241 matches
-
Lennie Niehaus. Acesta este primul film despre Titanic care arată nava ripându-se în două bucăți. "Titanic" are trei acțiuni principale: "Titanic" a primit recenzii mixte din partea criticilor. "New York Daily News" a comentat că interpretările actorilor au fost inferioare, iar operatorii telegrafiști și proprietarul navei sunt portretizați "aproape la fel de simpatici ca și cei de pe Exxon Valdez." "Seattle Post-Intelligencer" s-a referit și el la "interpretarea jenant de proastă" și pe dinafară Filmul are totuși unele asemănări cu filmul cu același nume din
Titanic (film din 1996) () [Corola-website/Science/326176_a_327505]
-
mod democratic, ci ar fi fost numiți direct de Mahno și clica lui militară. Mai mult, bolșevicii au pretins că Mahno ar fi fost vinovat pentru o lungă serie de „crime”: ar fi refuzat să asigure provizii muncitorilor feroviari și telegrafiștilor sovietici, ar fi dispus poliției sale secrete să tortureze și execute în secret pe inamicii anarhiștilor, ar fi ordonat raiduri împotriva convoaielor de alimente ale Armatei Roșii sau că ar fi fost responsabil de acte de terorism împotriva unor orașe
Teritoriul liber () [Corola-website/Science/319360_a_320689]
-
în acest domeniu; numărul de aparate telegrafice de toate felurile - cabluri telegrafice, linii terestre, și accesorii - produse la Siemens Telegraph Works (din Charlton, sud-estul Londrei) a fost remarcabil. În 1872 Sir William Siemens a devenit primul președinte al Societății Inginerilor Telegrafiști, care a devenit apoi Institution of Electrical Engineers, precursoarea viitorului Institution of Engineering and Technology În iunie 1862 a fost ales Fellow of the Royal Society iar în 1871 a ținut prelegerea Bakeriană a acesteia. Cuptorul regenerativ este cea mai
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
Victor Turenne Carrié Blaise, era alb, iar mama lui, Marty Juliette 'Diyetta' Chevallier Moreau, mulatru. Cu toate acestea, Trujilloși-a renegat întotdeauna originea haitiana a mamei. În 1907, la vârsta de 16 ani, Trujillo a primit un loc de muncă că telegrafist timp de 3 ani. Mai tarziu, el s-a dedicat, alături de fratele său "Petán" "cuatrerismului", falșificării de cecuri și furtului poștal. De aceea, a fost condamnat și închis pentru câteva luni. În 1916, din nou, s-a dedicat activităților infracționale
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
această unitate, deoarece, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2550 din 31 octombrie 1880, lua ființă prima unitate modernă de geniu, Batalionul 2 Geniu, format din 6 companii (două de săpători-minari, una de pontonieri, două de căi ferate și una de telegrafiști). Drept urmare, marea majoritate a ofițerilor tineri din arma geniu au fost concentrați în această nouă unitate, apărând, totodată, și necesitatea de a pregăti cadre noi pentru încadrarea deficitelor de ofițeri specialiști. Nevoile sporite de ofițeri specialiști pregătiți corespunzător au scos
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
St. P., IV, nr. 1173, 17 iunie 1898. "Supraproducția intelectualilor," semnat Ștefan, IV, nr. 1176, 20 iunie 1898. "Decadența Patriotismului," semnat St. Petică, IV, nr. 1177, 21 iunie 1898. "Doina", semnat St. P., IV, nr. 1178, 23 iunie 1898. "Exploatarea telegrafiștilor", semnat Ștefan, IV, nr. 1179, 24 iunie 1898. "Dușmanii societăței", semnat Șt. Petică, IV, nr. 1180, 25 iunie 1898. "Banchete și mizerie," semnat St. P., IV, nr. 1180, 25 iunie 1898. "Antisociabilii", semnat St. P., , IV, nr. 1181, 26 iunie
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
A intrat în contact cu agenta sovietică "Sonja" în Elveția. Ea avea grad de colonel și a folosit mai multe nume, de exemplu: "Ruth Werner", "Ursula Beurton", "Ursula Hamburger" sau "Ursula Maria Kuczynski". După această întâlnire, Foote a lucrat împreună cu telegrafistul Sándor Radó. Pentru a-i pune la încercare loialitatea, el fost torturat la Moscova. Foote a trecut cu succes interogatoriul sovietic. A primit acum o nouă identitate: maiorul Granatov, iar în Germania era Albert Müller. În martie 1947, când un
Alexander Foote () [Corola-website/Science/321916_a_323245]
-
viața lui însăși. Fiindcă, în cazul lui, mai mult decât al altora, scrisul a depins de viața sa. Eugen Dimitriu s-a născut la 1 octombrie 1923 la Sărata, județul Cetatea Albă. Părinții săi erau salariați modești. Tatăl, Vladimir, era telegrafist și diriginte de poștă, iar mama, Varvara, era învățătoare, dar s-a calificat și ea ca telegrafist. Despre locul natal, Sărata, bădia Eugen nu păstrează decât, așa cum scrie el într-o altă carte, Sub cerul Basarabiei natale (Prefață de Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sa. Eugen Dimitriu s-a născut la 1 octombrie 1923 la Sărata, județul Cetatea Albă. Părinții săi erau salariați modești. Tatăl, Vladimir, era telegrafist și diriginte de poștă, iar mama, Varvara, era învățătoare, dar s-a calificat și ea ca telegrafist. Despre locul natal, Sărata, bădia Eugen nu păstrează decât, așa cum scrie el într-o altă carte, Sub cerul Basarabiei natale (Prefață de Gheorghe Giurcă, Suceava, 2007, 222 p.), "doar imagini vagi, din cele povestite de părintele său, peste ani, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lui 1924, își amintește plăpândul copil și consemnează mai târziu una dintre primele imagini de neuitat, ce i s-a încrustat în adâncul ființei "partizanii dinspre Odessa, strecurați peste liman, au ajuns în zona deservită ca diriginte de poștă și telegrafist de părintele meu. Românii au trimis trupe. Bolșevicii tăiaseră firele telefonice. Cu un curaj ce ținea de demență, tata s-a urcat pe stâlpii de telegraf, pe niște scări de fier și a restabilit legătura. Jos, locuitorii de linii întinseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
că nu toate jertfele situației noastre economice vor căuta să se mântuie în acest mod estraordinar de datorii și câștiuri. [29 august 1876] {EminescuOpIX 194} TEATRU ÎN GRĂDINA PRIMĂRIEI ["MARȚI S-AU REPREZENTAT... "] Marți s-au reprezentat piesele: "Comisarii și telegrafiștii destituiți", comedie în două acte, și o canțonetă nouă intitulată " Tot 3 chifle zece bani". Nu începuse a însera bine și publicul venea în Grădina Primăriei spre a ocupa mai de timpuriu locuri, astfel că pe la orele 81/2 nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orele 81/2 nu se mai găsea un singur bilet. Aceste piese au avut tot succesul dorit: astfel rolul comisarului, jucat de d-nul Alexandrescu, a fost minunat de bine esecutat și aplaudat cu multă vio[i]ciune. Asemene rolul telegrafistului, jucat de d-nul Radu, un tânăr ce abia a început să debuteze pe scenă, a fost bine jucat. Precum vedem, d-nul Radu are vocațiune pentru teatru și credem că, dedându - se acestei cariere, ar putea ieși un bun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
forma cam ciudată de scriitori de cancelarie. Acest calendar conține smântâna (ca să nu zicem crema ) inteligenței literare din acel oraș, iar untul din acea smântână e neapărat d. N. I. Angel. - Vibreze așadar coarda arfei angelice: DEDICAȚIE Amicului meu V... M... (telegrafist ) O n o a p t e d e s e r v i c i Luând pana amice, se scriu după dorință, Cu mîna-mi tremurândă, mă 'ncerc de a rima! Proza e 'n formă, poezia în aparență! Căci dragă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că au fost descărcate cadavre; i-a cerut să mprească viteza de deplasare a trenului, care circula deja de cinci zile și abia parcursese jumătate din drumul spre Călărași XE "Călărași" , după cum a subliniat el Însuși. I-a predat raportul telegrafistului din gară (punându-l să semneze În carnetul său personal), pe care obținuse semnăturile tuturor celor care au primit de la el rapoarte spre a fi transmise superiorilor săi. La 5 iulie 1941 trenul a sosit la Focșani, XE "Focșani" unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
niște sperietori de scăunele șandalii și pe niște căldări de inox, întoarse cu fundul în sus, priveghetorii. Adică, Iulian (poreclit, nu se știe de ce, Apostatul), Vali Buletin (pentru unii, Omul cu creierul prolapsat), Cezărel Crocodilul (care se recomanda străinilor, când telegrafist la Poștă, când sub-inginer), Dănuț Poetul, Boss, cu coșul său, Avocatul și cu Îngerul. Bașca o enoriașă necunoscută, o babă optzecistă, parașutată de nicăieri, o hoșcotină îmbrobodită grotesc, ca o mumie aztecă și ațipită cu fălcile căscate larg, la doi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
strălucit, în fruntea promoției. Sensibil, iscoditor, generos, capabil de prietenii de durată (cu Ionel Teodoreanu și Stejar Ionescu, colegi de clasă și de scris), nu e scutit de traumele unei vieți sinuoase; chemat din Școala Militară direct în tranșee - „calificat” telegrafist pe frontul Oituz-Târgu-Ocna-Cașin -, își vede tipărită întâia poezie în ziarul „România”, în februarie 1918. Student la Facultatea de Drept din Iași, obținea licența într-un singur an (în iunie 1919), trecând examenele în avans. Primește, tot acum, „Coroana României” în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
și Minsk. A comandat și Subcentrul de Informații de la Beiuș în perioada 12 iunie 1941- 30 aprilie 1942. Era ajutat de un subșef, sublocotenentul rezervist Gramotovici Eugen, care se ocupa cu exploatarea contrainformativă a prizonierilor germani și maghiari, de agentul telegrafist Dragoescu și agenții Capotă, Doicescu, sergent Ștefan Vasile, caporal Iacob Iosif și soldatul Grecu Gheorghe, toți concentrați de la 1 noiembrie 1944. După cum rezultă și din rapoartele informative ale Subcentrului, activitatea sa era redusă numai la acțiuni informative și contrainformative, valorificându
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
era Bateria Comandă, care era în subordinea Șefului de Stat major. M. M.: Șeful transmisiunilor era Gabor, actualul general Gabor. S. B.: Nu. Fiecare baterie avea transmisionistul ei dar în cadrul Bateriei Comandă era un pluton de transmisiuni. Erau telefoniști și telegrafiști. La telefoniști era Bocăneală Tache Nicu, la telegrafiști era Iancu. Erau locotenenți amândoi. După Revoluție, au devenit locotenenți-majori. Erau tineri, la început de carieră. Iar la plutonul Cercetare era Șchiau, iar după ce Șchiau a plecat la el la baterie a
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de Stat major. M. M.: Șeful transmisiunilor era Gabor, actualul general Gabor. S. B.: Nu. Fiecare baterie avea transmisionistul ei dar în cadrul Bateriei Comandă era un pluton de transmisiuni. Erau telefoniști și telegrafiști. La telefoniști era Bocăneală Tache Nicu, la telegrafiști era Iancu. Erau locotenenți amândoi. După Revoluție, au devenit locotenenți-majori. Erau tineri, la început de carieră. Iar la plutonul Cercetare era Șchiau, iar după ce Șchiau a plecat la el la baterie a venit tânărul locotenent Iordache, care abia terminase școala
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
În acea zi, am mers la masă amândoi planșetiștii odată, eu cu camaradul meu Gheorghe Juverdeanu, un ieșean cu care am rămas prieteni toată viața (Dumnezeu să-l odihnească, a murit acum patru ani). I-am lăsat la post pe telegrafiști. Și cum veneam noi foarte relaxați și sătui, pe la ora trei a unei după-amiezi călduroase, pe aleea dintre popotă și PC auzim semnalul sonor. Zic: "Alarmă! Băi, iar ne freacă ăștia! Ce alarmă, duminica?" Stăm câteva secunde, ascultăm și ne
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
pe trăgaci pentru verificare, a tras un foc. Greșeala a doua a fost că nici nu a îndreptat arma în plan vertical. Era în camera de telefonie și telegrafie. Glonțul a trecut la jumătate de metru de locul unde stătea telegrafistul, Lucian Subțirică, și s-a înfipt în perete. Militarul în cauză, un băiat din Fetești, Ionel Agalopol (Gogu îi spuneam noi), a rămas înmărmurit. Dincolo, cei de la planșete au înlemnit, se gândeau că sigur cineva a murit ori s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
era Bateria Comandă, care era în subordinea Șefului de Stat major. M. M.: Șeful transmisiunilor era Gabor, actualul general Gabor. S. B.: Nu. Fiecare baterie avea transmisionistul ei dar în cadrul Bateriei Comandă era un pluton de transmisiuni. Erau telefoniști și telegrafiști. La telefoniști era Bocăneală Tache Nicu, la telegrafiști era Iancu. Erau locotenenți amândoi. După Revoluție, au devenit locotenenți-majori. Erau tineri, la început de carieră. Iar la plutonul Cercetare era Șchiau, iar după ce Șchiau a plecat la el la baterie a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de Stat major. M. M.: Șeful transmisiunilor era Gabor, actualul general Gabor. S. B.: Nu. Fiecare baterie avea transmisionistul ei dar în cadrul Bateriei Comandă era un pluton de transmisiuni. Erau telefoniști și telegrafiști. La telefoniști era Bocăneală Tache Nicu, la telegrafiști era Iancu. Erau locotenenți amândoi. După Revoluție, au devenit locotenenți-majori. Erau tineri, la început de carieră. Iar la plutonul Cercetare era Șchiau, iar după ce Șchiau a plecat la el la baterie a venit tânărul locotenent Iordache, care abia terminase școala
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
În acea zi, am mers la masă amândoi planșetiștii odată, eu cu camaradul meu Gheorghe Juverdeanu, un ieșean cu care am rămas prieteni toată viața (Dumnezeu să-l odihnească, a murit acum patru ani). I-am lăsat la post pe telegrafiști. Și cum veneam noi foarte relaxați și sătui, pe la ora trei a unei după-amiezi călduroase, pe aleea dintre popotă și PC auzim semnalul sonor. Zic: "Alarmă! Băi, iar ne freacă ăștia! Ce alarmă, duminica?" Stăm câteva secunde, ascultăm și ne
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pe trăgaci pentru verificare, a tras un foc. Greșeala a doua a fost că nici nu a îndreptat arma în plan vertical. Era în camera de telefonie și telegrafie. Glonțul a trecut la jumătate de metru de locul unde stătea telegrafistul, Lucian Subțirică, și s-a înfipt în perete. Militarul în cauză, un băiat din Fetești, Ionel Agalopol (Gogu îi spuneam noi), a rămas înmărmurit. Dincolo, cei de la planșete au înlemnit, se gândeau că sigur cineva a murit ori s-a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]