714 matches
-
logice, iar pentru ultimele, acest lucru nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
nu este valabil. Fără a trage o concluzie din punct de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
de vedere teoretic, putem puncta următoarele: există domenii ale realității naturale și mai ales ale realității sociale unde explicația cauzală trebuie completată cu explicația teleologică. Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația sa cu un scop care trebuie realizat în viitor sau
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
Toate acțiunile umane sunt interpretări teleologice, deoarece scopurile sunt motive care determină acțiunile umane. Explicația teleologică apelează la concepte ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația sa cu un scop care trebuie realizat în viitor sau cu o finalitate teleologică care poate aparține viitorului, prezentului sau trecutului. Acest tip de explicații prezintă aspecte speciale în care trebuie să luăm în considerare
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
ca: scop, mijloc, finalitate, motiv. Dacă într-o explicație cauzală explanandum-ul este explicat cu ajutorul unei cauze care îl precede, în explicația teleologică, explanandum-ul este explicat prin relația sa cu un scop care trebuie realizat în viitor sau cu o finalitate teleologică care poate aparține viitorului, prezentului sau trecutului. Acest tip de explicații prezintă aspecte speciale în care trebuie să luăm în considerare activitățile (umane) ce urmăresc un anumit scop. De aici și dificultatea analizei. Există totuși un tip de explicație teleologică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
teleologică care poate aparține viitorului, prezentului sau trecutului. Acest tip de explicații prezintă aspecte speciale în care trebuie să luăm în considerare activitățile (umane) ce urmăresc un anumit scop. De aici și dificultatea analizei. Există totuși un tip de explicație teleologică în care referirea la viitor nu prezintă dificultăți: explicațiile acțiunii umane îndreptate spre un scop pentru atingerea căruia acțiunea este un mijloc. Un interes aparte îl prezintă explicația finalității în biologie. Nevoia de a înțelege lucrurile s-a născut din
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
nu este prezentată ca „ceva ce vine în viitorul apropiat, ci ca o problemă a experienței prezente”. Acesta respinge ideea că există o dezvoltare dinamică a istoriei. Pentru Congar lumea este în căutarea integrității eshatologice. Istoria este dinamică, progresivă și teleologică: „Planul lui Dumnezeu a prevăzut în faza ultimă sau eshatologică adunarea tuturor lucrurilor în Sine, precum și guvernarea lor, astfel încât toate lucrurile să își găsească împlinirea în Împărăția lui Dumnezeu sub Iisus Hristos - Care este Capul și totodată Princiupiul unificator ce
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
antrenării culturale a cailor de curse supradotați, fiindcă povestea omului român pe acest continent s-a terminat, deoarece am pierdut la Cotul Donului și în Stepa Calmucă Războiul Sfânt, dus împotriva ambelor totalitarisme muncitorești. Însă postromânismul scapă investigării parlamentare și teleologice, ca orice ideologie aplicată implicit, fără să fi enunțat vreun Ales dintre Aleși explicit temeiul ei, temei care poate fi cel mult presupus, anume pesimismul genuin de a subînțelege că Hiatusul e definitiv, deci firul istoric forfecat de cele două
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (2) - „EX NIHILO” 70X70 CM Autor: Constantin Popa Publicat în: Ediția nr. 550 din 03 iulie 2012 Toate Articolele Autorului În istoria filosofiei au existat trei argumente raționale principale pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu: argumentul ontologic, argumentul teleologic și argumentul cosmologic. Argumentul ontologic se bazează pe un raționament aprioric considerând că dacă putem concepe idea de Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să existe și în realitate. A fost propus pentru prima dată de Avicena, însă cea mai faimoasa expunere
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
reprezentanți din perioada postkantiană, pentru că reprezintă o concluzie a sistemului hegelian, conform căreia existența pură -Das reine Sein- nu este altceva decât cea mai înaltă formă a cugetării, iar cea mai înaltă formă de cugetare este identică Absolutului divin. Argumentul teleologic sau „argumentul designului”, este un argument aposteriori, care consideră că trebuie să existe un creator pentru că Universul și viața prezintă un grad de complexitate și ordine atât de mare încât nu ar fi putut apărea la întâmplare. Deasemenea, argumentul are
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
rămâne: ce este „singularitatea” care a provocat Big Bangul, sau ce a fost înainte de 10 la puterea minus 43 secunde după Big Bang? Sunt întrebări la care știința încă nu are un răspuns, validând astfel interpretarea metafizica. Argumentele cosmologic și teleologic au fost puternic criticate, în special de empiristul și scepticul David Hume, care consideră că fenomenele în discuție pot avea la fel de bine și alte explicații, precum accidentul, în special că argumentele nu sunt o demonstrație a unei ființe unice, perfecte
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
special că argumentele nu sunt o demonstrație a unei ființe unice, perfecte, atotputernice, precum ideea de Dumnezeu, pe care argumentele încearcă să o inducă. Argumentele sunt criticate și de Kant în Critică rațiunii pure, care consideră că argumentele cosmologic și teleologic se bazează în definitiv pe argumentul ontologic. În cuvintele lui Kant: „A fi nu este, evident, un predicat real, adică un concept despre ceva, care s-ar putea adăuga conceptului unui lucru. Ci este numai poziția (Setzung) unui lucru sau
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
de puțin înmulțiți” (Immanuel Kant, Critică rațiunii pure, București, Editura Științifică, 1969, pp. 459-461) În timp ce argumentul ontologic este lipsit de forță, pentru că simpla gândire a „lucrului în sine” nu înseamnă și cunoașterea lui, ci doar posibilitatea existenței lui, în timp ce argumentul teleologic nu are validitate din cauza existenței râului metafizic, râului moral și râului fizic, Dumnezeu, în situația aceasta apărând mai degrabă ca tiran, iar natura umana că un experiment, argumentul cosmologic este singurul care poate face legătura între existența și sursa existenței
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
avea un ... VII. CONSTANTIN POPA - METAFIZICA (2) - „EX NIHILO” 70X70 CM, de Constantin Popa, publicat în Ediția nr. 550 din 03 iulie 2012. În istoria filosofiei au existat trei argumente raționale principale pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu: argumentul ontologic, argumentul teleologic și argumentul cosmologic. Argumentul ontologic se bazează pe un raționament aprioric considerând că dacă putem concepe idea de Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să existe și în realitate. A fost propus pentru prima dată de Avicena, însă cea mai faimoasa expunere
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
pentru Anselm Dumnezeu este ființă despre care nu se poate concepe nimic mai mare, pentru Descartes Dumnezeu deține toate perfecțiunile. Citește mai mult În istoria filosofiei au existat trei argumente raționale principale pentru demonstrarea existenței lui Dumnezeu: argumentul ontologic, argumentul teleologic și argumentul cosmologic.Argumentul ontologicse bazează pe un raționament aprioric considerând că dacă putem concepe idea de Dumnezeu, atunci Dumnezeu trebuie să existe și în realitate. A fost propus pentru prima dată de Avicena, însă cea mai faimoasa expunere este
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
nu este prezentată ca „ceva ce vine în viitorul apropiat, ci ca o problemă a experienței prezente”. Acesta respinge ideea că există o dezvoltare dinamică a istoriei. Pentru Congar lumea este în căutarea integrității eshatologice. Istoria este dinamică, progresivă și teleologică: „Planul lui Dumnezeu a prevăzut în faza ultimă sau eshatologică adunarea tuturor lucrurilor în Sine, precum și guvernarea lor, astfel încât toate lucrurile să își găsească împlinirea în Împărăția lui Dumnezeu sub Iisus Hristos - Care e Capul și totodată Princiupiul unificator ce
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
sa inițială, să fie lipsită de efecte, având în vedere și dispozițiile art. 95 alin. (5) din Codul de procedură fiscală și faptul că, pe baza acestei declarații, este emisă decizia de impunere. ... 17. Din punctul de vedere al interpretării teleologice se susține că adoptarea celei de-a doua opinii jurisprudențiale ar lipsi complet de consistență procedurile de depunere a declarațiilor de impunere și de calculare a impozitului în baza acestora și s-ar ajunge la litigii frecvente între contribuabili și
DECIZIA nr. 24 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294852]
-
a răzgândit și a optat pentru un alt criteriu, pe care îl consideră mai avantajos. ... 69. În felul acesta, contribuabilul este responsabilizat să își exercite drepturile prevăzute de legislația fiscală cu bună-credință. ... 70. Totodată, din punctul de vedere al interpretării teleologice, se arată că adoptarea celei de-a doua opinii jurisprudențiale ar lipsi complet de consistență procedurile de depunere a declarațiilor de impunere și de calculare a impozitului în baza acestora, determinând litigii frecvente între contribuabili și direcțiile de impozite și
DECIZIA nr. 24 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294852]
-
unele măsuri fiscal-bugetare, prin care, succesiv, cuantumul sporurilor a fost menținut la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 186. Așadar, interpretând în mod sistematic și teleologic dispozițiile legale invocate în prezenta sesizare, se constată că acordarea sporului pentru condiții de muncă, potrivit art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, presupune respectarea plafonării legale succesive stabilite prin ordonanțele de urgență adoptate anual în domeniul cheltuielilor publice. ... 187. Respectarea
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
nepărăsirea unității sau a localității în perioada de 2 ani de la numirea în funcție. ... 33. Așadar, legiuitorul a avut în vedere păstrarea aceleiași locații, ca unitate sau localitate. ... 34. Or, regulile de interpretare a legii sunt atât cele logice, teleologice, cât și gramaticale, ceea ce înseamnă că sensul noțiunilor utilizate de legiuitor, în afara situațiilor în care acesta alege să definească expres, prin lege, conținutul termenilor utilizați, trebuie să fie cel uzual, comun oricărui sistem normal de comunicare. ... 35. În
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294687]
-
față titularii sesizărilor fac trimitere la interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică și teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizărilor, precum și a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp. ... 63. De altfel, chestiunea litigioasă referitoare la dreptul pensionarilor militari la actualizarea și indexarea pensiilor
DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294761]
-
unei norme juridice se realizează prin corelarea ei cu alte dispoziții legale și principii generale de drept care sunt contemporane prevederii legale ce se impune a fi interpretată și aplicată într-un litigiu concret, presupunând o abordare gramaticală, logică, sistematică, teleologică și istorică. Rolul interpretării istorice constă în examinarea condițiilor și împrejurărilor de timp, precum și de context social-istoric în care a fost elaborată norma pentru a dezvălui voința legiuitorului la momentul elaborării normei, o astfel de interpretare servind atât la
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
care a suscitat jurisprudență neunitară, decurgând, în esență, din modalitatea în care au fost interpretate dispozițiile legale anterior menționate, punându-se accentul fie pe metoda de interpretare ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, fie pe metoda de interpretare teleologică, urmărindu-se scopul reglementării, acela de a se asigura realizarea drepturilor persoanei îndreptățite, care nu trebuie să fie dezavantajată de soluția obținută în faza procedurii administrative, care îi neagă, în mod nelegal, dreptul la măsuri compensatorii. ... 47. De asemenea, dovada
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
al funcției de bază“. ... 23. Curtea Constituțională a constatat că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 s-a fundamentat pe o interpretare teleologică având ca fundament considerente constituționale, legale și jurisprudențiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înțelesul termenului „salariu de bază“, instanța supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a
DECIZIA nr. 394 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293789]
-
art. 1 alin. (3) din Constituție - este ținut să intervină legal în sprijinul celui aflat într-o poziție de inferioritate economică, obligația statului, în sensul arătat, decurgând nemijlocit din prevederile art. 41 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, din interpretarea teleologică a dispozițiilor legale criticate, Curtea a constatat că acestea reprezintă o măsură de protecție socială prin care legiuitorul a urmărit protejarea raporturilor de muncă ale salariatului/salariatei pe o anumită perioadă de timp, respectiv 6 luni, după revenirea definitivă în activitate
DECIZIA nr. 419 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293820]