232 matches
-
elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale este „industrialismul”, ce corespunde unuia dintre aspectele majore ale doctrinelor saintsimoniene - cealaltă fiind socialismul - și care a furnizat o bază intelectuală adepților ideologiei tehnocratice. În această perspectivă, care se prelungește până la Comte și Cournot, politica este menită să se transforme într-o „știință pozitivă”; atunci, „capacitățile” se vor substitui „puterilor”, iar „direcția” „comenzii” (Saint-Simon, 1966, p. 86 și pp. 150-151). În secolul XX, în
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a lui Drancourt „imnul producției [...], vechi cântec din secolul al XIX-lea pe care-l credeam uitat” (Domenach, 1916a) și încheia cu o „pledoarie pentru politică”, observând în treacăt că optimismul tehnicist este o ideologie (Domenach, 1916b). Persistența unei ideologii tehnocratice a avut în Franța un dublu efect. Ea a contribuit la întărirea „coeziunii funcționarilor de rang înalt în raport cu oamenii politici tradiționali”. Dar, în egală măsură, ea „i-a apropiat pe conducătorii sectorului privat de cei ai aparatului de stat” (Birnbaum
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Opoziția dintre producători și neproducători pusă în evidență de Saint-Simon tinde să identifice excelența cu un aport productiv sau creativ și să confunde orice alt criteriu de preeminență cu „etichetele” dobândite în mod fraudulos despre care vorbește Pareto. În optica tehnocratică, competența tehnică este asimilată dinamismului și creativității, în vreme ce mandatul politic conferă un statut ambiguu, greu de justificat în termeni simpli. Totuși, această întâietate acordată tehnicii comportă riscul evident al neglijării problemei reglajelor sociale, care nu se reduce la organizare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comportamente noi sau prin noi modalități de a-și concepe rolurile. S-a produs mai degrabă un fenomen contrar: noul personal politic pare să se fi conformat modelelor de comportament oferite de instituții. Membrii cabinetelor ministeriale au adoptat rapid concepția tehnocratică a „serviciului public” și fac apel cu și mai mare dezinvoltură la argumente de ordin tehnic decât la considerente politice sau ideologice. Nou-veniții se identifică rapid cu interesele și punctele de vedere ale administrației lor și tind să se suprapună
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
socială existentă (Suleiman, 1978, 1979, p. 89). Pe de altă parte, ele transformă puțin câte puțin noțiunea de serviciu public, supunându-o unui imperativ al „competenței tehnice”, care nu poate să nu amintească, din anumite puncte de vedere, de ideologia tehnocratică apărută în anii ’30 și reapărută după cel de-al doilea război mondial (Birnbaum, et. al., 1978, pp. 84-85). Elitismul republican În modelul nostru de elitism republican, veritabilele rezervoare din care provin cei mai înalți funcționari de stat, responsabilii politici
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elită care ocupă posturile de conducere ale politicii și ale economiei, dar ne ajută, de asemenea, să înțelegem de ce această elită face obiectul unei contestări tot mai intense. Ambiția reformistă nu se poate sprijini, ca altădată, pe voluntarism politic sau tehnocratic. În climatul de suspiciune creat de „democrația de imputare”, la ora actuală el nu se poate fonda decât pe „capacitatea de a remodela compromisurile sociale” (ibidem, p. 65). A contribui la reușita unei reforme înseamnă, în zilele noastre, nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tot felul. Mai întâi, s-a putut evidenția faptul că omogenitatea formației, ce conduce la schimbul de elite între aparatul de stat și lumea afacerilor, tinde să creeze un „ansamblu etanș” (Birnbaum, 1978, p. 187), prezentând caracteristicile unui „spațiu conducător tehnocratic”, în sânul căruia misiunea specifică a „serviciului statului” se degradează puțin câte puțin într-o noțiune de interes general a cărei ambiguitate se pretează la interpretări diferite ale grupurilor aflate față în față (ibidem, pp. 84-87). Apoi, au fost formulate
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parțial de socializările în cadrul instituțiilor de învățământ superior, foarte diferite între ele. Într-adevăr, formația primită la Oxford sau la Cambridge (formația Oxbridge) este una cu caracter umanist, în vreme ce marile școli care constituie rezervorul elitelor franceze sunt instituții cu caracter tehnocratic. Totuși, în ciuda diferențelor dintre ele, elitele franceze și britanice au în comun ceva care le separă de elitele americane, dat fiind că acestea din urmă au o formație mult mai diversificată. În plus, efectul de socializare este mult mai evident
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lor de educație, însă nu s-ar putea reduce la acest aspect; faptul de a fi ocupat o poziție de putere sub regimul comunist constituia în sine o variabilă discriminantă (ibidem, p. 58). Datele disponibile sugerează combinația unei incontestabile continuități tehnocratice (nivelul și tipul formației) cu o formă de conversie a puterii: aptitudinea de a transforma puterea politică în atu economic. Cercetări empirice făcute în Ungaria, în Republica Cehă și în Germania de Est arată că similitudinea formațiilor cerute pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un melanj din ce în ce mai firesc, trăsătura esențială a intelectualului autentic, îndeosebi în România de azi, este să supraviețuiască și să trăiască precum un adevărat slujitor al spiritului. Și asta pentru a rezista forțelor de degradare internă, dar și presiunilor politice, ideologice, tehnocratice, sau care vor să-l atragă în vîrtejul compromisului ilegitim. Binomul ființei intime a intelectualului este dat de deschidere și de morală: să scapi de îngrădirea specialității tale și să iei în serios o etică a ideilor, o morală care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
profesori; iar a treia va fi alcătuită din tehnicieni, personalul din domeniul serviciilor și personalul auxiliar. De fapt, societatea postindustrială nu se mai bazează pe clase, ci pe categorii profesionale și se autoorganizează ca o tehnocrație. În anii ’70, „societatea tehnocratică” părea o utopie; dar, în secolul XXI, „visul lui Bell” se conturează din ce în ce mai clar ca o realitate. La fel ca și cealaltă previziune a sa, meritocrația. Un anumit romantism paseist, alimentat și de o ideologie stângistă, a continuat însă să
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vigny, Paul Valéry, Jules Romains, André Gide ș.a. - M. caută acele filoane, suporturi ideatice și deprinderi de meșteșug care să îi apropie de anii noștri, permițând, pe de o parte, reasimilarea lor în funcție de exigențele nu o dată sofisticate ale unui secol tehnocratic și realizarea contactului generativ cu proza nouă, pe de alta. Referirile analitice din eseul Noul Roman francez, un roman poetic, disting, față de conceptul mai larg al „noului roman” de la începutul secolului al XX-lea, poeticitatea prozelor din deceniile următoare: Nathalie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
aduce definiției "omului creștin-democrat" dată de filosoful Etienne Borne: "Omul creștin-democrat își va ciuli urechile bănuitoare dacă aude spunîndu-se că politica își are propria lege și că pentru a se delimita mai bine de etică face din aceasta, în mod tehnocratic, o știință aplicată, ba mai mult, un fel de artă care își ia ca model omul, tot așa cum pictorul sau sculptorul își extrag efectele din culori sau din piatră. Creștin-democratul refuză ca politica să constituie un univers autonom și auto-suficient
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Ullastres, ministru al Comerțului în 1957, sau Marino Navarro Rubio numit la Finanțe. Acest catolicism național avea să creeze Spaniei condițiile unei dezvoltări economice remarcabile 14. Dar această îmbinare între capitalism și catolicismul provenit din tradiționalism, sub egida unui pragmatism tehnocratic, nu a favorizat deloc democrația creștină. Chiar dacă, începînd cu anul 1960, Biserica, datorită reînnoirii naturale a clerului și a episcopatului prin Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea, s-a distanțat de regim, catolicismul spaniol rămînea puternic legat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
numai rolul partidului ca o componentă crucială a regimului nu este pus încă în discuție. Toate celelalte componente ideologia, care a devenit pe cît de repetitivă, pe atît de irelevantă, uneori însoțită sau chiar scoasă din uz de apariția elementelor tehnocratice; mobilizarea, care se răsfrînge asupra ei însă și este în mare parte terminată; neo-pluralismul social, care este mai mult sau mai puțin tolerat sînt schimbate în profunzime. În momentul în care partidul, din diferite motive, uneori chiar dintr-un exces
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
jumătate de secol în urmă de Deutsch [1954]). Tabelul 9.3 surprinde aceste schimbări. Tab. 9.3. Caracteristicile regimurilor post-totalitare Post-totalitarism inițial înghețat matur Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership inexistent osificată sporadică, ritualică birocratic-colegial emergent golită abandonată birocratic-colegial tolerat cu elemente tehnocratice terminată de partid Reactivarea pluralismului În concepția lui Linz și Stepan, este extrem de important să nu se confunde procesul reactivării pluralismului în regimurile care din autoritare încep tranziția către democrație, cu procesul care duce la nașterea unui nou pluralism după
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
neagră a Spaniei din cauza Inchiziției și a expansiunii teritoriale, în timp ce în alte epoci Spania se bucura de o reputație romantică datorită lui Merimee și Bizet. În ceea ce privește Germania, imaginea acesteia a fluctuat de la zona romantică a poeților și filosofilor la cea tehnocratică și brutală a tiraniei. (Joep Leerssen, Imagology: History and Method, în Manfred Beller, Joep Leerssen (coord.), Imagology. The Critical Construction and Literary Representation of National Characters, Amsterdam, Rodopi, 2007, p. 21). 562 Diane Roberts, The Myth of Aunt Jemina: Representations
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ales, cu ze lul liberalizator manifestat de Fondul Monetar Int ernațional și Banca Mondi ală, de atunci încoace. Din această perspectivă , i deile economice devin o altă resursă de putere pentru statul hegemonic, în p art e, datorită caracterului lor tehnocratic. Mecanismele prin care ideile influ enț ează rezultatele pot varia, inclusiv prin intermediul condițiilor de politică specifice instituțiilor finan ciare internaționale, de politica împrumuturilo r s au a contactelor individu ale cu băncile centrale naționale, ministerele de finanțe și instituții financi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
neutră, în ciuda a ceea ce se spune mi se pare că aici intervine dificultatea. A dezvinovăți tehnica de prăbușirile și efectele sale perverse e una, declararea "inocenței" sale e alta. Sociologii și istoricii s-au străduit în van să replice delirului tehnocratic mereu recurent faptul că tehnica nu există ca realitate totalitară și substanțială, că ea nu se poate transforma în propriul nostru duh malefic, subiect manipulator și impersonal, nici în barcă de salvare ca sistem de semnificații independent de oamenii care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ri, spaime și neg...ri ale evidentei, avem nevoie, acum, ca și în viitor, de vocea competent... și lucid... a celor care stiu cu adev...rât ce se petrece. Daniel D...ianu este unul dintre ei. Eminent economist, în sensul tehnocratic al cuvântului, el a f...cut carier... în domeniul financiar-bancar, impresionând în toate posturile, în Guvern, ca și în instituții publice ori private de profil; valoros și prolific autor de tratate, studii și politici, de strategii și analize, are o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de Est? Ca membră a UE, România poate să învingă vechile memorii ale persecuției și ale marginalizării. Vetustele neliniști și aversiuni mutuale pot să fie și vor fi înlocuite de dorința de a coopera. UE nu este numai o entitate tehnocratică, un set de instituții abstract-descărnate, ci și (ori mai ales) o comunitate bazată pe idealuri, aspirații și valori comune. 9. Care credeți că a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? Inițial, s-ar putea ca aceasta să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
de "liberalizare" de dinaintea închiderii neostaliniste în național-comunism. Născut în 1940 într-o familie bănățeană tipică pentru clas-a mijlocie superioară a zonei adică legată educativ, cultural, social-politic, economic, etno-lingvistic, confesional, matrimonial de creuzetul central-european și atrasă oarecum inevitabil în nucleul tehnocratic din capitala României Mari -, Virgil Nemoianu se încadrează la vârful promoției pe care am descris-o succint mai sus. (O mențiune specială merită, pentru a întregi imaginea epocii, specialiștii din domeniile lingvistico-literare lansați pe plan intelectual în anii cincizeci și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
apariția pe scena intelectuală cu scopul de a conceptualiza peisajul cultural al democrațiilor reconfigurate sub presiunea valorilor hedoniste, disidente și utopice. Se impune ideea că apar aspirații și moduri de viață inedite, care pregătesc un viitor total diferit de societatea tehnocratică și autoritară. În locul disciplinei, al familiei sau al muncii, o nouă cultură preamărește plăcerile consumului și viața trăită la timpul prezent. Pe acest fond, o generație contestatară care refuză autoritatea și războiul, puritanismul și valorile competitive cheamă la eliberare sexuală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
civice, estetizarea peisajului urban, demolarea unor mari ansambluri, îmbunătățirea transportului în comun, grija pentru mediul înconjurător, protecția peisajului și a patrimoniului. Toate aceste fenomene semnalează nu numai apariția de noi teritorii ale confortului, ci și de noi priorități mai puțin tehnocratice care, ținând cont de calitatea experienței de viață a utilizatorilor, permit o abordare mai senzitivă a bunăstării, a habitatului și a obiectelor. Rezumăm această evoluție cu o expresie: ea face furori începând cu anii 1970. Este vorba de calitatea vieții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Perioada care sacraliza organizarea „științifică” a muncii sau recordurile stahanoviștilor comuniști a rămas în urma noastră. Trebuie optimizate nu numai cunoștințele, ci și modul de trai, sentimentele, toate componentele personalității individuale. Odată cu managementul hipermodern, eficiența a ieșit din momentul său taylorian, tehnocratic, obiectivist, potențialele individualității devenind factori de performanță. Se schițează nu atât o societate a performanței, cât o nouă etapă a eficacității, caracterizată prin criterii din ce în ce mai bine conturate, axate pe indicele calitativ 1. Mai mult: în ochii unor observatori, sub auspiciile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]