165 matches
-
nici ea separată de orice contact cu viața, deoarece în afara acestui contact nu este nimic, deoarece, în calitate de primă venire a sa în sine, viața este condiția ființei însăși și astfel a tot ceea ce este. Contactul ultim cu viața a universului tehnicist și al existenței mediatice este tocmai voința vieții de a fugi de ea însăși. Că existența mediatică rezultă dintr-o asemenea voință se poate vedea în faptul că în ea viața nu mai face nimic, mulțumindu-se să privească, nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
într-un proces material de producție și identificându-se cu el acesta este praxisul social în opoziția sa față de viața universitară și culturală ca atare. Fără îndoială, acest praxis social luat în ansamblul său își are încă (până la instaurarea erei tehniciste cel puțin) originea și finalitatea în viață, nefiind nimic altceva decât ansamblul medierilor prin care această viață se înfăptuiește într-o epocă dată, potrivit normelor și posibilităților acestei epoci. Însă 1) această înfăptuire este redusă la aspectul său material, la
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a face posibilă inserția unui individ în societate îmbracă sensuri cât se poate de diferite, în funcție de tipul de societate cu care avem de-a face, în funcție de faptul dacă este vorba despre o societate propriu-zis economică, subordonată unei teleologii economice, sau tehniciste. Inserția economică de pildă presupune actualizarea anumitor potențialități ale individului, în vreme ce ea rămâne indiferentă față de dezvoltarea lui generală. Ea poate chiar să se opună acesteia, dacă este nevoie de o mână de lucru necalificată. Nu putem așadar considera finalitatea economică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
considera finalitatea economică drept suficientă și valabilă în sine. A clădi Universitatea pe ea ar însemna a limita peste măsură câmpul sau vocația sa, iar dacă aceasta din urmă este cultura, ar însemna a o distruge de-a dreptul. Inserția tehnicistă și am arătat pe larg în ce fel universul economic se transformă sub ochii noștri în cel al tehnicii împinge această dialectică până la capăt. Ocolul pe care îl reprezintă acea hard science pe care o presupun tehnologiile elaborate nu privește
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe care îl reprezintă acea hard science pe care o presupun tehnologiile elaborate nu privește cel mai adesea decât domenii restrânse ale activității economice și un număr limitat de indivizi: cea mai mare parte rămân să îndeplinească sarcini automate. Finalitatea tehnicistă poate cu atât mai puțin să se erijeze în principiu unic ce determină în mod exclusiv anumite filiere și, la un mod mai general, un învățământ tehnic autonom, așa cum este el definit, să nu uităm acest lucru, de către scoaterea din
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și intelectualilor de către noii stăpâni care sunt slugile oarbe ale universului tehnicii și ale mass-media de către jurnaliști și de către oamenii politici. Însă ce se întâmplă atunci cu cultura și, odată cu ea, cu umanitatea omului? UNDERGROUND Izgonită din societate de existența tehnicistă și mediatică, și apoi din Universitatea însăși (invadată de această existență), cultura este exilată în clandestinitatea unui underground în care natura și menirea sa se schimbă în totalitate în același timp cu natura și menirea societății din care tocmai a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ale vieții, a ajunge odată cu ele, în ele, în beția Fondului. Cultura era ansamblul operelor de geniu ce permiteau această repetare, care o suscitau semne care se adresau oamenilor prin noaptea veacurilor, pentru depășirea lor. Mijloacele de comunicare ale erei tehniciste posedă caractere destul de diferite. Conținutul lor este Nesemnificativul, actualitatea ceea ce nu va mai prezenta nici cel mai mic interes mâine și despre care avem motive solide să credem că nu prezintă mai mult interes nici măcar atunci când reprezintă Evenimentul. Mijlocul este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mai flagrant, mojicia lumii "bune". În film, însă, situațiile se cam repeta. Fiul risipitor răspunde că la carte la provocările mamei prin formule că "Ești complet oligofrena", "Ești nebună!" când nu-i precizează, tandru, "Te f. în gură!" Cam mult, tehnicist și mai ales repetitiv. Luminița Gheorghiu dezvolta, în schimb, portretul unei femei victima a propriei iubiri pentru un fiu care n-o merită. O creație care a fost aici remarcată, dar, fără supărare, Vlad Ivanov într-o fulgeranta secvență, domină
Arome de Urs la Berlinală - Corespondență de la Tudor Caranfil by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/80129_a_81454]
-
dincolo de luciditate, aproape scufundat în somn”), care egalizează timpurile și reperele convenționale. O lume invizibilă își trimite din adâncuri insondabile (din trecut sau din viitor) mesagerii. Alte povestiri - Portret din linii și puncte, Premiul Kremer, Calendarul timpului zero - utilizează mituri tehniciste sub semnul unui sentiment de spaimă. Între mașini ultraperfecționate, omul rămâne un element cu funcție aparent misterioasă. Cosmosul-mașină tulbură cursul firesc al vieții, care devine precară, și provoacă o hipersensibilitate vecină cu stările paroxistice: în consecință, omul „încurcă timpurile”, ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
trebuit s? treac? dou?zeci de ani pentru că opera s?-?i afle un public, �n momentul �n care Germania, trecut? �n sfera na?ionalist?, c?uta s?-?i exalte trecutul presupus comunitar (un antidot contra otr?vurilor societ??îi burgheze, tehniciste ?i capitaliste). Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi aceea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
modern, de încercarea de a impune, prin intermediul acestei reviste care se dorește a fi experimentală, SF-ul ca un loc de experimente mentale, literare și artistice. Și, implicit, se dorește modificarea raporturilor pe care SF-ul le întreținea cu ideologia tehnicistă din care se inspira în perioada "vârstei de aur". 4.1. Revista New Worlds condusă de Ted Carnell După război, Ted Carnell intră în legătură cu o editură și îl convinge pe editor să publice, sub titlul New Worlds, o revistă trimestrială
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
SF-ului. 1. Câteva repere pornind de la cei trei piloni ai genului Jules Verne (1828-1905) este considerat un autor important pentru istoria avant la lettre a SF-ului. Se numără printre primii care și-au legat ficțiunile de substratul modernității tehniciste. La început, doar îngroașă trăsăturile a ceea ce vede. După modelul aerostatelor cu aer cald, scrie Cinq semaine en ballon / Cinci săptămâni în balon 133; după modelul submarinului, imaginează Nautilus; pornind de la marele pachebot englez la a cărui construcție asistase, inventează
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
un orizont cultural larg, situarea ludicului prezent în poezia lui N. Stănescu la intersecția modernismului și abstracționismului cu procedee ale postmodernității sau demontarea mecanismelor onirice în poezia lui Leonid Dimov, D. Țepeneag ș.a. vădesc un spirit analitic nu la modul tehnicist, ci, dimpotrivă, simpatetic, neliniștit și cu bună priză la meandrele subconștientului artistic. Debutul editorial B. și l-a făcut cu romanul Noctambulii, 1992 (prima parte dintr-o tetralogie anunțată), un amestec greu de imaginat de Mihail Bulgakov și Stephen King
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
câteva dintre modele alternative pentru conceperea educației practice, identificăm dificultatea activității sale, dar și nevoia schimbării metodologiei formării, diversificării însăși a competențelor sale: modelul behaviorist, modelul umanist, modelul tradiționalist (personalist), modelul orientat spre succes/performanță, modelul bazat pe competențe, modelul tehnicist, modelul profesorului reflexiv-orientat spre cercetare, modelul constructivist ș.a. sau combinarea între ele, pe elemente variate. Este de combătut limitarea la doar alternativele instituționale impuse administrativ (Școala Waldorf, Step by Step, Pedagogia Montessori ș.a.), căci paradigma alternanței trebuie aplicată chiar în interiorul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să calmeze pasiunile și să Încălzească numai mințile: muzica, pictura și arhitectura fac același lucru: alături de romane impersonale, de teorii de ansamblu, cresc În jurul orașelor „marile ansamble” de blocuri, care dau depresii specifice, mobilierul e cubist, simplu, minimalist. Muzica devine tehnicistă, muzicienii teoretizează - vezi cazul dirijorului și compozitorului Pierre Boulez. Există, la sfîrșitul anilor 1970 - dincolo de mari scriitori neînregimentați ca Marguerite Yourcenar, Michel Tournier, Julien Gracq sau Romain Gary, apoi Patrick Modiano și Jean-Marie Gustave Le Clézio - semne că tranziția palinodică
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de gesturile meseriei sale. Legăturile care îl alăturau altora în procesul muncii sau în afara sa slăbesc și se rup. Încă de la mijlocul secolului trecut, precedînd în mod surprinzător analizelor lui Durkheim și ale școlii sale, mulți anunță o nouă civilizație tehnicistă: lucrătorul timpurilor moderne nu mai este decît "o rotiță izolată". Redus la ceea ce au specific îndatoririle sale zilnice, la "bancul de lucra și la atelierul său", el este condamnat să nu mai cunoască alte forme de solidaritate decît acelea, din ce în ce mai
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
toată intensitatea lor. Zguduirile mediului istoric au același rol ca și fisurările tectonice: lor li se datorește această țîșnire impetuoasă a energiilor, pînă atunci subiacente, ieșite din adîncurile imaginarului mitologic. E o constatare cu atît mai neliniștitoare cu cît societățile tehniciste din vremea noastră fac din ce în ce mai mult ca aceste tensiuni ale visului, ce funcționau normal în sistemele politice, să fie evacuate din structurile lor organice, să fie revărsate dincolo de cadrul instituțional. După Saint-Simon, Auguste Comte și mulți alții, la începutul secolului
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Evul Mediu până în zilele noastre. Pornind de la Faust, reprezentant al umanității în istoria modernă a culturii, studiază toate etapele importante ale circulației mitului, comentând până și asimilarea personajului cu socialismul, redobândirea dimensiunii istorico-politice a operei lui Goethe, orientarea materialistă sau „tehnicistă”, când Faust II devine „o operă poetică a fazei preindustriale”. Analiza nu se axează pe reconstituirea universului faustic sau goethean; fidel metodei comparatiste, V. propune comentarii nonfactologice, orientate spre estetică și filosofie (Dimensiunea filosofică a orizontului faustic). Partea cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
achiziția organelor de percepție (Virilio, 1992, p. 158Ă. Divagând fenomenologic în maniera unui Husserl sau Merleau-Ponty pe noua temă a automatizării percepției, Paul Virilio concluzionează, printr-o afirmație generală, valabilă pentru mutația actuală, dedublarea principiului realității prin intermediul „mașinii viziunii” denumite tehnicist perceptron. Astfel, ontologic, „realitatea naturală” a experienței clasice este dublată de „realitatea artificială” a simulării digitale, iar epistemologic, clasicele „experiențe ale gândirii” sunt suplimentate de „experiențele numerice”. Filosoful devine îndreptățit să propună noțiunea de „optică numerică” pentru actul generării de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Noul Roman francez, de „școala privirii”. Naratorul practică o „observare” neomniscientă, fragmentată și dispersată, orchestrând secvențe epice sau descriptive răzlețe, face salturi în timp și în spațiu, citează texte preexistente, neliterare (bunăoară, un ghid turistic al Munților Retezat) și comentează „tehnicist” chiar enunțarea textului aflat sub ochii cititorului. Considerațiile asupra raportului ficțiune-realitate sunt cât se poate de „serioase” și se poate spune că ele sunt principalul factor de unitate a ansamblului, că susțin întreaga carte. Jargonul tehnic al naratologiei e utilizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
activă concept care va fi prezentat în următoarele secțiuni ale lucrării de față). NOTĂ. Toate aceste coordonate ale comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale analizei acesteia modelul tehnicist, modelul psihosociologic, modelul informațional, modelul organizațional, modelul sociolingvistic, modelul pedagogic, modelul cibernetic, modelul semiotic, modelul pragmatic, modelul sociologic modele interacționiste și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
propagandei ideologice, un automat. Este o ființă angoasată și culpabilizată prin presiunile la care este supus, prin tensiunea în care este obligat să trăiască, prin lipsa de ideal. 4) Omul și tehnica Aceasta reprezintă tema centrală a societății industrializate. Civilizația tehnicistă exercită o triplă influență asupra membrilor societății: fiziologică, psihologică și socială (G. Friedmann, R. Aron). Societățile industriale construiesc un nou mediu uman care transformă condițiile de existență ale omului, pătrund în toate sectoarele vieții sale, generează o multitudine de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
victima Însăși și despre care se știe ce rezultat va produce”l8), În practica obișnuită aceste aspecte sunt Îndeobște trecute sub tăcere sau, cel mai adesea, minimalizate. Spectaculozitatea elementului emoțional surclasează interesul, fatalmente restrâns, al unui act pe care definițiile tehniciste Îl circumscriu cu atâta precizie. În cazul scriitorului, motivația virează inevitabil spre domeniul psihologicului. Artistul este, el Însuși, un univers Întreg, o lume plină de contradicții, care se sustrage legilor comune. Pentru autorul care-și descrie, cu patimă, uneori, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
derutante, intimul necesită participarea celuilalt, În virtutea ironicei predestinări a reflexului contabilicesc. Paradoxal, jurnalul intim dobândește expresivitate prin anularea forțelor care alcătuiesc materia primă a confesiunii-intimitate și prin reasamblarea lor Într-un corp tensional. Această reorganizare nu e doar o operație tehnicistă, ci și o condiție a definitivării structurii și a stabilirii valorii sale estetice. Faza inițială, când intimitatea era doar materia brută a unui posibil discurs despre sine, este imediat depășită de frământarea, de tensiunea indusă de recontextualizare ori, mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Constantinopol n.n.) / IAȘI plasată de o parte și de alta a acesteia, cuprinsă de legenda circulară 360 DE ANI DE LA ADUCEREA LA IAȘI A MOAȘTELOR SF. PARASCHEVA 1641-2001. În medalistica românească actuală, dominată din nefericire de mult șablonism conceptual și tehnicist, realizarea respectivă o considerăm, fără rezerve, model de conduită în actul conceperii și modelării artistice a medaliilor. Aceasta impresionează prin conciziunea și claritatea mesajului transmis prin legende, prin imaginea puternic reliefată a Catedralei Mitropolitane, văzută dintr-o inspirată perspectivă sudică
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]