232 matches
-
bisericii actuale s-a încheiat în 1878-79, când a fost cercuită și tencuită biserica, apoi zugrăvit interiorul. Pisania surprinde acest moment astfel: "„Și în anu 1878-1879, prin stăruința pr[eotului] I. Bărbulescu s-a pardosit cu lespezi, s-a cercuit, tencuit și zugrăvit cu cheltueala preotului și enoriașilor din acel timp din Gănești și alte sate vecine după cum sunt trecuți în condica biserici[i].”" Pisania continuă pe partea dreptă cu însemnarea: "„Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a pictat acestă sf[ântă] bi
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
la zidurile exterioare prin arce semicirculare adânci. Elementele sale caracteristice sunt numeroasele turnuri și cupole. Fațada este policromă, fiind alternată tencuiala cu cărămida aparentă roșie. Cupola centrală este înaltă, fiind ridicată pe un tambur octogonal, dintr-o structură de lemn tencuit și pictat, sprijinit pe patru stâlpi . Sinagoga are două intrări: una pentru bărbați printr-un vestibul (puliș) și o a doua pentru femei, direct din stradă, unde se află scări de acces ce conduc la etaj. La etaj se află
Sinagoga din Fabric (Timișoara) () [Corola-website/Science/303530_a_304859]
-
din tălpile bisericii s-a deteriorat mult, fiind putredă și ruptă în momentul când sătenii au hotărât ridicarea unei noi biserici. Această nouă biserică, prezentată în fotografia alăturată a fost construită în anul 1898, fiind făcută tot din lemn dar tencuită și văruită. De la biserica anterioară s-a păstrat un potir vechi de cositor pe care era gravat: ”"Pop Simion 1736"”. S-a folosit apoi un alt potir din bronz dar în preajma anului 1933 se folosea un al treilea potir, de
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
cu o semicalotă cu penetrații decorată. Trei ferestre identice cu cele din navă luminează sanctuarul. Pe latura sudică la jumătatea distanței dintre absida altarului și tribuna orgii se găsește golul unei intrări secundare. Exteriorul bisericii, este lipsit de decorații, doar tencuit, și a păstrat urmele primului edificiu de cult realizat in stil gotic. În primul rând merită menționată intrarea de la baza turnului în formă de arc frânt, iar mai apoi latura nordică ce e marcată de trei contraforți gotici treptați, plasați
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pereții tencuiți ai bisericii au fost pictați între anii 1935-1936 de zugravul Ion Doroftei din Fălticeni. Nu există mărturii care să ateste că lăcașul de cult a fost pictat anterior.
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
prin suprimarea laturilor de colț ale poligonului. Pentru a pune sub același acoperiș întreg edificiul, a fost ridicată șarpanta, prilej cu care și boltirea interioară a căpătat un spor de înălțime. Pereții, la interior, sunt acoperiți cu placaj, iar bolțile tencuite, ascunzându-se pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
schelet de susținere format din bârne masive din lemn se așeza o împletitură de nuiele umplută cu pământ argilos, bine omogenizat cu paie) și a utilizării de materiale cu durată de exploatare relativ redusă. Tavanele caselor sunt din scânduri sau tencuite. Materialul portant (bârne, furci, tălpi) a îmbătrânit în timp, din cauza vechimii, a instalării umidității în exces, dar și din cauza lipsei lucrărilor de întreținere. Astfel, terenul s-a tasat, pereții au început să se încline, au apărut fisuri care s-au
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
a intrat în stăpânirea celor doi frați Agora, originari din Macedonia, după 1780, când curtea vieneză hotărăște vinderea domeniilor din Banat. Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar, având pereții tencuiți cu pământ, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I, cu particularitatea că aici apare la peretele de sud o mică nișă, către extremitatea estică a naosului, cu rolul de a mări
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
Turnul bisericii era acoperit de un coif cu două porțiuni bine definite: prima, spre baza coifului mai plată, peste aceasta așezându-se cea de-a doua, mai lungă și mai zveltă. Construcția, ridicată după moda vremii, cu pereți înalți și tencuiți pentru a semăna cât mai mult cu o biserică de zid, duce cu gândul la o altă biserică de lemn din imediata apropiere și anume biserica de lemn din Ciureni. Deși cea de-a doua a fost ridicată doar în
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
pronaosul. Acoperișul care acoperă naosul și pronaosul este unul comun. La fel ca și în cazul naosului, un turn-clopotniță este amplasat în partea de vest a pronaosului. Acesta este de dimensiuni mai mari decât clopotnița de deasupra naosului. Având pereții tencuiți, biserica avea intrarea prin pronaos pe latura de nord. Atât naosul cât și pronaosul erau luminate printr-o fereastră.
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
anul 1490, coordonarea economică a lucrărilor a fost încredințată cancelarului pentru mineritul sării din Ardeal. Biserica a fost finalizată în anul 1510. Având aspectul unui castel medieval (motiv pentru care mai este denumită și "Biserica-Cetate"), cu o construcție puritană, inițial tencuită, având numai pietrele de talie de pe margini aparente. Aspectul de astăzi se datorează restaurărilor, și arată zidăria originală formată din pietre imense dispuse asimetric, edificiul oglindește trăsăturile stilului gotic târziu. Din cauza luptelor epocii reformei, călugării franciscani-minoriți au fost alungați în
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
este dată de arhitectura exterioară, care „reprezintă chintesența formelor căutate în tot lungul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”. Fațadele mănăstirii sunt împărțite de un brâu median în două registre, construite din fâșii alternative de cărămidă aparentă și zone tencuite, conform unei tradiții de a construi astfel de edificii din secolul al XVI-lea. Zidurile sunt decorate cu o serie de arcade oarbe, raportate la fața zidului, încadrate de ciubuce rotunjite de cărămidă, asemănătoare cu cele de la Mănăstirea Dealul, dar
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
urma catapeteasma s'a făcut din nou și reparat in interior de săteni in 1926 prin stăruința și osârdia preotului paroh și epitropilor. 19 iunie 1927"". În perioada 1987-1991, preotul Camil Dăscălașu a restaurat lăcașul de cult: s-au reparat, tencuit și vopsit pereții și s-a refăcut acoperișul (s-a construit o coamă înaltă și streșini largini pentru a evita scurgerea apei pluviale pe pereți și s-a amplasat o învelitoare din tablă groasă). În anul 1987, s-a amplasat
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
deci fără columne drepte, antice, cu espitele corintice ori romane. A fost clădită mai mult în linii drepte și nu prezintă linii rotunde decât deasupra iconostasului și dedesubtul cerului. A fost alcătuită din cărămidă cu mortar fierbinte, tavanul din lemn, tencuit, acoperământul din lemn și țiglă, turnul din cărămidă, lemn și tablă de metal. În anul 1884 biserica ortodoxă din Cicir a fost reparată de preotul Ioan Bozgan care a și sfințit-o, iar mai târziu, în 1911 a fost renovată
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
zidărie a fost furată, dar pe porțiunile care au rămas cu tencuială, se poate observa o pictură care altădată se pare că era frumoasă. Pe pereții altarului se vede că a fost tencuială - acum nu mai sunt decît mici porțiuni tencuite și pictate. Grinzile pereților au fost crestate și apoi aplicată tencuiala, sub acțiunea umezelii tencuiala a căzut. Tinda a fost de cărămidă, care încă se mai menține. Între doi stâlpi este așezat clopotul. Stâlpul de la intrarea din dreapta este căzut și
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
obișnuit o casă cu grădină (plaț) ocupă . Pârâul străbate satul prin mijloc, trecerea peste apă se face pe trei poduri de beton și două punți pietonale. Casele construite în jurul anului 1900 erau din bârne de lemn, pe fundație de piatră, tencuite și văruite. Majoritatea erau alcătuite dintr-un hol numit "tindă", unde se afla vatra focului, și două camere de locuit de o parte și de alta În perioada interbelică a început construcția de case din cărămidă arsă, acoperite cu țiglă
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
iconostasului și proscomidia din altar sunt și ele zidite în aceeași perioadă. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este secundară, din 1867, și a fost atunci tencuită și zugrăvită. Modificările planimetrice și structurale din 1867, precum și adausul turnului, au slăbit rezistența bisericii la forțele laterale, conducând în timp la slăbirea tălpilor și cununilor de sub streașină. Micii contraforți, tiranții și stâlpii de beton interiori au fost adăugați în
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
pilaștri. Ele au fost umplute și netezite ulterior, când fațadele bisericii au fost tencuite și date cu var. S-a constatat, de asemenea, că, la origine, altarul, naosul și pronaosul au avut un parament de cărămidă aparentă alternând cu benzi tencuite, spre deosebire de pridvorul, construit mai târziu, din zidărie obișnuită. Turla, după cum este reprezentată în tabloul votiv, așa cum este și astăzi, are un parament format din cărămizi aparent orizontale, alternând cu benzi tencuite, despărțite în dreptunghiuri prin grupuri de trei cărămizi puse
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
avut un parament de cărămidă aparentă alternând cu benzi tencuite, spre deosebire de pridvorul, construit mai târziu, din zidărie obișnuită. Turla, după cum este reprezentată în tabloul votiv, așa cum este și astăzi, are un parament format din cărămizi aparent orizontale, alternând cu benzi tencuite, despărțite în dreptunghiuri prin grupuri de trei cărămizi puse pe lat. Toate aceste particularități ne confirmă ideea că biserica trebuie să fi existat la începutul secolului al XVII-lea și că turla, căzută fără îndoială în primele decenii ale acestui
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
pomenit, împreună cu doamna Margareta, în fruntea vechilor lor pomelnice. Biserica Domnească a fost începută sub Basarab, însă a fost terminată abia sub Radu I. Dovada acestui lucru este faptul că în 1352, la moartea lui Basarab, biserica nu era nici măcar tencuită. Basarab ar mai fi clădit o mănăstire și pe locul bătăliei cu ungurii, din 1330. În secolul al XVI-lea, călătorul Maciej Stryjkowski relata cum "„pe acel loc, unde a fost bătălia, muntenii au clădit o mănăstire și au ridicat
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
la șoseaua principală ce tranzitează localitatea. Biserica de lemn din Todirești este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost ulterior tencuiți. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
singurul exemplu de decor țărănesc realizat în tencuială. Rozete și flori, soare cu chip omenesc, cruci, reprezentări datate: 1873, 1871, 1878, sunt închipuite în stuc pe fațadele edificiului. Uși și ferestre, perete despărțitor, au fost suprimate prin lucrările de renovare. Tencuită și învelită cu tablă, construcția permite însă aprecierea înfățișării anterioare. O siluetă zveltă, la care concură acoperișul cu pante abrupte, mai coborât la absidă și din care răzbate, pe vest, clopotnița cu foișor și coif frînt. Perechile de console, spre
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
forfotea deja de prosperitate. Toți călătorii care se opreau acolo erau frapați de însuflețirea acelui oraș nou de-ți lua ochii, cu nisip argintiu așternut pe drumul care ducea la poarta castelului, treptele de piatră, făcute din blocuri enorme, pereții tencuiți și furniturile de metal brunat. Și dacă priveliștea era într-adevăr orbitoare, grandoarea donjonului cu cinci niveluri întrecea orice descriere, privind fie de pe lac, fie de pe străzile orașului de jos sau chiar din curtea castelului propriu-zis. — Hideyoshi, ai venit, răsună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]