin, celule retiniene, linii celulare tumorale din creier, colon, ficat HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
hialinoza segmentară și focală) poate apare în orice stadiu al infecției HIV, de la forme asimptomatice sau oligosimptomatice (proteinurie), până la forme severe, cu anasarca, edeme, hipertensiune arterială, insuficiență renală și deces. Infecția HIV/SIDA 172 9.5.6 Afecțiuni mucoase și tegumentare asociate HIV/SIDA Leziunile orale din cursul infecției cu HIV pot avea ulcerative, eritematos, pigmentat, pseudomembranos, hipertrofic. (Tabel 9.5 ) Frecvența afecțiunilor orale la persoanele cu infecție HIV variază între 30-80%. Aceste leziuni influențează calitatea vieții din cauza disconfortului, scăderii capacității
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
contracepție, examen genital etc.): Muntele lui Venus (MV) Are forma unui triunghi cu vârful în jos. Tegumentele sunt acoperite de peri ce intră în alcătuirea pilozității pubiene, cu o dispoziție de asemenea triunghiulară caracteristică la femeia echilibrată hormonal. Între învelișul tegumentar și simfiză se interpune un țesut grăsos asemenea unei pernițe, ce imprimă perimetrului (muntelui lui Venus) consistența caracteristică. Labiile mari (LM) La femeia normală prezintă fețele externe pigmentate și acoperite de peri, în timp ce fața lor internă este învelită de un
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
asemenea unei pernițe, ce imprimă perimetrului (muntelui lui Venus) consistența caracteristică. Labiile mari (LM) La femeia normală prezintă fețele externe pigmentate și acoperite de peri, în timp ce fața lor internă este învelită de un epiteliu malpighian lipsit de foliculii piloși. Învelișul tegumentar al labiilor mari este prevăzut cu glande sebacee și sudoripare. El este dublat printr-un țesut celulo grăsos ce conferă suplețea labiilor și care dispare la femeia bătrână. Labiile mici (Lm nimfele) La exterior sunt separate de labiile mari prin
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
fire separate de catgut, căutând ca punctele de sutură să nu fie prea dese, deoarece în această regiune, bogată în țesut grăsos, resorbția se face cu dificultate. Pentru refacerea tegumentelor, primul fir neresorbabil se pune la extremitatea inferioară a plăgii tegumentare. Între acest fir și firul de inelul himeneal, ținute în tensiune, se poate efectua suturarea tegumentelor într-un plan simetric. Această afrontare corectă a tegumentelor și a planurilor subiacente este elementul principal al refacerii corecte a inciziilor laterale, în care
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
capete rămân exteriorizate și se scot în a 5-a sau a 6-a zi; refacerea tegumentelor se poate face și cu o sutură intradermică. După terminarea intervenției, se controlează încă o dată plaga vaginală, se badijonează cu alcool iodat plaga tegumentară și se aplică pe ea un pansament steril fixat printr-un bandaj în T. îngrijirile postoperatorii sunt simple și constau în menținerea curată și pe cât posibil uscată a plăgii perineale. Dacă plaga a fost corect suturată și bine îngrijită se
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
autozomal recesiv, în special cele care sunt legate de defecte în replicarea sau repararea ADN, așa cum este cazul Xeroderma pigmentosum, în care celulele prezintă deficiențe în mecanismele de reparare a leziunilor ADN induse de iradierea UV, ceea ce condiționează dezvoltarea neoplaziilor tegumentare multiple, mai ales în copilărie. În ataxie telangiectazie, sensibilitatea la radiațiile ionizante stă la baza riscului crescut pentru dereglări mieloide. Ambele sindroame prezintă heterogenitate genetică, de unde s-a dedus că au la bază intervenția unui sistem genic multiplu, ceea ce explică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fierbinți” mutaționale. BPDE acționează specific asupra zonelor „fierbinți” ale secvenței de nucleotide a genei p53. Inducerea neoplaziilor experimentale sub acțiunea carcinogenilor chimici a permis să se tragă concluzia că procesul carcinogenezei are două etape: inițierea și promovarea tumorii. Inducerea tumorilor tegumentare la șobolan, sub acțiunea unui carcinogen chimic, se poate realiza prin badijonarea tegumentului cu substanța respectivă. S-a constatat că N-nitrometilureea este un puternic carcinogen, inductor al neoplaziilor mamare. O singură injecție a acestei substanțe nu induce tumori mamare, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se pare că nu modifică riscul apariției neoplazie de sân. O altă genă care poate modifica susceptibilitatea la neoplazia de sân este gena implicată în boala Cowden. Această afecțiune este caracterizată prin transmitere pe model autozomal dominant, apariția de papiloame tegumentare și tumori benigne ale tiroidei, sânului, mucoasei bucale și epiteliului intestinal. Femeile care au boala Cowden prezintă un risc crescut pentru un debut timpuriu al neoplaziei de sân. Mutațiile germinale în pten/mmac1 (cromozomul 10q) apar în multe familii în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Cooper, 1995). Carcinogeneza experimentală a oferit un sistem fezabil în care activarea oncogenelor, în special a celor din familia ras, poate fi legată direct de inițierea neoplaziei. În anul 1983, Allan Balmain și colaboratorii au dovedit că în cazul carcinoamelor tegumentare induse chimic la șoarece, are loc activarea oncogenelor rasH. De altfel, activarea ras este detectată nu numai în carcinoamele maligne, dar și în papiloame tegumentare benigne, ceea ce înseamnă că activarea rasH reprezintă un eveniment timpuriu care apare în leziuni premaligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inițierea neoplaziei. În anul 1983, Allan Balmain și colaboratorii au dovedit că în cazul carcinoamelor tegumentare induse chimic la șoarece, are loc activarea oncogenelor rasH. De altfel, activarea ras este detectată nu numai în carcinoamele maligne, dar și în papiloame tegumentare benigne, ceea ce înseamnă că activarea rasH reprezintă un eveniment timpuriu care apare în leziuni premaligne, înainte de progresia lor spre malignizare. Protooncogena ras reprezintă ținta directă a mutației induse de carcinogeni chimici, fapt evidențiat de Mariano Barbacid și colaboratorii săi, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]