137 matches
-
Ministerul de Interne". Partidul lui Mihai Răzvan Ungureanu continuă ironizând vizita premierului Ponta și "celebra autostradă a lui Liviu Dragnea care în sfârșit își găsește o utilitate pe care Uniunea Europeană nu reușea cu nici un chip să o vadă: cu ajutorul ei, teleormănenii vor putea să fugă mai repede din calea apelor. Așa cum iarna ne ia prin surprindere cu zăpada, acum primăvara ne surprinde cu inundațiile. La vară sunt sigur că vom fi uimiți de secetă și dacă am fi sinceri cu noi
Ironii la adresa premierului "Plastilină" și autostrăzii lui Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30939_a_32264]
-
ne va surprinde cu o candidatură la președinție a premierului care a reușit să rateze toate misiunile importante din timpul mandatului său. Cu excepția zborului cu un F16, dătător de senzații cum nu trăiești într-o viață întreagă. Sunt convins că teleormănenii îi transmit premierului Plastilină toate gândurile lor de bine".
Ironii la adresa premierului "Plastilină" și autostrăzii lui Dragnea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30939_a_32264]
-
colegi din județ, la Forumul Național al Culturii, mai întîi la întîlnirea zonală de la Craiova, la care am și intervenit în plenul dezbaterilor, apoi la întîlnirea națională de la București, de sub cupola Ateneului Român...", scrie dl Stan V. Cristea, directorul MEANDRELOR teleormănene în editorialul numărului 1/2002 al revistei. După un astfel de început, care ne amintește de mulțumirile adresate pe vremuri partidului, nu mai e nimic de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Ion Buzași N-aș fi crezut că o asemenea temă, Eminescu și Teleormanul, poate constitui substanța unei cărți, o contribuție de biografie eminesciană. Dl. Stan V. Cristea ne-a demonstrat că se poate. D-sa, teleormănean, ne-a demonstrat că bătrânul cronicar avea dreptate când spunea că "n-or ști toate istoricii cei străini, tot mai bine știu ce ai locului". Bănuiesc că ideea acestei cărți s-a născut în timp ce lucra la Dicționarul cultural al județului
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
doua în 1868 cu trupa de teatru a lui Mihai Pascaly. Despre prima trecere, prin Giurgiu, ne-a lăsat Caragiale o pagină memorialistică revelatoare, cu un pregnant portret fizic, mereu citat. La București, Eminescu a avut prilejul să întâlnească tineri teleormăneni în societatea culturală "Românismul" condusă de B. P. Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea de-a doua societate culturală o recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul unei serioase îndoieli prezența lui Eminescu și chiar ființarea mai mult decât formală a societății însăși). Eminescu a avut printre prietenii, colegii de redacție, sau de "junimism" pe teleormănenii Anghel Demetriescu (care nu este detractorul eminescian G. Gellianu), pe anecdoticul D. Teleor, pe gen. George I. Manu, pe gazetarul Gr. Păucescu, care va îngriji prima ediție din publicistica lui Eminescu, apărută îndată după moartea poetului. Cam la atâta se
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
pe gazetarul Gr. Păucescu, care va îngriji prima ediție din publicistica lui Eminescu, apărută îndată după moartea poetului. Cam la atâta se rezumă partea biografică. Trecând la operă (poezie, culegerea de literatură populară și publicistică) autorul înregistrează scrupulos orice mențiune teleormăneană sau care ar putea fi localizată în județ. În Scrisoarea a III "Rovine" este localizată în județul Teleorman și atunci evident "Cartea" fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei sale de la Argeș mai departe"; În
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
fiului de Domn, după bătălie, tot de aici a fost trimisă "dragei sale de la Argeș mai departe"; În "Doina" - citim versurile - De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi (Turnu- spune autorul este evident, orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții este consacrată "prețuirii lui Eminescu în Teleorman" printr-o exegeză pe care
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
ce-ai să faci?!" Nu credeam că e atât de ranchiunos. Fiindcă ăsta era sentimentul pe care ți-l inspira. De altfel ironia soartei îl adusese tot în preajma lui Zaharia Stancu și anume în rol de subaltern, cum îi prezisese teleormăneanul cu mulți ani înainte. Că, amenința autorul Cailor lui Cibicioc, o să vedeți voi când o să venim noi la putere. "Călugăre, îi replicase Zaharia Stancu, când o să veniți voi la putere, tot eu o să-ți comand." Surâdeam privind acești bătrâni fără
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
, revistă apărută la Alexandria, apoi la Videle, neregulat, între 1990 și 2003, inițial cu subtitlul „Pagini literare teleormănene”, schimbat de la numărul 12-13/1994 în „Cultură, arte, idei”. În numărul 2-3/1990 se menționează că este editată de revista „Argeș”, iar de la numărul următor, de „Calende”. Tot acum este anunțat ca realizator Ștefan Marinescu Vida, președinte al Societății de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]