260 matches
-
câte o bomboană. Principiul funcționează și la adolescenți ba chiar și la tineri, să nu mai vorbim de adulți, doar că „ bomboana ” diferă. Lecțiile politice se țin doar odată pe săptămănă. În schimb, în fiecare seară, au obligația să urmărească telejurnalul pentru a fi la curent cu politica partidului și a cunoaște mărețele realizări ale patriei în drum spre societatea socialistă multilateral dezvoltată. Ei sunt însă interesați mai mult de desenele animate la sfârșitul căreia personajul „ Mihaela ” urează : „ noapte bună copiii
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
putut să jure că a apucat să le noteze. Nu le regăsește nici în memorie. Nici profesorului nu-i vine a crede că nu este în stare să menționeze măcar două-trei, sunt doar pomenite cel puțin o dată pe săptămână, în telejurnal, ca realizări de seamă ale socialismului. Profesorul încearcă să-l ajute, cu bunăvoință : - Ei, doar nu poți să spui că nu știi de Săvinești, de.... Constată însă că vorbește în van. Studentul pare intrat în transă. Nu are de unde să
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
că Ghighi Bejan, de la Clubul Arh, din București, adică floarea umorului studențesc pe vremea comuniștilor, în GALA UMORULUI, de la Iovacra, din 1982, cânta la chitară, pe scena Sălii Polivalente din Iovacra, plină cu 3000 de spectatori: "Am văzut aseară la TELEJURNAL/ O bucată de cașcaval ... Și când îmi aduc aminte că Ion Luchian Mihalea, venea la spectacol, de la București, pe cheltuiala lui, fără să primească niciun ban de la organizatori, cu mașina lui broscuță, cu trei membri ai grupului Minisong, și, privind
GALA UMORULUI CONCEDIAT de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361768_a_363097]
-
că Ghighi Bejan, de la Clubul Arh, din București, adică floarea umorului studențesc pe vremea comuniștilor, în GALA UMORULUI, de la Iovacra, din 1982, cânta la chitară, pe scena Sălii Polivalente din Iovacra, plină cu 3000 de spectatori: „Am văzut aseară la TELEJURNAL/ O bucată de cașcaval...!”! Și când îmi aduc aminte că Ion Luchian Mihalea, venea la spectacol, de la București, pe cheltuiala lui, fără să primească niciun ban de la organizatori, cu mașina lui broscuță, cu trei membri ai grupului Minisong, și, privind
Gala umorului concediat, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339385_a_340714]
-
de istorie, mi-a explicat simplu cum stau lucrurile prin lume. Vorbele lui m-au șocat. Mi-erau proaspete în memorie imaginile vizitelor Tovarășului Ceaușescu în țări străine, îmbrățișările cordiale, cupele de șampanie ciocnite, comentariile de bine ale celor de la telejurnal. Cum era să fie toate astea numai de fațadă, cum spunea tata? “Nu suntem cu toții țări vecine și prietene?“ am mai întrebat total dezorientată. Dacă WikiLeaks a vrut să demonstreze că nu suntem în totalitate prieteni (într-o societate globală
WIKILEAKS NU E UN WATERGATE de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341688_a_343017]
-
și-a păstrat un strandard, chiar și pe vremurile alea. Ni se spunea minimul necesar și din când în când erau adunări. Părinții? Tatăl meu a murit repede, dar am avut discuții cu el. Prin '87. Pe vremea aia, la Telejurnal, erau prezentate producțiile la hectar în anumite județe. Și eu țineam neapărat ca Iașul să câștige. Tatăl meu a văzut că ăia mă păcălesc și a vorbit cu mine. Și în mintea mea de atunci, multe lucruri nu aveau prea
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” () [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
de mică de tot ceea ce însemna presă, ascultam posturi de radio „imperialiste” deloc pe placul regimului comunist, cum ar fi Radio Europa Liberă, Vocea Americii și Deutsche Welle, dar și Radio France Internationale sau BBC. În aceeași măsură urmăream și Telejurnalul ceaușist, dintr-un masochism extrem, probabil. Eram fascinată de modurile în care putea fi măsluită realitatea. Octavian D. CURPAȘ: Am rămas impresionat de munca intensă pe care o faceți la ziarul dumneavoastră. Poate ne spuneți din ce punct ați plecat
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
în istorie ca primul loc din România al primelor lansări de carte cu o altfel de exprimare, moment consemnat în 1977 de televiziunile TV Vâlcea 1 și TV Etalon, iar în aprilie 2008 de TVR Cultural în cel mai important telejurnal cultural al doamnei Titieni, de reportera Alice Saceanu. Ideea formatului actual al car- ții s-a nascut departe de țară, la Cairo, în ministudioul din Ambasada Romă- niei din insula Zamalek, unde am continuat cercetările odată cu ultimele achiziții de cărți
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Aoleu! Când s-a făcut atât de târziu? Televiziune cu program redus Ora 20. Încerpe programul la televizor: ceasul, indicând ora exactă, urmat de imnul național, pe muzica lui Porumbescu și versurile lui Ceaușescu, iar apoi saigla emisiunii de știri „Telejurnal”. Îndată, ecranul se umple de figura crainicului, care își repetă - de ani și ani - poezia: „Tovarășul Nicolaie Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președinte al Republicii Socialiste România, miner de onoare, erou între eroii neamului, cel
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
cu probleme mult mai acute, si dealtfel prea au curs multe râuri de cerneală și prea multi “specialiști” și-au expus opiniile, pronosticurile și în multe cazuri au emis sentințe irevocabile și definitive chiar înaintea judecătorilor, dar “ultima veste” din telejurnalul preluat pe toate posturile TV din România transmite cu vehemență și revoltă faptul că Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, sfidează pur și simplu legea și pietonul de rând, șoferul domniei sale trecând pe culoarea roșie a semaforului în timp ce-l avea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
cu probleme mult mai acute, si dealtfel prea au curs multe râuri de cerneală și prea multi “specialiști” și-au expus opiniile, pronosticurile și în multe cazuri au emis sentințe irevocabile și definitive chiar înaintea judecătorilor, dar “ultima veste” din telejurnalul preluat pe toate posturile TV din România transmite cu vehemență și revoltă faptul că Procurorul General al României, Tiberiu Nițu, sfidează pur și simplu legea și pietonul de rând, șoferul domniei sale trecând pe culoarea roșie a semaforului în timp ce-l avea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
de banii ”publici”, care la o adică nu prea ne ating, ci de propriul nostru buzunar, obișnuit să ceară neîncetat, dar strâns la pungă atunci când e să mai și dea. Plutește-n aer un semn de întrebare, când afli la telejurnal că toată lumea a așteptat cu sufletul la gură ziua fixată ca termen de plată a datoriei de la Atena, ca să vadă dacă suma scadentă intră în contul Europei. Cum adică? Se aștepta cineva ca vreunui armator grec să i se fi
BINE ŞI DEZ-BINE DUPĂ CALENDELE GRECEŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374951_a_376280]
-
ale vieții. Un fel de plăcere masochistă îi fugărește, zi și noapte, pe asudații scormonitori spre vintrele rău mirositoare, în ambiția că arătîndu-ni-le fac terapia intensivă mai eficace, negîndindu-se că ne și putem sufoca în parfumurile ei fetide. Arătam că telejurnalul de la ora 20 (și nu numai el) este un fel de buletin zilnic al Poliției, în care agresivitatea mizeriei și violenței nu numai că ne strepezește spiritul, dar se și instituie în permanent model emulativ pentru cei ce au de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale, Ungaria, cu a Poloniei și Cehoslovaciei. Ar fi cunoscut îmbrățișarea, pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Misiunea Permanentă, dar diplomatul de serviciu nu avea nicio informație. Situația nu era deloc clară. Am continuat demersurile, telefonând la București. Niciun fel de legătură nu era posibilă, ceea ce părea să justifice informația primită de la Farouk Berkol. Intre timp, telejurnalul de seară al Televiziunii Suisse Romande a anunțat știrea despre cutremur, arătând harta României pe care pulsa o stea indicând zona de distrugere pe Ploiești. Catastrofă...Soacra, aflată temporar la Geneva, care avea familia la Ploiești, a leșinat... Soția, medic
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că cei mici sunt mai mult un fel de „intruși” într-un program TV (precum jurnalul de seară), gândit în primul rând pentru părinți, adulți în genere. Copiii sunt atrași, probabil, de ritmul trepidant, spectaculos al derulării știrilor. Faptul că telejurnalul este „departe” de universul copilăriei, nu reduce interesul și impactul știrilor - mai ales al celor violente asupra copiilor. În cercetările Centrului nostru urmărim în ce măsură părinții comentează, explică, decodifică pentru copii știrile din telejurnal (Informations Sociales, 111, noiembrie, sub egida Allocations
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
trepidant, spectaculos al derulării știrilor. Faptul că telejurnalul este „departe” de universul copilăriei, nu reduce interesul și impactul știrilor - mai ales al celor violente asupra copiilor. În cercetările Centrului nostru urmărim în ce măsură părinții comentează, explică, decodifică pentru copii știrile din telejurnal (Informations Sociales, 111, noiembrie, sub egida Allocations Familiales, Paris, 2003). Datele cercetărilor întreprinse arată că publicul preadolescent și adolescent se caracterizează printr-o situare complexă și chiar netipică față de programe: este o parte a marelui public, în interiorul acestuia; vizionarea emisiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune sunt periculoase prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
În eșantionul CSA (Franța, 1995), 55% din emisiuni erau de origine americană și conțineau un procentaj de 65% de imagini violente (superior procentajului de 19% dintre emisiunile franceze, difuzate în prima parte a serii). Violența reală, adică cea prezentă în telejurnale (considerată de jurnaliști nu atât ca produsul media - ca în ficțiuni -, ci ca un dat al lumii reale), are o pondere importantă în economia emisiunilor informative, cum arată, sistematic, studiile americane: Tabelul 3. 1.798 subiecte selecționate (aleatoriu) din 100
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
considerată de jurnaliști nu atât ca produsul media - ca în ficțiuni -, ci ca un dat al lumii reale), are o pondere importantă în economia emisiunilor informative, cum arată, sistematic, studiile americane: Tabelul 3. 1.798 subiecte selecționate (aleatoriu) din 100 telejurnale pe patru rețele americane (CNN, CBS local, CBS Netwar, WWOR) Categorii de violență, conflicte, suferințe (VCS) 1 Crima violentă 2 Tragedii și catastrofe 3 Conflicte fără violență 4 Conflicte sociale, colective (etnice) 5 Războaie, conflicte militare Procentajul știrilor violente 1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Procentajul știrilor violente 1 53,4% din știrile analizate erau consacrate unor subiecte VCS 2 2/2 din jurnale începeau cu știri din categoria VCS 3 64% dintre primele știri țineau de VCS Sursa: Studiu a acoperit un eșantion de telejurnale difuzate în cursul a șase luni - septembrie 1991-martie 1992) (cf. lucr. cit., p. 62). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc, care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică”, fac
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie 1952 (1995); Asociația Internațională a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washington DC, a acordat cărții Premiul de onoare pe anul 1996. Au urmat: Telejurnalul de noapte (1997), un decupaj de pagini diaristice scrise între 1979 și 1989; Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998), desemnată, la Târgul Internațional de Carte de la Timișoara, drept „Cartea anului”; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar (1999
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
regimului, „sabotori”, de altfel, reabilitați, tot propagandistic, de N. Ceaușescu în 1968. Dincolo de radiografia unui/unor destine tipice epocii, D. întreprinde și o analiză drastică a discursului ideologic al anilor ’50, de la temele obsedante la limbaj, imagini-pilot și sofisme juridice. Telejurnalul de noapte propune o mostră de „literatură de sertar”, cu însemnări din ultimul deceniu, sumbru și delirant, al ceaușismului. Această dragoste care ne leagă este o anchetă-eseu care supune din nou reflecției un destin tragic, de astă dată al unei
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
spirit borgesian. Cu tot adevărul de esență al tipurilor prezentate, formula mixajului document-literatură a cărților scrise de D. a suscitat unele controverse. SCRIERI: Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie 1952, București, 1995; Telejurnalul de noapte, Iași, 1997; Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, București, 1998; Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, București, 1999; Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, București, 2001. Traduceri: Philippe Malaurie, Antologia gândirii juridice, București, 1997; Stephane Courtois
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
permit imaginarului colectiv să se reculeagă și unei conspirații să se închege. Unde ziduri sînt în față ori îndărăt, neapărat e murmur, conspirație, invidie" (Rabelais). De cînd toți și fiecare au în fiecare seară ochi și urechi ocupate cu același telejurnal în trei sau patru exemplare, aceste milioane de mici demoni ai lui Maxwell, cocoțați pe pereții astăzi străpunși ai clubului sau cenaclului, ai celulei, ai secției, ai sectei, se evaporă în pasivitate, măturați de undele centrale. Ei reușiseră pînă atunci
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]