3,283 matches
-
Mici. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Cu ajutorul Patriarhiei Constantinopolului și al unor creștini pioși a reușit să ducă trupurile neînsuflețite la Halki, într-o veche mănăstire zidită de împăratul Ion Paleologul. După ce Doamna Maria, fiica și nora sa au reușit să scape din temniță răscumpărându-se cu sute de galbeni luați cu dobândă de la negustorii din Stambul, și după un an și jumatate de exil în Caucaz, au ajuns la în cele din urmă înapoi la București. Abia în 1720 a reușit Doamna Marica
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
Adrian Năstase "să nu fie schimbat în niciun fel în bine de această instituție pe care a absolvit-o la cursul scurt, instituția penitenciară". "Nu înțeleg de ce adoptă, după ce spune că este o victimă politică, un deținut politic, iese din temniță cu un aer de plantator întors din vacanță, înfloritor, și face bancuri. Eu nu cred că deținuții politic din anii 50, de pildă, când ieșeau tot de la Jilava erau dispuși să facă bancuri și miștocăreli ieftine. Întotdeauna m-a uimit
CTP, replică acidă pentru Adrian Năstase by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22123_a_23448]
-
se potrivește într-adevăr cu decrepitudinea Veneției, iar scorojeala ei pare să fie în consens cu igrasia palazzo-urilor. Mare mi-a fost, însă, mirarea când, trecând pe lângă nava abandonată și jerpelită, am citit un nume de rău augur: Aiud. Numele temniței comuniste de odinioară care, iată, se afla pe o navă românească (abandonată?), și, unde, tocmai la Veneția, rezona cât se poate de neavenit și umilitor. Ce-i drept, acest nume, Aiud, avea, cel puțin, să stopeze construcția mentală sucită pe
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
politici, adversarilor la șefie, delapidatorilor din bunul public. O sustragere de peste o sută de mii de lei din patrimoniul de stat se pedepsea prin împușcarea la zid, în aceeași vreme în care un triplu asasinat aducea tot atâția ani de temniță precum cârtirea, între patru ochi, împotriva regimului sau ascultarea postului de radio Europa Liberă. Dacă nostalgicii noștri, în rânduri lărgite, gândesc că pe atunci țăranii nu se mai omorau la un țoi de țuică, mânuind greble, mahalagiii cu șișul, iar
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
spune în biografia pe care i-a consacrat-o Lili Marcou de la Paris, era mare iubitor al cărților, îndeosebi al scrierilor clasicilor ruși. Și în timp ce îi scria fiicei sale Svetlana, numind-o "vrăbiuța mea", dădea ordin să fie aruncați în temniță toți unchii și mătușile ei, bașca proprii lui tovarăși de idei și milioanele de necunoscuți din rîndul poporului al cărui țar se considera. Wagner compunea Parsifal, apoi cobora la micul dejun și explica de ce trebuie arși toți evreii. (Cuvîntul "arși
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Enervante rînduri, pentru unii academicieni! Azi, termenii contrastanți se schimbă: pe de o parte Academia (cu minime schimbări, aceeași ca-n "epoca de aur"), pe de alta exilul sau (și) marginalizarea, umilința, sărăcia. Nimic nu se pierde, totul se transformă
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
știe". Acestea fiind spuse, rezultatul comparației echivalează oare cu semnul egalității dintre diferitele feluri de genocid? Între deportarea, torturarea, arderea de vii a unor oameni la Auschwitz și uciderea altora prin spînzurare, înfometare, bătaie, tortură, tratamente psihiatrice și mucegăirea în temnițe, penitenciare și lagăre de exterminare secrete? Chiar dacă nu, chiar dacă semnificația lor istorică și politică nu este nici ea identică, pe plan moral, ca și în planul codului penal, ele pot fi echivalente și merită aceeași condamnare. E normal ca cei
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
fie pentru că mai sînt în viață (Nina Cassian, Adrian Păunescu). Resortul intim al acestei nedemne prestații îl constituia beneficiul material asigurat de partidul unic mercenarilor săi. Beneficiu care indica tăios diferența dintre trădare și demnitatea celor ce, între Academie și Temniță, o acceptau pe cea din urmă. Poeții înregimentați sub steagul roșu nu alcătuiau, în definitiv, altceva decît un pandant întru verb al torționarilor: "Mai toți, în afara onorariului, echivalent pentru o poezie, prin anii '50, cu cel puțin 2-3 salarii de
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
operelor legate în piele sau pînză, cu literă de aur pe copertă, excursii în patria sovietică și în întreg lagărul socialist și nu numai și multe alte avantaje și facilități. În tot acest timp, floarea intelectualității românești era închisă în temnițele comuniste și supusă la un regim de exterminare și spălare a creierelor. Dacă în pușcării spălarea creierelor era în sarcina călăilor de partid și de stat, în viața civilă (observați că evit să scriu liberă) această misiune au îndeplinit-o
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
tristă repetare de fapte de pe urma căreia tâlharii de miliarde sunt, din cele mai diferite cauze, bine cunoscute de avocați specializați, de neincriminat, justiția își exersează, totuși, cu fervoare funcțiile, aplicând hoaței de două găini binemeritatul verdict de trei ani de temniță. Legea este lege și unde intervine ea, tocmeală nu există - ci, cum se aude, numai tratative. Aceeași pentru toată lumea, diferă cumva în cazul gazetarilor care se ocupă de treburile ei. Nemulțumiți de scumpirile anunțate, producătorii de alimente își saltă prețurile
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
are!". Și cum pe vremea lui Cilibi gulerele erau detașabile de cămașă, negustorul din el a exclamat: "să trăiască fabricanții care au inventat gulerele, fiindcă sunt mai mulți care n-au cămăși." Sau: Am observat în excursiunile mele că planul temnițelor este greșit; ar fi trebuit să fie tavanurile mai înalte ca să încapă și oamenii mari". Sau multe pilde despre sine. Ca acestea: "Întotdeauna la Sf. Gheorghe, la Sf. Dimitrie (zile sorocite, pe atunci, pentru mutare, n.m.) Cilibi Moise are două
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
apărarea ordinei de drept" sau "starea de urgență", pulsează, adesea imperceptibil, justificarea roz a puterii care, bună sau rea, ar fi preferabilă dezordinei sau anarhiei. Riposta lui Jean Jacques Rousseau la aceste "contraforturi ale Bastiliei" este distrugătoare: "Și în celulele temnițelor (les cachots) se trăiește liniștit". Și mai departe, teoretizând: "Cel mai puternic nu e niciodată destul de puternic pentru a rămâne mereu stăpân, dacă nu transformă forța lui în drept și ascultarea celorlalți în datorie". Ceea ce nu se poate întâmpla decât
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
babă l-ar nimici pe tiran, dar (detaliu important), înainte de a muri, fiul luptător: "în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare"... Treaba se complică: junele om ar fi putut fi și un soi de carbonaro, schingiuit în temnițele unui autocrat sângeros ("Tirane! vezi prada-ți, vezi cugetul sau"). Toate aceste scorneli copilărești trebuiesc a fi deduse din versuri la limita neroziei ("puternică impresie de stupiditate", resimțită de G. Călinescu). Maniacul discursurilor versificate se sloboade în voie. Iar personajul
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
sfârșit acțiunea de reevaluare a vieții literare de după război. Tenacitatea sa o amintește pe aceea a abatelui Faria, care cu o coadă de lingură a reușit să sape, în decursul a zece ani, un tunel prin zidul de piatră al temniței lui. Totul este ca la sfârșit Gheorghe Grigurcu să nu constate, ca și personajul lui Alexandre Dumas, că a calculat greșit direcția de înaintare... De ce nu este ovaționat un erou al revizuirii Indiferent cât de mult ne incomodează prin atitudinea
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
La care avocatul său, celebru, nu avusese ce face: registrele americane fiind complete și neiertătoare... La ei, cu o crimă scapi mai ușor, decît cu fiscul. Asta ne și deosebește. * Alcatraz înseamnă în limba spaniolă insula pelikanilor și este o temniță zidită de spanioli pe un petec de pămînt aflat la cîțiva kilometri de țărmul Pacificului, în dreptul orașului. Foarte greu să evadezi de acolo. Și, dacă ai avut norocul să scapi, e cu neputință să treci apele Pacificului reci ca gheața
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
convertite în act constructiv. O altă etapă a biografiei deloc armonioase a lui Pavel Chihaia l-a constituit exilul. Începînd din 1948, cînd "a devenit limpede că americanii ne-au abandonat", autorul Blocadei a încercat în repetate rînduri a părăsi temnița care devenise România comunizată. Una din aceste tentative alcătuiește subiectul nuvelei d-sale cu final tragic, Fugă în paradis, scrise în 1958. Evadarea izbutește abia în 1978, cînd scriitorul pleacă cu soția, așezîndu-se mai întîi în Franța, unde însă "era
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
frontul de răsărit. Const. Pârlea (1917-1985) livresc în Ultima carte și, de asemenea, în Cărți la anticar, brașoveanul V. Spiridonică (1909-1988), Semne și întrebări, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) și, nu în ultimul rînd, mai vîrstnicul D. Iov, basarabeanul decedat în temnița comunistă. Alți colaboratori cu poezii: George Lesnea (1902-1979), Aștept să mor, Constantin Almăjanu (1910-1941) Izvorul Tăcerii. Revista a manifestat interes și pentru debutanți cărora le-a pus la dispoziție spațiul intitulat Colțul poeziei, al cărui nume a devenit mai tîrziu
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Pentru că, din primul ceas, formațiunea ce se revendica din partidul interbelic de mase al lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache se dovedea a fi mai degrabă clubul închis al unui grup de supraviețuitori ai unor condamnări de peste cincisprezece ani de temniță, onorabili octogenari și, cu excepția lui Corneliu Coposu, din categoria adversarilor politici pe care Dej n-a mai crezut că este cazul să-i extermine. Noul venit era primit cu ochiul critic al celui ce nu are de gând să împartă
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
nimic din ce-l pasiona altădată și că nu-și dorește decât să fie paznicul unui parc." Într-o asemănătoare aspectare, Vladimir Streinu devenise paznicul unui pavilion expozițional la Herăstrău, o fostă deținută în calitate de fiică de fost demnitar, pierit în temniță, cosea iarba în Cișmigiu, pentru suma de șapte lei pe zi. Totuși, și din nou prin grija profesorului Călinescu, Dinu Pillat este reîncadrat, în toamna anului 1964, la Institutul acum de istorie și teorie literară, de unde, iată, va fi izgonit
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
știut că apare. Cronicarul mulțumește Elisabetei Polihroniade și speră să se numere printre abonații din oficiu ai revistei, care este bine făcută și atractivă. Dilema lui Ilașcu Toată presa din România a salutat săptămîna trecută eliberarea lui Ilie Ilașcu din temnița de la Tiraspol. Omul devenise de mulți ani un simbol. Dar, așa cum au observat cam toți editorialiștii care au încercat să descopere motivele acestei eliberări subite, nici argumentele umanitare, nici cele de ordin legal nu l-au determinat pe Egor Smirnov
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
țării noastre de integrare în U.E. și în NATO sînt ale unui stat cu intenții revizioniste. Devenit parlamentar în România, basarabeanul Ilașcu ar trebui ca la Strasbourg să renunțe, ca om politic, tocmai la crezul care l-a dus în temniță, crezul său unionist, pentru a nu complica și el dosarul oricum plin de probleme al României ca țară candidată la integrarea în U.E. și în NATO. Aceasta ar fi, de fapt, marea problemă a lui Ilașcu. * E bizar, totuși, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
poate apoi să construiască - pe aceleași temelii - o Casă a luminii și a libertății? Nu! Închisoarea va rămîne închisoare, chiar dacă în loc de drugi de fier la ferestre va avea transperante fără... "transparență"". Deoarece nu e cu putință confuzia între Catedrală și temniță! Firește, o parte însemnată a paginilor lui Bujor Nedelcovici e consacrată situației scriitorilor înainte și după 1989. În vreme ce unii susțin că scriitorul nu se cuvine a-și uita menirea, care e cea de-a rămîne în exclusivitate subordonat operei sale
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
pe Vera: el se oprise în pragul porții privind în curte pe femeia care mătura, efectiv, ceva, - era chiar ea, "marchiza" din tabloul glacial, aristocratic, avînd culoarea brună-verzuie a reptilelor invocate. Reîntîlnirea lor strict protocolară după cei 17 ani de temniță, în plin dezastru social... Niciodată, în casa aceia, nu fusese invitat vreun proletar. Se discuta despre proletarii regimului cu acea bunăvoință, a Verei îndeosebi, însă de sus, cu bunăvoința superioară a nobililor de altădată, ceea ce sporea farmecul tabloului feudal din
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
chiar din interior, dintr-o cutumă a politicii balcanice. Cum ține să explice și regele Ungariei, care-i acordă sprijin mai întîi necondiționat, ca apoi - în urma unei mîrșave înscenări puse la cale de propriul socru și soldată cu ani de temniță - să-i pretindă să se însoare cu fiica sa și să se convertească la catolicism, pornind campania împotriva otomanilor sub stindardul papalității. Inițial, pretextul întrebărilor inchizitoriale poate părea pedant căci memoria afectivă parcă ar fi fost conectată la un computer
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
a amînării editării unui Dicționar, fapt care, totuși, nu l-a exclus din învățămîntul universitar, nu i-a interzis multiplele deplasări peste hotare, nu i-a impus un domiciliu forțat și, cu atît mai puțin, nu l-a condus la temniță. De ce să utilizăm o notă inutilă, cînd celelalte sună, în pofida micilor supralicitări circumstanțiale, atît de armonios? * Ultimul cuvînt pe care am fost pus în situația de a-l rosti în fața impunătorului profesor mai sus menționat, în ziua cînd acesta a
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]