845 matches
-
i se manifestau printr-un necontenit noian de senzații câtuși de puțin firești, încât îi puneau inconștient în mișcare buzele tremurânde, murmurând ceva neînțeles și vag. Deloc nu înnebunise, și nici, de visat, nu visa, dar imaginea aceea plină de tenebre era un lucru cu totul nou pentru dânsul. De unde venise? Și, mai important, ce anume dorea aceasta de la el, de fapt? Trecuseră, în felul acesta, câteva clipe, dar, pentru el, era prea mult deja. Situația scăpase grav de sub control, nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Igna la întoarcerea din exil), care își contemplă melacolic calea (din nou, cea mai la îndemână e comparația cu nervalianul soleil noir de la mélancolie). Volumul are o dihotomie voită: în prima parte, poemele sunt informe, probabil pentru a sugera haoticele tenebre unde fermentează devenirea, o mlaștină (care are același rol simbolic precum labirintul) ce trebuie străbătută; în schimb, partea a doua, 19 cântece pentru înșelat timpul, se concentrează asupra unei desăvârșiri formale aproape impersonale, sugerând căutarea "muzicii interioare" prin care limba
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
vrea, Doamne, să-nțeleg ce nu pot:/ cum cade ploaia și se-ncurcă norii/ cum se dezleagă de pământ cocorii/ și trece-al ploii milenare ropot?/ De ce-ai vrea, Doamne, să aud cum vin/ din toate părțile și din tenebre/ întunecate ori solare febre/ chiar dacă crezi că nu mi se cuvin?/ De ce, când scade seara și ajungla noi/ lumini din stele nemaiîncercate/ tu pui pe gura lumii mari lăcate/ și tragi căruța vremii înapoi?/ De ce, în fine (dar există fine
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
de multă vreme folosit în acest scop. Oficialitățile voiseră însă "aur" și dorința li se împlinise peste așteptări; când, doi ani mai târziu, am intrat în același teatru, n-am știut cum să plec mai repede de acolo ... scos din tenebre, el își pierduse definitiv vechea vrajă. Singurul spațiu care a reușit să-și salveze magia a fost Bouffes du Nord, unde Brook a lăsat neatinse crăpăturile din ziduri și fisurile coloanelor. Renovarea a semănat aici cu scoaterea din adîncul mării
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
asta care mă asfixiază. Soarele îmi gonește câmpiile, flacăra lui îmi pârlește crustele, aprinde mirosul de băutură ieftină și aerul tare e ca o lupă: mărește gândurile, le adâncește, le face monstruoase. Noaptea sunt un rege cu imperiul scufundat în tenebre, cobor în câmpie ca un războinic mitic, cuțitele mele retează vântul și desișurile negre, damele țipă și fug precipitat căutând strălucire, dar obscuritatea ține cu mine. Smulg vise, ruinez trecători, distrug amante și devorez mese copioase, distrug râsetele și luna
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
Ionescu=13), în care toate potențările benefice, intelective și propițiatorii pe care un tată le dorește copilului său, indicate de tripleta armonică a lui 9, sunt anihilate de semnul malefic al lui 13, semnul morții și al „puterilor negative din tenebre și din Haos". În acest caz, prin intervenția dizarmonică a termenului malefic, întregul nume și, prin extensie, întregul destin este pus sub semnul maleficiului ineluctabil, căci suma totală, blazonul acestui nume, conduce inevitabil tot la 13 (9x3 +13 = 40=1
Noi argumente pentru redeschiderea „cazului Urmuz” by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/6181_a_7506]
-
cum esențială este dorința exterminării celui sau celor ce le calcă teritoriul. Așa cum se întîmplă cînd proprietarii doresc să transforme zona în care se află universul fraților. Din realitatea cea mai palpabilă, din vocabularul uzual și colocvial, se alunecă în tenebre și în absurd. Iar cum filtrează acest absurd Radu Afrim și Iuliana Vâlsan merită văzut de orice spectator pentru care teatrul mai înseamnă ceva. Fabulosul există în text în cantități mici, totul este orientat spre un soi de interiorizare - totul
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
Paul. Sîntem captivi într-o cameră din povești(horror), din „Hansel și Gretel". Tot așa par protagoniștii și proprietarii, Paul și Luise. Într-o locuință fără sursă directă de lumină, întunericul se joacă cum dorește cu chipul celor doi, cu tenebrele. La început, ai sentimentul unui lăcaș devitalizat, împietrit, rămas pe loc. Ca și cum ai vizita la Muzeul Antipa o grotă preistorică. Ochii se plimbă și descoperă halucinațiile: copaci care coboară din tavan, rădăcinile lor ramificate pe peretele de deasupra capetelor noastre
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
pot proiecta viețile necunoscute. Existența miturilor îi ajută pe oameni să se situeze, dând sens existenței lor. Uneori poetul e comparat cu un șaman care vindecă boli cântând și căutând sufletul bolnavului care s-a rătăcit în rădăcini pline de tenebre. Când scriem e un act natural spontan.Dar noua scriere e aproape eliberată de acest natural plasându-se în toiul strigătelor fără să participe la nici unul din ele, ea fiind făcută din absența terapeutică, neavând niciun refugiu, niciun secret pentru
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
religia cu dimensiunea mistică, de altă parte e această suferință acceptată. Lucruri care mă șochează tot timpul. Există speranță... Christos din Evanghelii e omul disperării. Există grația divină. Deși în toate cărțile de poeme revine ideea că suntem făcuți din tenebre și El din lumină și drumul Lui către noi este pentru noi numai tenebre căci ochii noștri bolnavi sunt incapabili de a păstra mereu privirea Celui care e Lumină imortală. Vii dintr-o familie de pastori protestanți, din partea mamei. A
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
șochează tot timpul. Există speranță... Christos din Evanghelii e omul disperării. Există grația divină. Deși în toate cărțile de poeme revine ideea că suntem făcuți din tenebre și El din lumină și drumul Lui către noi este pentru noi numai tenebre căci ochii noștri bolnavi sunt incapabili de a păstra mereu privirea Celui care e Lumină imortală. Vii dintr-o familie de pastori protestanți, din partea mamei. A fost religia o descoperire? Am fost creștină cum se obișnuiește aici: o religie de
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
al grației vii în lume, a omului bun. Sunt tentată să inventez o etapă despre noroiul care creează, ca în romanul meu Boala, în care din noroi ies toate formele sublime ale vieții. Noroiul ca un laborator al existenței și tenebrele ca germeni purtători de viață. Sunt imagini puternice sugerând profunzimile și drumul deschis către ele. Religia în sensul mare și viața ca drum. Adică din haos spre libertate? Sper! Dar acum mă ocup de haos scriind. A scrie e pentru
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
măcar un sunet. Gemea în sinea lui ca o fiară văduvită de pradă. Simțea nevoia să păcătuiască cu o făptură din aceeași plămadă cu el, să se dezlănțuie în desfătarea păcatului. Avea senzația că o prezență întunecată prinde formă din tenebre și vine irezistibil, spre el; o prezență subtilă, insidioasă, care-i pătrundea întreaga făptură. Și murmurul ei îi năpădea urechile asemena șopotului unei mulțimi cuprinse de somn; vibrații subtile îi penetrau ființa. Mâinile i se încleștau convulsiv, dinții îi scrâșneau
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
Gheorghe Grigurcu Victor Știr cultivă o poezie a contrariilor. Fapt ce denotă o libertate morală propice captării unui dramatism care se ferește a capota în luminiscența extazului ori a se supralicita în tenebrele compacte ale deznădejdii. E un soi de echilibru în dezechilibru ce îngăduie discursului a se nutri cu propriile-i tensiuni, a-și cultiva expresivitățile așa „cum îi vin”. Niciun artificiu programatic, nicio aderență la o manieră de școală ori generaționistă
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
lui Franco. Pasaje întregi pot trece lesne drept literatură gotică, sunt sumbre și apăsătoare și reușesc să fie integrate perfect în istoriile personale ale protagoniștilor. Aproape că nu e personaj lipsit de secrete, fiecare ființă părând că găzduiește undeva, prin tenebrele sufletului, un soi de fațetă întunecată, un Mr. Hyde personal care își face apariția în momente de cumpănă. Cele mai caste soții primesc pe furiș răvașe de amor de la foști iubiți, cei mai cuviincioși bărbați nutresc pasiuni ascunse pentru prostituate
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
cu alt prilej o primejdie care-i paște pe unii poeți contemporani ce pătrund ca-ntr-o capcană în zona neagră, fără nicio nuanță, a unei deznădeji mai curînd conceptuale decît sensibilizate, mai curînd speculative decît emoționale. Viziunea monocoloră a tenebrelor riscă la ora actuală a se înfățișa drept o făcătură. Mult mai favorabilă poeziei e plierea pe fireasca oscilație între extreme, pe o diversitate a momentelor sale ce evită încleștarea dolorică, scrîșnirea din dinți a unei singure opțiuni, a unei
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
Carandino sau de la Ștefan Baciu la Alexandru Ivasiuc. Senzația pe care cineva o trăiește ținînd în mîini scriptele de la CNSAS nu e ușor de împărtășit, dată fiind nuanța de „inițiere în jos”, adică de coborîre într-o lume absurdă, cu tenebre și atrocități. Tocmai de aceea mărturisirea autoarei din prefață e binevenită: „Am pătruns într-un univers de neimaginat, nociv, toxic, violent, atroce, din care cunoaștem doar fragmente. Dar ceea ce începusem să descopăr intrînd tot mai adînc în arhivă depășea cu
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
altercațiile filosofice. Ce e adevărul și cum alegem să-l concepem nu prea depinde de raționamente și dovezi, ci de apetențe de ordin instinctual. E totuna cu a spune că sub luciul oricărei discuții speculative se ascunde o pînză de tenebre tăcute, care ne ghidează în ascuns gîndurile. Încă un motiv care arată că esența gîndirii nu e silogismul, ci flegma lăuntrică. Dar să definim părțile beligerante: absolutistul are o natură senină cu predispoziții clasice, genul de spirit care iubește ordinea
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
se repede-n lume ca un glonț.” (p. 227) Așa se repede și poezia lui Dorin Tudoran: Biet fenomen individual, Puzzle, Singură, clipa, Străinul, Abatorul imaginației, Fructele amintirii, Respirație artificială, Satiră duhului nostru, Dreptul la frică, În rest, Primul Testament, Tenebrele speranței, Poetul, Marginea de tablă, La vie en rose, Poeților de azbest, Despre viperă, El Iskandarîya sau fragmente despre gustul singurătății la unii poeți, Confesiuni de meloman, Mâini de pianist, Trecut pierzându-și semnificația, Naturalistul și altele, și altele ar
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
lumii; demiurgică, fiindcă prin ea omul ajunge să se substituie creatorului, uzurpîndu-i virtuțile zămislitoare. În locul pietrei magice, alchimistul ne pune pe tipsie o îngăimare silnică de formule în doi peri, pe care le rostește apoi cu un ton arcanic, de tenebre cețoase. 2) Nu poți comenta un text alchimic dacă nu ești complicele lui, așezîndu-te într-o minimă afinitate cu orizontul problemelor, iar Radu Drăgan are această afinitate. Nu e vorba de a împărtăși premisele alchimiștilor, ci de a le împrumuta
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
al epocii, trebuie explicate științific. Cu toate că explicația fundamentală - și anume, cum se poate ca un poet atât de sensibil la durerile neamului său să profeseze convingeri antidemocratice și antisemite? - nu va putea fi dată de nimeni, cred, ea ținând de tenebrele sufletului scriitorului. Îngrijitorul ediției academice este Ion Dodu Bălan, un specialist cunoscut în materie de Goga, căruia i-a dedicat o monografie (în mai multe ediții) și multe alte studii și cercetări. Editorul a ales să ne ofere publicistica poetului
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
cu o păpușă rusească la orizontală, ca un vierme subpământean, fragmentat pe bucăți. Comparând dedesubtul orașului cu suprafața lui, metropola vizibilă îi pare lui Fernando Vidal Olmos (antieroul declarat, cel care străbate infernul, de voie, de nevoie, un Siegfried al tenebrelor, cum se autojustifică) doar un trompe l’oeil, o amăgire. Punctul nodal este acela în care străbaterea subteranei orbilor de către personaj pare să fie înrudită simbolic cu ritualul de inițiere în Misterele de la Eleusis, dar cu un final macabru: mai
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
a memoriei (cu ele sunt înrudite micile spații solitare de pe malul fluviului). Întinse pe suprafețe relativ incontrolabile, ele se opun străzilor supravegheate (parcurse de fapturi somnambule) ori subteranelor obscure. Chiar dacă parcurile primesc, din când în când, în vizită agenți ai tenebrelor și făpturi-capcană (Alejandra) care nu se pot sustrage lumilor tenebroase ce ii controlează. Parcurile găzduiesc, însă, mai ales raisonneuri meditativi (Bruno, de pildă), dar și visători ori ființe confuze și vulnerabile, neintrate în posesia sinelui lor. Și mai există încă
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
in silvis. Eseuri despre gnoză și alte studii, trad. de Dan Petrescu, Corina Popescu și Hans Neumann, introducere de Eduard Iricinschi, Iași, Polirom, 2012, 244 pag. Ce atrage la Culianu e promisiunea unui mister de care vei avea parte printre tenebre și poțiuni magice. De aici îi vine fascinația și tot de aici căderea, căci în final cititorul e lăsat sur sa soif. Cele zece studii pe care, publicîndu- le între 1974 și 1979 în Occident, a simțit nevoia să le
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
este proiectată magistral, prin relatarea faptelor de arme, urmate de retragerea și moartea generalului Lavalle, erou al războiului de independență de la începutul secolului al XIX-lea, făcută cu îndărătnicie de centenarul bunic al protagonistei. Iar descinderea în infern, adică în tenebrele subconștientului, descrisă halucinant, cu accente suprarealiste de factură onirică, atingând dimensiuni apocaliptice în „Raport despre Orbi“, este jurnalul redactat de un paranoic, tatăl Alejandrei, Fernando Vidal Olmos, personaj întunecat, - „Întotdeauna m-a preocupat problema răului“, mărturisește Sábato -, obsedat de orbi
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]