251 matches
-
pe înregistrări se aude vocea robotului orei exacte. 23.23.40 centrala firmei Järfälla Taxi sună centrala de alarmă. Telefonista de la centrala taxi tocmai fusese sunată de către un șofer de taxi, martor la asasinare, care ruga centrala să sune poliția. Telefonista nu știe să spună mai mult poliției decât că cineva a fost împușcat la intersecția Sveavägen/Tunnelgatan. Operatorul de poliție îi spune să-l sune din nou pe șofer și să-i spună să stea la locul crimei până vine
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
a murit. Din senin, aproape că mi s-a făcut rău de emoție. —Soțul meu a murit, mi-a scăpat. Vreau mult să vorbesc cu el. Sigur, a aprobat Nicholas. Dar, ca să știi, nu e ca și cum Leisl ar fi o telefonistă. Dacă persoana nu vrea să fie contactată, nu poate să-i urmărească și să-i hăituiască așa cum face un câine. — Am fost la o altă femeie, am spus, vorbind foarte repede. Cineva care spunea că e medium, dar era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-a, maică-mea s-o retras acolo și eu am stat mai mult la bunica. R. A.: - Ce poziție ocupa familia dumneavostră în cadrul comunității ? C. G.: - Tatăl meu era diriginte de poștă, iar maică-mea, o perioadă de timp, o fost telefonistă, în cealaltă perioadă, casnică. R. A.: - În tinerețe, ce studii ați urmat după școala primară și după gimnaziu? C. G.: - După gimnaziu, am venit și am dat examen de admitere la Liceul „Costache Negruzzi”, din Iași, era Liceu Internat, trebuia să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Bițu, pe unde l-o afla și pe-ai lui, pe careva, de-acasă. Pe la orele 10,30 era luni, 7 decembrie 1987, îmi amintesc ca și când totul s-ar fi întâmplat azi eram la un seminar, în amfiteatrul 53, când telefonista a deschis ușa și m-a chemat să ies puțin afară: Am primit un telefon de la Spitalul Județean, de la doctorul Ciocan, de la reanimare. Zice că o rudă a dumneavoastră, venind de la Bosanci spre Suceava, a avut un accident. Mergeți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aduci... Cum? A, cîți ani... Douăzeci și opt. Mulțumesc! Să ai grijă, dai la toți. N-am nevoie, bre, de bani! Cum de ce?! C-așa vreau, de-al naibii! Bine, salut! Să-mi aduci cărțile... Mihai iese din cabină, ia restul de la telefonistă și se îndreaptă spre alimentara de peste drum, bucuros că a găsit o întrebuințare mai bună celor două geamantane. Își amintește de soția lui Lazăr, se oprește în holul alimentarei și-i telefonează să-i spună că a vorbit cu Sălcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
DE MARKETING ALE FIRMEI. Pauza pentru cafea nu era prevăzută. Operatoarea de la postul 9 - o brunetă cu care uneori făcea presupuneri asupra stării civile a tânărului șef de departament, cel cu mutră de spot publicitar, pe care Îl curtau majoritatea telefonistelor, Încă tinere și neștiutoare Într-ale căsătoriei - dădu pe gât, cu o grimasă de dezgust, conținutul unui păhărel de plastic, și o Întrebă, bine dispusă, dacă primise mesajul. — Care mesaj? exclamă Emma. — A, mă rog, nu știu... se grăbi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de confirmare. Șeful Începu să țăcăne cu pixul pe suprafața de sticlă a biroului. O măsură, sâcâit de Îndrăzneala supusei sale umile. Rămase surprins că era o blondă exemplară. Cam trecută, poate, dar cu siguranță nepotrivită Într-un post de telefonistă În care clienții puteau cel mult să aprecieze timbrul vocal. Confirmă. — Firma a hotărât să ducă mai departe o strategie modernă și mai eficientă. Din această primăvară, angajații care sunt confirmați vor afla acest lucru direct de la computer. — Și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bâiguie prin dovlecel să anunți pe cineva. Și, oricum, până să obțin legătura, am timp de zece ori să sar pârleazu’ către Lumea Ailaltă, că nu mă iubește deloc centralista. Și asta de pe vremea când eram copil Încă! Coana Marița, telefonista, a crezut și mai crede și acuma că eu eram cel care Îi vorbea măscări la telefon. Eu eram, Însă, prea tolomac pentru asemenea fapte de bravură. Asta era una dintre distracțiile favorite ale unui prieten al meu, Ion, zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
puradei un Învățător, Domnu’ Tase, iubitor de viață și bătăuș necruțător al ciracilor ce nu se străduiau Îndeajuns; „Domnule”, a făcut, Într-un timp, oratoric, omul de cultură, „În această viață suntem cu toții, până la unul, niște veșnici suplinitori!”; Coana Marița, telefonista care cam trăgea la măsea și Încurca fișele de zor (dacă Îi cereai legătura cu postul de Miliție, te pomeneai că-ți răspunde tehnicianul de la ferma de porci), ieșise la pensie, iar vorba ce avea să rămână În urma ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
adevărată și nu Într-un borcan În care zăcuseră bucățele de conopidă și rondele de morcovi. Lui Ectoraș Îi plăcea să se așeze la masa aflată pe locul unde, nu cu multă vreme În urmă, se găsise scaunul coanei Marița, telefonista care Încurca Întruna fișele, trăgea la măsea rachiu dintr-o cană pe care era desenată o vacă și Îndura Înjurăturile lui Ectoraș, fără să se lămurească niciodată că ele fuseseră rostite de Ion Vieru, În entuziasmul lui de a folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ele fuseseră rostite de Ion Vieru, În entuziasmul lui de a folosi cutia neagră de ebonită și manivela ca un om mare. După ce-i făcea coanei Marița tot soiul de propuneri rușinoase - care contribuiseră și ele la dorința arzătoare a telefonistei de a vedea nenorocita de centrală făcută praf și pulbere de o bombă -, Vieru se arăta un izvor nesecat de idei tâmpite, spre neliniștea și chiar spaima lui Ectoraș, care nu Îndrăznea să-l Îndărătneze ca să nu pară un papă-lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
astfel încât să nu existe, spre exemplu, o masă a managerilor diferită de a celorlalți. Ca atare, directorul Ionescu de la Cluj s-a trezit la masă cu un agent de vânzări din București, cu contabilul-șef al filialei Bacău și cu telefonista de la Craiova (trebuie spus că Ionescu venea de la o firmă mai mică, unde managementul era „separat” în astfel de interacțiuni de ceilalți). Astfel, inițial, el nu s-a simțit foarte bine, dar a observat cu surprindere ca agentul de vânzări
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie spus că Ionescu venea de la o firmă mai mică, unde managementul era „separat” în astfel de interacțiuni de ceilalți). Astfel, inițial, el nu s-a simțit foarte bine, dar a observat cu surprindere ca agentul de vânzări vorbea cu telefonista despre un film pe care îl văzuse și el, mai demult, și care îi plăcuse și lui foarte mult. S-a implicat în discuție și în curând cei patru au început să se relaxeze și să se simtă OK împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
m-am bărbierit, m-am schimbat și am început să mă simt iarăși curat. Mi-am pregătit micul dejun, am mâncat, am spălat vasele, am măturat bucătăria și intrarea de serviciu, mi-am umplut pipa și am sunat-o pe telefonista permanentă din clădirea unde aveam biroul. Parcă am tras un glonte în aer. Ce rost avea să mă duc la birou? Ce mă aștepta acolo în afară de un nou strat de praf? În seif mă aștepta portretul lui Madison. Puteam să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a fost și Neacșu, Șerban). În 1979 s-a înființat Oficiul P.T.T.R. Filipeni, diriginte fiind Vasile Știrbu. La Oncești, ca diriginți, au funcționat: Veronica Bertea (căsătorită Curteanu) din satul Bărboasa, Dana Chitic, Geanina Popa, Rica Făghian și Nelia Puțeanu. Ca telefoniste menționăm pe Dana Cara, Maricica Gheoica și Geanina Popa. Oficiul poștal a funcționat în localul primăriei până în 2003, când acesta a fost demolat și s- a mutat într-o încăpere din cel deal doilea bloc construit cu ani în urmă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cea a propunerii sale pentru o anumită funcție, tot de către SCPE sau de către minister. Trebuie să menționăm că aceste proceduri se aplică nu doar pentru posturile de ambasadori sau de consilieri, ci și pentru cele de șoferi, femei de serviciu, telefoniste. În final, candidatul este aprobat sau nu de Secretariatul CC al PCR. În mod vizibil, rolul Ministerului Afacerilor Externe În acest proces de selecție, verificare și recrutare este aproape nul. Or, În momentul În care ministerul nu are niciun cuvânt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cuprinsul aceluiași raport se arăta că "localul primăriei este aproape ruinat deși i s-au făcut mici reparațiuni"3112 iar mobilierul din primărie este "prea puțin, și acela în stare veche"3113. Totodată, se preciza că localitatea Ostrov "are o telefonistă plătită cu 40 lei"3114, salariu echivalent cu cel al primarului. În comuna Ostrov trăiau 110 copii "în etate de școală"3115, în localitate existând două școli în satele Ostrov și Aigâr-Ahmet. De asemenea, exista un sediu pentru postul de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la trei metri!). Noi am băut prima Coca-Cola la sticlă și am descoperit internetul (voi, prima Coca-cola, noi, ultima cană de bragă, cât despre virtuțile comunicării... ehei! Ca să telefonezi la București, așteptai la rând trei ceasuri, dacă nu făceai curte telefonistei...) Noi suntem cei care încă am mai "cerut prietenia", ce încă roșeam la cuvântul "sex" și dădeam cu banul cine să intre la Farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apă și să le aruncăm în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la 25 de ani, pentru că în Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud" ele se căsătoresc, de obicei, la 26. În anii ’80, erau obișnuite pretențiile discriminatorii privind vârsta de pensionare pentru „posturile feminine” din sectorul social: 28 de ani pentru dactilografe, telefoniste, asistente medicale; 24 de ani pentru liftiere; 25 pentru secretare administrative (Leexe "Lee", Kwang-Taik, 1998, p. 20). 10. Apariția unui stat corporatist, chaebol-ul, și „miracolul economic” sud-coreean sunt două fenomene paralele. Politica favoritistă a guvernării a permis hiperdezvoltarea chaebol-urilor, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
PRUTEANU, George (15.XII.1947, București), eseist și publicist. Este fiul Sofiei Pruteanu (n. Musafia), telefonistă, și al lui Paul Pruteanu, profesor universitar, specialist în istoria medicinei. Absolvent în 1965 al Liceului „Vasile Alecsandri” din Iași, P. devine în același an student al Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Al. I. Cuza”. Se transferă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289057_a_290386]
-
aibă ca anexă o 577 Dumitru Frițescu - institutor în Fălticeni, publicist, autor de monografii școlare; fost elevul lui Virgil Tempeanu la Școala Normală „Ștefan cel Mare”. Cumnat cu academician prof. univ. dr. Petru Jitaru. 578 Nepoatele lui Ion Dragoslav. Prima, telefonistă; a doua profesoară de română; o a treia nepoată - casnică. 579 Probabil cu prof. Petru Froicu. 580 Prof. dr. Virgil Tempeanu a scris în colaborare cu prof. Aurel George Stino, monografia închinată lui I. Dragoslav. Lucrarea n-a mai văzut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la un popas, Mircea și familia s-au culcat. De menționat că era grozav de cald, soarele ardea teribil. Ei se opriseră la umbră, eu am luat-o înainte, pentru a căuta cazare. Am oprit la P.T.T.R., să sun acasă. Telefonista vorbea cu o doamnă care zicea că se căsătorise lângă Roman, și că Romanul este tare departe (asta apropo’ de cât mersesem noi cu bicicletele). Era atât de impresionată de performanța mea încât, atât timp cât am vorbit la telefon, a ieșit
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu ajutorarea evreilor din țările comuniste. Ne-au propus să ne ajute să cerem azil politic, iar pe mine m-au asigurat că voi fi înscrisă imediat la un curs de stenodactilografie în limba franceză și la un curs pentru telefoniste, iar după aceea, cu ajutorul lor, voi putea obține un post de secretară sau chiar de recepționer la un hotel. Și uite că n-am putut. Nici soțul meu nu a ajuns măturător, nici eu nu am ajuns secretară dactilografă. De ce
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Eram la ora 8 seara încă la minister, spre a primi rezultatele alegerilor de la Camerele profesionale, care avuseseră loc în acea zi. Mă pregăteam să plec la masă. Sună telefonul: "Vă cheamă Sinaia, domnul prim-ministru la telefon", îmi spune telefonista ministerului. Vocea caldă a lui Duca, pe care o am și astăzi în ureche, îmi vorbește: "Te rog comunică soției mele că nu voi sosi la ora știută, trenul internațional la care se va atașa vagonul meu are o mică
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
îmi spune: "Te rog dă-mi rezultatele alegerilor de astăzi", pe care le-a socotit bune. Părea mulțumit de audiența la rege. Vorbea de la vila doctorului Costinescu, unde aștepta să plece la gară. După terminarea convorbirii cu Sinaia, am anunțat telefonista ministerului că plec la masă, dîndu-i numărul telefonului unde voi fi pînă la ora 11. Această procedură am folosit-o tot timpul cît a durat activitatea mea la Ministerul de Interne. Eram astfel în permanență, zi și noapte, în legătură cu ministerul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]