667 matches
-
electricitate. Un apostol singur pare ceva mai puțin îngrijorat. Pare. Of, Doamne, ce mult aș da să nu știu că Iuda este trădătorul! Dar vreau să fiu așezată acolo, ca și cum n-aș ști, pentru a încerca să aflu câte ceva din tenebroasele mecanisme ale trădării, ale abandonării celor dragi. Aș vrea să stau la nesfârșit chircită acolo, cu speranța că nimeni nu-și poate trăda un prieten drag pentru treizeci de arginți nenorociți. Ce mult mi-aș dori să descopăr că Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-nfierbântă cât de cât. Bucuria este un leac universal; ea te vindecă de orice fel de suferință. Îți pătrunde năvalnic în inimă și te aruncă pe loc în înaltul diafan al cerului, doar ca să te afunde, mai apoi, în adâncul tenebros al pământului, iar apoi, prin vârtejuri repezi, din nou în înălțimi nesperate. Ah, ce poate fi mai bine și mai mulțumitor pentru bunăstarea sufletului?! Sentimentele de acest fel nu le poți trăi decât cu strigăte și numai în voluptatea lor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
este lărgită în eseurile noastre despre erotismul nipon). Pe de altă parte, copilul înspăimântă prin seriozitatea și gravitatea cu care se joacă, tulburând prin această atitudine simultan blândă și crudă armonia universului înconjurător, astfel că ludicul este permanent potențat de tenebros. În ceea ce mă privește, cred că Nakata are dreptate doar până la un punct. Într-adevăr, groaza, atât în Occident, cât și în Orient, are ca punct de pornire convingerile religioase dominante (creștine versus budiste). Însă, în opinia mea, teroarea occidentală
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Sporadic, prin minte îi mai trecuse și altă idee, pe care însă o găsea absurdă: că această femeie nu era de fapt, dincolo de spațiul virtual, ceea ce părea, ci o entitate oarecare și că el era, din cine știe ce motive, victima unei tenebroase conspirații. Spațiul acesta virtual, cucerit, nu-i așa, cu puterea minții unora ca Bill Gates, pentru fericirea umanității dornice de progres, era și el năpădit de tot felul de ticăloși și de psihopați, de indivizi al căror ideal de viață
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
importante direcții ministeriale sau pozau în robe negre, ca sfinții, sub cupola unor tribunale. Că, de, interesul poartă fesul, vorbă bătrânească. Dovada, dovada! Arată dovezile!... Vreau dovezile!!! Unde sunt dovezile!”... Ce calomnii ordinare!... Memorabile vorbe mai spusese atunci, în acel tenebros decembrie una mie nouă sute optzeci și nouă preaiubita tovarășă a celui mai iubit fiu al poporului! De atunci încoace se furase în stil grandios, averi ale statului trecuseră ca niște bani mărunți, nu se știe bine cum, dar frumușel, în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
află cu spectrul satârului deasupra capului. Nu ai cum să te plictisești citind un asemenea roman; n-ai timp nici să respiri. Radu Paraschivescu conduce bine povestea, în alambicările ei iberice, și știe să creeze, din detalii precise, o atmosferă tenebroasă. Mai puțin supravegheat e uneori stilul, cu comparații tocite sau chiar răsuflate și cu naivități de benzi desenate. Câteva exemple: ,Măcar așa, cerneala beznei ținea la distanță necazurile și grozăviile" (pp. 26-27); Prea multe silnicii are viața asta ca să dai
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
exercițiu de investigație literară făcut cu inteligență și indiscutabil talent. La capătul lui, cititorul are, efectiv, sentimentul că înțelege mai bine personalitatea și resorturile operei lui E. M. Cioran. Mă întreb însă dacă nu cumva această scufundare în adâncurile uneori foarte tenebroase ale personalității lui Cioran poate avea, ca efect secundar, o diminuare a interesului publicului pentru opera unuia dintre filosofii foarte respectați ai secolului XX. Mărturisesc sincer că mi-a plăcut cartea Martei Petreu. La fel de sincer trebuie să spun însă că
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
cu răutăciosul Heliade și continuînd cu binevoitorul Bolintineanu, observaseră acest lucru). Dar impresia poetică globală rămîne covîrșitoare. Explicația acestei situații neobișnuite rezidă în resortul infinit mai adînc decît prozodia în care plasează Alexandrescu propria sa armonie poetică; la el, vuietul tenebros și lent al versului aproape că își detașează melodia de sens: Dar a nopței neagră mantă peste dealuri se lățește, La apus se adun norii, se întind ca un veșmînt; Peste unde și-n tărie întunerecul domnește : Tot e groază
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
ca să-l prindă într-o formulă alchimică într-o capcană într-o menghină/ (...) ce mai tura-vura a început cel din urmă/ tu faci din poezie un fel de french cancan/ cu straturi suprapuse de fuste de țigancă o chestie barocă tenebroasă/ fiindcă îți ia mințile și le împrăștie (corect, n.n.)/ iar tu faci din poezie i-a spus pianista/ un soi de chewing gum ultramerikan/ cu chipsuri picante și gust veșnic mentolat (fals, n.n.)/ crap a izbucnit atunci beatnikul/ fără ironie
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
Văzui eternitatea... De ce m-am mai întors? De ce? Căci fiecărui e dată o solie. Mai are pîn'la țintă apostolatul meu. Răbdare, și-nainte! Cînd voi sosi la capăt, Să cînt cu serafimii: O, Dumnezeule!" Hasdeu intuise existența unui romantism tenebros, care să respingă dulcegăriile comune și a formulat o astfel de aspirație de multe ori. Din păcate, resursele sale verbale întru realizarea unui asemenea deziderat se dovedeau total insuficiente. Este și explicația existenței numeroaselor "arte poetice" semnate de Hasdeu, în
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
vorbită cu diferite accente străine, de efect savuros. După succesul acestei nuvele atît de puțin hasdeiene ca spirit (nuvelă lipsită de patetism, de parcă ar fi fost scrisă de un romantic polonez, german sau rus încă neidentificat și doar adaptată de tenebrosul Hasdeu), autorul va exploata încă o dată arta dialogului spontan, în comedia Trei crai de la Răsărit din 1871. Ca și în Micuța, subiectul e banal și reia o schemă mult folosită în comedia românească de pînă la el, dar vioiciunea replicilor
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
nu a trăit perioada de dinainte de impunerea regimului comunist, "dezghețul" de la mijlocul anilor șaizeci a fost mult mai amplu decât s-ar putea imagina astăzi. Firește, el nu a avut în vedere întoarcerea la valorile interbelici, dar raportat la climatul tenebros al deceniului anterior, a produs o mică revoluție. Toți deținuții politici au fost eliberați, Charles de Gaulle și Richard Nixon au vizitat România, la chioșcuri se puteau achiziționa ultimele numere din "Paris Match" și "Le Monde", produsele occidentale umpleau rafturile
Cealaltă față a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6843_a_8168]
-
timpul ce va veni, când o entitate misterioasă, numită chiar așa, Management, va controla totul prin telecamere instalate în ochiul omului? Este întrebarea unui geniu al informaticii (Christoph Waltz) închis într-un centru de cercetare care seamănă cu un templu tenebros. Să fie catedrala viitorului? Rezolvarea Teoremei Zero este cea care ar trebui să dea un răspuns. „Filmul - mărturisea autorul - reprezintă comentariul meu despre societatea în care singurătatea nu mai există, așa cum suntem cu toții, prizonieri ai network-ului, incapabili de a mai
Veneția 2013: Fuga din lumea cunoscută by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/72921_a_74246]
-
Atitudinea față de femei a acestor stranii parveniți e una de "învăluire și spulberare". "Randamentul maxim în prinderea muierilor în laț capătă la ei, totuși, agresivitatea de factură bădărană, amestecul de tupeu, cruzime și detestare" (p. 222). În scrutarea acestei viziuni tenebroase, S. Damian se întreabă dacă nu cumva "contactul cu o materie deloc neutrală ascunde și o capcană. Intrând în vizuina fiarei, nu poți fi sigur că vei scăpa teafăr, necontaminat. Fascinația anulează simțul moral, nota un filosof" (p. 228). I
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
general lipsită de valoare; poezia simbolistă compusă după 1890 pare scrisă de altcineva și ne înfățișează un Macedonski - poet antologic. Poezia hiper-romantică dominantă în Muntenia pînă pe la 1870 a dus la exces toate ticurile romantice și a filozofat în mod tenebros: ea avea să cadă în uitare odată cu apariția lui Eminescu. Printr-o ciudată mișcare regresivă, cu sens antijunimist, Macedonski revine programatic la originile romantismului românesc, declarînd că dorește reluarea tradiției lui Heliade-Rădulescu; o astfel de întoarcere spre sursele neolatine ale
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
putința de idealizare, căpătînd în schimb acea formă de cinism matur care echivalează cu stingerea vînei creatoare. Un medic, obișnuit să-și păstreze vigilența la treapta lucidității raționale, nu mai are înțelegere pentru laturile întunecoase ale talentului. Tot ce e tenebros și irațional îi repugnă, iar talentul cere un teren premorbid și tulbure. Vrem nu vrem, predispozițiile artistice nu-și ating apoteoza decît pe fundalul unei naturi patologice. În sine, ele nu sunt nici morbide și nici indemne, dar fără morbiditețe
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
în cerc, fără scăpare). Dar dincolo de lugubra aparență, scandarea versurilor latine și-a imprimat armonia, fiindcă totul e măsură și ordine: "măsură și ordine/ văd în toate gunoaiele/ pe care cineva/ le tot aruncă/ în drumul meu către cer". Leitmotivele tenebroase poartă hașurări de lumină, așa cum sunt notați iambii sau alexandrinii cu linii egale - prin zăpada abia căzută care "ascultă liniștea la ora când/ numai câinii și sfinții/ mai umblă prin cartier". Încet lumina/ își face loc pe sub pământ/ spre blocul
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
necesare pentru a-l ucide pe Dima la Moscova, unde urma să se ducă pentru a asista la înmormântarea cumnatului și protejatului lui și a soției acestuia (părinții celor două fetițe), asasinați anterior de aceiași rivali în materie de afaceri tenebroase? Nu cumva (acuzația nu e nici măcar formulată în carte, ar fi prea gravă, dar potrivit tuturor indiciilor furnizate este cea mai plauzibilă) chiar anumiți mari mahări din serviciul secret cărora dezvăluirile lui Dima le-ar fi dat în vileag matrapazlâcurile
Țara Le Carré by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5896_a_7221]
-
filme și-ar fi propus să facă un film cu un buget infim, realizat din improvizații pe marginea unei situații ale cărei date inițiale sunt stabilite, situații care au prospețimea unor happening-uri. Sunt întâmplări care fără a avea nimic tenebros, posedă totuși ca liant o anumită chimie vesperală a relațiilor, transgresarea discretă a unor frontiere, dintre care cea mai vizibilă este aceea dintre client și taximetrist. În același timp, episoadele au propria lor linie expresivă, vin cu propriul story, lumile
Singurătatea taximetristului de cursă lungă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6218_a_7543]
-
a piesei nu ajunge la aceeași puritate raciniană: la un moment dat, echilibrul construcției dramatice se rupe. Dacă primele două acte, cele mai reușite, pun în mișcare o evoluție perfectă, dacă actul al IIIlea reprezintă un interludiu, concomitent liric și tenebros, tensiunea părții a doua scade vizibil, pentru a transforma ultimul act, al cincilea, într-un fel de happy end facil; e drept că o misterioasă încleștare a urcat tot timpul pe parcursul piesei, scenă de scenă, fără să bănuim, pînă în
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
o igienică distanțare față de spiritualitate, irațional, transcendență, o fobie față de ceea ce ar constitui într-o enumerare eclectică, suspecte „reziduuri tulburi", un „meli-melo, după mine profund indigest, de mistagogie, ocultism, «mituri», «ortodoxism», «Nae Ionescu», «Steinhardt», «inițiere la Păltiniș»", „«spiritualități» degradate", „mistică tenebroasă". Deci sacrificarea, cutezăm a zice diletantă, a unei rădăcini a culturii umanității, cu un caracter, fie că ne place ori nu, vital. O irascibilitate... anticulturală. Împrejurare ce nu l-a oprit pe purtătorul ei, ateu convins, a se visa în
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
fi acționat la autorul lui Șun „doar o psihologie megalomană globală". Sunt scoase în relief numai și numai compromisurile marelui înaintaș, ca și cum acestea i-ar anula toate meritele. Termenii aspri abundă, învăluindu-i creația într-o nebulozitate toxică: „un agitat tenebros și plin de complexe vindicative", „momente și scene dezgustătoare", „rar, uluitor și incredibil pentru mine oportunism", conținut „respingător, ton cinic și cabotin", „cinic, oportunist, amoral și plin de lașitate". Și în plus, surprinzător: „o adevărată cultură teoretico-literară modernă estetică și
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
sepulcrală; tocmai acest dramatism nocturn, sunînd fals, a făcut deliciul parodiatorilor. Însă chiar și rizibilele Legende istorice se hrănesc discret din senzualitatea poemelor „sudice”. O coloratură explicit erotică nuanțează „istorismul” acestor scene, unde apariții feminine neașteptate tulbură atmosfera gravă și tenebroasă (Mărioara, Măria Putoianca, Fata de la Cozia etc.); în Muma lui Ștefan cel Mare nu lipsește o tînără domniță „temătoare și iubitoare”, iar în Mihai la pădurarul apariția senzuală a tinerei unguroaice, care îi toarnă eroului vin (gest simbolic) îl convinge
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
decît facultatea care adună la un loc cele două elemente-cheie: scolasticul și secularul. Scolastica e apoteoza sterilității în varianta ei livrescă, genul de optică care, făcîndu-și din comentariu o rațiune de a fi, repudiază din instinct orice apel la esențe tenebroase. Ultimul lucru pe care i-l poți cere unui scolastic e să fie mistic, întreaga sa energie mergînd în direcția analizei de limbă: distincții și aproximări, pe bază de concepte și etimologii. De aceea, analitic fiind, accentul cade pe scolii
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
vie a tuturor lucrurilor. Ce strâmtă era mica mea lume față de acel univers abundent! Mai târziu doar unii nebuni aveau să mă facă să simt o smerenie asemănătoare, atunci când descopereau într-o petală de trandafir o întreagă înlănțuire de intrigi tenebroase. Vorbeam despre o mulțime de lucruri, dar mai ales despre ceea ce mă interesa cel mai mult: despre mine. Când ceilalți aveau pretenția că mă explică, mă anexau de fapt lumii lor, ceea ce mă irita; spre deosebire de ei, Sartre încerca să mă
Simone de Beauvoir - Memoriile unei fete cuminți () [Corola-journal/Journalistic/5232_a_6557]