142,601 matches
-
prin devoalarea sau declararea lor, ci prin capacitatea de a vizualiza ceea ce le provoacă. De data aceasta însă nu se impun atît paralelismele (pornind de la Cîntarea cîntărilor), cît fecunda inventivitatea a lui Catalfamo. Dar aceasta reprezintă o altă chestiune. În cadrul temei de față, el își găsește locul pentru că ilustrează cum nu se poate mai convingător că, și în poezie, intertextualitatea funcționează, ca în proza Daciei Maraini sau a lui Eco și nu doar prin colaj de citate.
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
așadar, o mai bună rezonanță, ritmul narativ fiind cel potrivit. Altfel, nici aici nu sunt multe de spus: X este protagonistul unei povești de dragoste chinuite sfârșite confuz. Un love story care se pretează foarte bine jocului de perspective și temei degradării individuale de care vorbeam. La polul opus, Șapte zile, ultimele șale Dosarelor Xț este o glumiță de proză SF cu un aparat care recuperează memoria genetică, o proză nici măcar amuzantă, neînchegată, cu de toate și, de aceea, cu nimic
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
pagini în căutarea lui Jules Verne, 1979), publicată și în Italia. Acum, în anul comemorativ Jules Verne, avem de la Hobana o carte despre raporturile marelui scriitor francez cu lumea românească și ale acesteia cu el. Se pune întrebarea: existau destule temeiuri, destule argumente pentru a întreprinde o cercetare cu tema ? Hobana a considerat că existau și a și dovedit-o în cartea de care vorbesc. Primul argument pe care îl prezintă, în ordinea însemnătății, este acela că autorul "călătoriilor extraordinare" și-
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
Jules Verne. Vor scrie despre el, printre alții, G. Călinescu, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Cezar Petrescu, Al. Rosetti, primul socotind că "nu rareori forța lui vizionară este egală cu a lui Victor Hugo". Revin la întrebarea de la început, privitoare la temeiurile apropierii lui Jules Verne de români, atâta câtă a fost. Ce l-a îndemnat să ne dea atenție? într-o scrisoare adresată cuiva în 1895, din care Hobana extrage un pasaj, Verne declară, cu modestie reală sau jucată, că nu
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
acestuia, la o treaptă superioară lui de existență și lucrare, la viață sufletească 36. Fără împreunarea trupească a soților nu ar fi naștere de copii și nici sfințirea acestei nașteri 37, ceea ce ne determină să recunoaștem în viața sexuală un temei al iubirii, al adevărului și al vieții 38. Așadar, iubirea sexuală nu constă în a scormoni toate năzbâtiile rușinoase 39 ale instinctului sexual, ci în respectul reciproc al soților, armonia trupească și duhovnicească, vederea celuilalt ca dar jertfitor dăruit de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Chiriac, ținut departe de unelte de scris pentru restul vieții. Spunând acestea, țin cont exclusiv de acest script, cel compus pentru Eminem vs. Eminescu fiind mult mai inspirat. În schimb, Fix Alert e o capodoperă a dezlânării, a pretențiilor fără temei și a, mă doare inima s-o spun, inculturii. Plouă nu doar cu filme în formulă puzzle, ci și cu proză. Ei, în acest context, ei reușesc s-o facă praf. În primul rând, o abundență de cadre lungi cu
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
poate fi evocarea lui Ov. S. Crohmălniceanu, cel care, în anii de interdicții și ai „prieteniilor primejdioase”, i-a stat alături cu o mână mereu întinsă, fără ca Doinaș să i-o fi cerut. Și nu numai lui, ci, riscând, în temeiul valorii pe care le-o intuia, deopotrivă celorlalți cerchiști: „Croh și-a păstrat nealterată prețuirea pentru ei, adesea entuziastă, și i-a ajutat din toate puterile sale.” Într-un moment când criticul, care-și are neîndoielnic păcatele sale, e hulit
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
de reacție primară, ea implică riscuri ce reduc de la sine torpoarea, comoditatea, rutina subînțelese măcar ca nuanțe în suita „echilibrului, ponderației, prudenței, tactului“. Cronicarul dă un examen de la un moment la altul al capacității sale de percepție, analiză, judecată. În temeiul acestei situații, un risc inevitabil este cel „de a formula printre cei dintîi, și dacă se poate chiar primul, judecăți despre opere ieșite atunci la lumina zilei, de a rosti în legătură cu ele un verdict, acel da sau nu reclamat de
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
așează toate acestea sub semnul diferențialismelor etnice, rasiale și lingvistice. Naționalismul său este unul social, în care istoria argumentează unitatea teritorială. Vechile organizări statale, personalitățile, eroii, religia, generate de trecutul istoric, nu se opun proiectului de construire a armoniei în temeiul cuplului conceptual Peuple - Nation” (p. 24). În viziunea lui Jules Michelet le Peuple devine fondatorul lui la Nation. Comentează Victor Neumann: „Devine Națiune acel Peuple care combină într-o manieră originală hazardul eredității și geografia. În consecință, la Nation este
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
cu punct, cu grija de a lămuri tot ce i se cere și chiar și ceva în plus, dacă este cazul, reexaminând un trecut de care sufletește nu s-a detașat, nici gând de așa ceva. Nici nu am fi avut temei să vorbim, dacă ar fi făcut-o, despre melancolie și sarcasm, expresii ale implicării afective. Formula cărții ne duce cu gândul la convorbirile lui Florin Mugur cu Marin Preda, sau la convorbirile lui Claude Bonnefoy cu Eugène Ionesco. Atât că
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
în procurorul altora. * Tot acolo, dl C. Rogozanu scrie o recenzie foarte interesantă despre ultima carte a dnei Ruxandra Cesereanu (Imaginarul violent al românilor), oarecum deosebită de majoritatea comentariilor care au fost integral favorabile. Obiecțiile recenzentului nu sînt lipsite de temei. Avem totuși o nedumerire: C. V. Tudor nu într-o “descendență” onorantă este situat, cum spune dl C. Rogozanu referindu-se la Arghezi și alți viguroși polemiști de ieri, ci într-o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
raționaliza credința, ceea ce e același lucru cu a spune că o pune în acord cu rațiunea. „Înțeleg ca să cred; cred ca să înțeleg” înseamnă că eu, înainte de a crede, am nevoie de a stabili cu ajutorul rațiunii discursive motivele de credibilitate sau temeiurile credinței mele. La fel, odată credincios, rațiunea fiecăruia are a se exercita mereu dacă vrea să pătrundă armonia adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cuprinde întregul adevăr, dacă nu se permite ca ea să fie contestată cu toată vigoarea și seriozitatea, cei mai mulți dintre aceia care o acceptă o vor împărtăși în felul în care sînt împărtășite prejudecățile, cu prea puțină înțelegere și sensibilitate pentru temeiurile ei raționale. Și nu numai atît. În al patrulea rînd, există chiar pericolul ca însuși înțelesul doctrinei să se piardă ori să fie sărăcit, în care caz ea nu ar mai putea să-și exercite efectul vital asupra caracterului și
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
a libertății. Îndelungata dominație comunistă s-a străduit a radia din mentalul colectiv urmele liberalismului care, chiar reînviat, ni se descoperă a purta frecvent o amprentă arhaică, rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune voința în mod arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
într-un canon reînnoit. Principala greșeală de construcție constă în faptul că, vrând să dea o destinație didactică gestului de întemeiere a unui nou canon, Al. Mușina și Al. Cistelecan nu au început cu ceea ce trebuia început: cu clasicii, ca temei și nucleu tare al oricărui canon didactic. Cărțile despre Slavici, Coșbuc și Rebreanu au fost adăugate recent. Desigur, pot veni și vor veni, probabil, alte nume absolut necesare în sistem pentru a-l valida: Eminescu, Caragiale, apoi alți scriitori interbelici
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
se află pe strada Monte Tabor (la nr. 2), munte pe care, chiar dacă arată că o simplă colina, Îl urci cu greu până-i atingi piscul. Aici vibrează, poate, cel mai revelator gest de venerare a poetului. El Își are temeiul În anul 1937, când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii sale În eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Într-o carte consacrată poeziei lui Cezar Ivănescu (Eros & Thanatos la Cezar Ivănescu, Contemporanul, București, 2010), Petru Ursache observa, cu temei, ca „primează (Încă) legendă omului”. Incomodul poet, ins orgolios și, inevitabil, polemic, risipind - În apariții zgomotoase, vădind o „iritație perpetua” - cuvinte grele, atacuri și laude, trăia Intru poezie, Împărțindu-se Între reprize de teatralitate, cu public și lungi Însingurări, scriind
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
să cânt! Mai Încolo de mine Îmi trec senectutea cu Îndurare: doar lumină și bucurie, senină Împăcare! În aramaică suspină mânzul, spăl mortul cu zăpadă neîncepută, intimitatea unui vers mă doare, dinții poftirilor mă-nving! Deatunci Îmi beau absintul cu temei, femeia poartă numele de femeie, azi dimineață mi-a sosit la ușă poștașul, nu știa cine sunt, răsucisem În broască de frică o cheie. La adresa aceea demult nu mai sunt, În slavonă dorm pe furate, În fiecare zi aștept să
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
există o forță ce se face cunoscută prin efecte imprevizibile, dar care nu are consistență, este răspândită În eter. Versurile lui George Popa sunt memorabile: „Mai sus de cer, mai sus de zei/ Misterul e esența./ Acesta-i cel dintâi temei/ Ce-ntrece transcendența”. Misterul echivalează cu Taina, reînnoindu-se și sustrăgându-se oricărei cunoașteri: „Căci Taina-i fără de ‘nceput,/ Din sine pururi naște,/ Doar vălul său e’n absolut,/ Nici ea nu se cunoaște”. La rândul său „Menit e omul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
politician burghez Herescu, în timp ce este căutat de profesorul Nicu Dauer, nu poate da, în București, de urma culturnicului comunist Mierlă. Ei ratează profesional și sentimental. Sfârșesc prin autodizolvarea conștiinței în manie individualistă și nebunie clinică, pentru că bovarismele lor au alte temeiuri ale gândirii, sleindu-le personalitatea, decât utopia întemeiată în realitate. Disoluția vieții devine în cazul lor disoluția gândirii și a ideilor mortificatoare. Victimele n-au origine de clasă ori apartenență de sistem politic. Posedă numai un fanatism, care nu este
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
moment poate duce la subaprecierea unor elemente "naturaliste" sau, mai exact, prerealiste, marcînd, de exemplu, poetica cu totul specială a Călărețului de aramă a lui Pușkin. Atingînd în treacăt acest moment, Cornelia Cîrstea pedalează, în analiza poemului respectiv, doar pe "temeiul clasic al romantismului" pușkinian. Discuția ceva mai amplă despre deschiderea operei pușkiniene spre poetica realismului își găsește locul în cadrul analizei romanului în versuri Evgheni Oneghin; caracterizat ca o operă aflată "la confluența romantismului - ca aspect și stare de spirit și
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
precizarea tipologică a cvartetului de coarde de expresie românească, prefigurând linii directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile sale de ordinul armoniei cromatice, precum și de ordinul poliritmiilor marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
mă plîng. E logic. Dupăce am fost exclus de pe terenul vieții muzicale o viață de om întreagă! Și aud că nu înviază mortul. Chiar și cînd a fost înmormîntat de viu. Dar le spun acestea pentrucă am cel mai puternic temei să strig că asasinatul săvîrșit asupra mea și operei mele e o crimă împotriva artei, împotriva regimului actual și a poporului nostru. Urmează, tovarășe Președinte, copie depe petiția - întîmpinare către Ministerul Învățămîntului și Culturii, de care am și vorbit mai
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
palamită, faptul că distincția reală între ființa divină absolut incognoscibilă și neîmpărtășibilă și puterile sau energiile dumnezeiești necreate stă la baza unei teologii veritabile și corecte. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama a afirmat că antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu a esenței, incognoscibilă și inaccesibilă, și a energiilor cognoscibile și accesibile vederii. În felul acesta s-au pus temeiurile dogmatice ale cunoașterii lui Dumnezeu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu a esenței, incognoscibilă și inaccesibilă, și a energiilor cognoscibile și accesibile vederii. În felul acesta s-au pus temeiurile dogmatice ale cunoașterii lui Dumnezeu prin rugăciune, prin experiență, și s-a rezolvat antinomia, în sensul că Dumnezeu e și cognoscibil și incognoscibil, fără ca aceste două însușiri ale Sale să se excludă una pe alta și să silească la extremisme
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]