225 matches
-
subliniate de noi. Concluziile revin la susținerea "reîntoarcerii lui Hermes" în cadrele socio-politice complicate ale timpurilor moderne. Această revenire la un zeu grec (diferit de amintitul Moloch) ar putea alina decepțiile provocate de socialismele Estului. Căderile lor îmbie "spre imperialisme tehnocratice la fel de sumbre și de feroce precum cele ale capitalismului anilor 1850". (Op. cit., p. 230) Cel puțin în România se resimte tot mai greu această sumbră ferocitate molochică. Cât privește "reîntoarcerea" lui Hermes, vedem că ia forma opoziției față de "demitizarea" derulată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
frecventele violențe din parlamente ori de pe stadioane, din scările blocurilor și asociații), seamănă "veșnicul război al Troiei printre oameni", adică "psihopatologia societăților noastre". (Idem., p. 242) Se manifestă demența și delirul secretat de "monoteismul prezent al valorilor politice, pedagogice și tehnocratice ca o "fractură", o "ruptură" a sistemului monopolist asfixiant". (Idem., p. 243) Bolile îndreaptă Occidentul Extrem "pe povârnișul din ce în ce mai abrupt al exploziei nihiliste". (Idem., p. 244) Dar autorul consideră că nu prin spitalele psihiatrice se înlătură delirul și demența, ci
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se adaugă la atomizarea socială, purtătoarea atâtor inconveniente psihosociologice, fiindcă analiza surclasează sinteza. Se adâncesc specializările, care duc la paradoxul incomunicării, al lui "știm totul despre nimic" ori la indiferență, adică egoism și segregație profesională. Tot mai des auzim sofismele tehnocratice ca soluții politice "salvatoare": cultul mijloacelor nepotrivite scopurilor, "domnia cantității", atenționări cu "numărul Fiarei" (666) și multe altele. Ofertanții de produse culturale (desigur, și creatorii de mijloace IT participă cel puțin la "cultura tehnică" a domeniului) își reglează creația nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
europeană; prin urmare, presupunerea că ea ar putea favoriza cristalizarea unei Europe unite nu este una idealistă. Adevărata problemă constă în a ști dacă intelectualii sînt astăzi în stare și în măsură să joace acest rol. Or enorme presiuni profesionaliste, tehnocratice, științifico-disciplinare tind să limiteze și să distrugă rolul intelectualului contemporan. Specialistul este incapabil să conceapă cunoașterea din care nu deține decît un fragment, și este incapabil să conceapă, nu doar ceea ce înglobează specialitatea sa, ci însăși specialitatea sa; tehnicianul este
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
neagră a Spaniei din cauza Inchiziției și a expansiunii teritoriale, în timp ce în alte epoci Spania se bucura de o reputație romantică datorită lui Merimee și Bizet. În ceea ce privește Germania, imaginea acesteia a fluctuat de la zona romantică a poeților și filosofilor la cea tehnocratică și brutală a tiraniei. (Joep Leerssen, Imagology: History and Method, în Manfred Beller, Joep Leerssen (coord.), Imagology. The Critical Construction and Literary Representation of National Characters, Amsterdam, Rodopi, 2007, p. 21). 562 Diane Roberts, The Myth of Aunt Jemina: Representations
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dorință zilnică de cunoaștere de sine și a celorlalți, în cooperare și odată cu membrii unei societăți. Această gîndire practică nu poate fi ștearsă dintr-o singură mișcare, așa cum fac unii directori, pedagogi, savanți sau întreprinzători, și înlocuită cu un discurs tehnocratic prezentat drept un spațiu de adevăruri și certitudini legate de aproapele nostru. Dimpotrivă, trebuie să plecăm de la ideea că anumite reprezentări sociale sînt doar parțial active chiar în cazul experților și cercetătorilor, atunci cînd trebuie să ia decizii sau în timpul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
colaborare cu alte OI. Astăzi, Banca Mondială colaborează cu toate OI principale, inclusiv cu UE, căreia îi acordă sprijin pentru anumite proiecte implementate în țările Europei Centrale și de Est. Keinfeld Belton definește abordarea Băncii Mondiale ca fiind mai degrabă tehnocratică, în special în ceea ce privește sectorul RoL. RoL este văzută ca o temă centrală. Organizația al cărei site Internet permite extragerea multor informații referitoare la RoL, plasează topic-ul în aria tematică Public sector governance Legal Institution ("Guvernanța sectorului public instituțiile juridice
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
and development) contribuțiile teoretice și cercetările asupra conceptului de RoL și asupra semnificației acestuia din punct de vedere al asistenței pentru dezvoltare. Dacă aruncăm o privire asupra obiectivelor de promovare a RoL indicate în prima secțiune, vedem confirmată acea abordare tehnocratică subliniată de Kleinfeld Belton (2005): Reformarea legilor; reformarea instituțiilor; actualizarea profesiilor juridice; îmbunătățirea accesului la justiție (Reforming laws; Reforming institutions; Upgrading legal professions, Improving access to justice). Programele sunt diferențiate pe macro-zone geografice, și dacă privim în mod special la
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile." Educația însăși a devenit un "dresaj tehnocratic, funcțional, pragmatic, birocratic", care produce studenți "ucenici la șomat", mai e de părere Durand. 319 Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, pp. 5-7. 320 Ibidem, p. 24. 321 Ibid., pp. 25-40, passim. 322 Ibid., pp. 198-199. 323 Umberto Eco, Cinci
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exemplu Cohen, 1991; Morganstern, 1963). Cel mai important, prin sondarea unui eșantion reprezentativ de populație se evită "eroarea ecologică" formularea de concluzii privind atitudinile sau comportamentul indivizilor pornind de la statisticile economice sau de la declarațiile politicienilor. Se evită totodată și presupoziția tehnocratică potrivit căreia indivizii sînt participanți pasivi în procesul politic, avînd reacții predictibile și uniforme la inițiativele elitei. Sondarea sondajelor Prăbușirea regimurilor comuniste face posibilă transformarea povestirilor în date, întrebîndu-i pe oameni ce fac și ce cred despre ceea ce se întîmplă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
să apară în Herzog), pe de alta exploatând posibilitățile comice oferite de personajul evreiesc de tip șlemil. Lee Richmond consideră că romanul este un studiu convingător al unei identități în tranziție, ce caută să își afle locul într-o lume tehnocratică din ce în ce mai haotică (Richmond: 15). E greu de spus în ce fel tehnocrația este reprezentată în roman, așa cum vede Richmond, dar e ușor de spus că acest text demonstrează că Arthur Miller și Saul Bellow au fost buni prieteni, iar Willy
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
califică sau descalifică anumite tipuri de locutori. Astfel, autorii importanți care au cultivat discursul umanist, aparținînd unor ordine religioase în cadrul cărora au avut anumite responsabilități, au încercat să apere doctrina curentelor religioase pe care le reprezentau. În același mod, discursul tehnocratic selecționează locutori cu un profil determinant: experți economici în mod deosebit, iar nu preoți sau artiști. V. poziționare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN VORBIRE. În știința actuală, conceptul "limbă" se definește prin raportare la "vorbire", așa cum a conceput, la începutul secolului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În Polonia după mai multe analize empirice, examenele de admitere încurajează procesul de reproducere a elitelor tradiționale ale intelectualității. Universitățile private care acceptă studenții care își permit să plătească studiile, pot teoretic, să creeze un sistem de consolidare a elitelor tehnocratice prin accesul simplificat la studiile universitare. O asemenea evoluție ar putea fi comparată cu preferința specială pentru studenții de origine țărănească și muncitorească în timpul perioadei comuniste, ca și crearea instituțiilor universitare supuse partidului comunist, care formau o parte considerabilă a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
numai rolul partidului ca o componentă crucială a regimului nu este pus încă în discuție. Toate celelalte componente ideologia, care a devenit pe cît de repetitivă, pe atît de irelevantă, uneori însoțită sau chiar scoasă din uz de apariția elementelor tehnocratice; mobilizarea, care se răsfrînge asupra ei însă și este în mare parte terminată; neo-pluralismul social, care este mai mult sau mai puțin tolerat sînt schimbate în profunzime. În momentul în care partidul, din diferite motive, uneori chiar dintr-un exces
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
jumătate de secol în urmă de Deutsch [1954]). Tabelul 9.3 surprinde aceste schimbări. Tab. 9.3. Caracteristicile regimurilor post-totalitare Post-totalitarism inițial înghețat matur Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership inexistent osificată sporadică, ritualică birocratic-colegial emergent golită abandonată birocratic-colegial tolerat cu elemente tehnocratice terminată de partid Reactivarea pluralismului În concepția lui Linz și Stepan, este extrem de important să nu se confunde procesul reactivării pluralismului în regimurile care din autoritare încep tranziția către democrație, cu procesul care duce la nașterea unui nou pluralism după
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
schimb, în Norvegia nu s-au putut reproduce rezultatele obținute în Virginia. Asta înseamnă că, așa cum am mai spus, comportamentele salariaților nu sunt determinate în mod mecanic de alegerile experților. Acest fapt arată limitele intervențiilor efectuate într-o orientare strict tehnocratică. 2.2. Dezvoltarea organizațiilor Pentru a prezenta dezvoltarea organizațiilor putem porni, cum fac mulți autori (Petit, Dubois, 1998; Morin, 1971; Bergeron et al., 1979), de la o definiție a lui Beckard: "Dezvoltarea organizațiilor este o acțiune planificată privind organizația în ansamblu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
persoane, în 54% din situații se produc ameliorări. În abordarea tehno-structurală, rezultatele sunt asemănătoare (53% ameliorări). Se poate spune așadar că efectele dezvoltării organizațiilor sunt reale, dar rămân limitate. Intervenția în cadrul dezvoltării organizațiilor păstrează, ca și curentul cercetării-acțiune, o orientare tehnocratică; cunoștințele consultantului (despre stilurile de comandă, de exemplu) sunt utilizate pentru a găsi soluții. Există, desigur, o etapă de prezentare a rezultatelor, care ar putea pune organizația față în față cu imaginea funcționării și ar putea provoca conștientizarea propice unei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
punct de vedere comun care să accepte planurile de acțiune ale consultantului-expert. 2.3. Metoda socio-analitică În cercetarea-acțiune și în dezvoltarea organizațională, consultantul are o poziție de expert. În această calitate, acționează asupra oamenilor. Jaques (1972) se opune acestei orientări tehnocratice, propunând o acțiune împreună cu oamenii, nu asupra lor. Conducătorii organizațiilor formulează solicitări în termeni de "spuneți-ne ce să facem". Un răspuns de expert plasează organizația într-o situație de dependență. El riscă să stârnească ostilitatea muncitorilor și împiedică orice
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
discutate deschis. Pentru Amado și Guittet, ele au adus un control mai amre asupra relațiilor fantasmatice; acest control va juca un rol determinant în rezolvarea problemei în uzină. Jaques a avut imensul merit de a pune sub semnul întrebării orientarea tehnocratică, aflată în serviciul exclusiv al conducerii. El a elaborat reguli de intervenție (regula de restituire, necesitatea de a formaliza relația printr-un contract...) care permit structurarea relației. Ele au fost preluate și de alte școli, care nu se poziționează într-
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
societății în care este inserată întreprinderea care face obiectul intervenției. 2.4. Intervenția sociopedagogică în întreprinderi Această orientare va fi prezentată într-un volum al lui Meignant (1972). Ea se caracterizează printr-un refuz al intervenției efectuate într-o orientare tehnocratică. Pentru acest autor, practica intervenției sociopedagogice articulează două problematici care s-au dezvoltat independent: formarea adulților și intervenția psihosocială în organizații. Se urmărește legarea formării de condițiile organizaționale în care se desfășoară. Asta implică faptul că, în fața unei solicitări de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
modalități de prezentare cerută de informaticieni. În fața acestei solicitări, poți răspunde ca un expert, luând-o literal. Într-un demers "pedagogist", se va elabora dispozitivul de formare cel mai performant (prevăzând exerciții, utilizarea tehnicii video...). aceasta ar fi o abordare tehnocratică asemănătoare cu cele folosite în "dezvoltarea organizațiilor". Dar putem considera că această solicitare de formare este supradeterminată de probleme întâmpinate de serviciul informatic în relațiile cu celelalte servicii. Prima acțiune era, prin urmare, de a revela aceste probleme. Convorbiri cu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu s-a mai făcut. Fără îndoială, ea n-ar fi făcut rău..., dar nici n-ar fi permis tratarea problemelor care se puneau cu adevărat. Discuție Am prezentat câteva orientări în materie de intervenție în organizații. Am opus orientările tehnocratice și orientările în care consultantul acționează ca un catalizator. Aceste orientări se sprijină pe modelele de comportament uman în organizații prezentate în capitolul 1. Orientarea tehnocratică se bazează pe o perspectivă mecanistă asupra comportamentului uman. Când consultantul acționează ca un
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Discuție Am prezentat câteva orientări în materie de intervenție în organizații. Am opus orientările tehnocratice și orientările în care consultantul acționează ca un catalizator. Aceste orientări se sprijină pe modelele de comportament uman în organizații prezentate în capitolul 1. Orientarea tehnocratică se bazează pe o perspectivă mecanistă asupra comportamentului uman. Când consultantul acționează ca un catalizator, el vede organizația ca pe un construct social. Distincția pe care am operat-o nu este atât de netă la nivelul practicii. Un consultant cu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
bazează pe o perspectivă mecanistă asupra comportamentului uman. Când consultantul acționează ca un catalizator, el vede organizația ca pe un construct social. Distincția pe care am operat-o nu este atât de netă la nivelul practicii. Un consultant cu orientare tehnocratică va fi uneori constrâns să negocieze cu salariații aplicarea soluțiilor propuse de el. Cel care urmează un demers de catalizator va trebui uneori să pună în serviciul participanților modele teoretice care vor fi folosite în analiza situațiilor. Astfel, în intervenția
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
vogă. Această revenire a problematicii monetare în atenția opiniei publice ține, fără îndoială, de criza financiară mondială, care a relevat rolul băncilor centrale în funcționarea economiilor moderne. Însă, este la fel de semnificativă existența unei insatisfacții profunde cu privire la spiritul utilitar și strict tehnocratic care caracterizează o mare parte a științei și practicii economice actuale. Nu este, deci, surprinzător că un număr tot mai mare de oameni caută - și adesea pretind - o viziune mai largă în studierea economiei, care să facă apel la discipline
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]