243 matches
-
Criticii argumenteaz] în favoarea faptului c] principiul ignor]rii culorii reg]sit în afirmația lui Justice Harlan face apel la, ca și principiul ignor]rii sexului, si deriv] din principiul egalit]ții de șanse dac] nu ignor]m faptul c] cet]tenii au dreptul de a fi evaluați pentru pozițiile dorite doar pe baza calific]rilor pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție. Dac] au dreptate, tratamentul preferențial încalc] principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
angajați în astfel de practici egoiste „paraziți”. Atacul lui Aristotel la adresa practicii murdare și neproductive a c]m]ț]riei și-a menținut forță pan] în secolul al XVII-lea. Numai cei aflați la marginea societ]ții, si nu cet]tenii respectabili, se ocupau de astfel de practici (personajul shakespearian Shylock din piesă Negustorul din Veneția era un marginalizat și un c]m]tar). Spus] pe larg, aceasta este istoria eticii afacerilor, un atac de la inceput pan] la sfarsit asupra afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapt nu justific] în sine impunerea pedepsei de c]tre stat pentru că vinovații s] sufere. De ce ar fi o funcție a statului aceea de a da r]uf]c]torilor ceea ce merit]? Statul are funcția de a -și proteja cet]tenii, iar pedeapsă este un instrument al acestei protecții dac] sunt identificate infracțiuni. Dar teoria retributiv] nu se bazeaz] pe efectele pedepsei pentru a o justifica și astfel nu poate s] apeleze la funcția protectoare a statului pentru a invocă interesul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spuns acestor întreb]ri, unii retributiviști s-au îndep]rtat de premisa conform c]reia r]uf]c]torii merit] s] sufere. Au încercat justificarea pedepsei prin ilustrarea faptului c] infractorii au beneficiat de un avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care respectau legea, modificând astfel balanța de beneficii și îndatoriri din cadrul vieții sociale. Astfel, pedeapsa, prin înl]turarea beneficiilor incorect obținute de infractori, reinstaureaz] echilibrul. Legea penal] interzice unele forme de comportament și ofer] beneficii tuturor celor care tr]iesc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de infractori, reinstaureaz] echilibrul. Legea penal] interzice unele forme de comportament și ofer] beneficii tuturor celor care tr]iesc în societate, prin garantarea unei arii de libertate necesar] ducerii la bun sfârșit a planurilor proprii, evitându-se intervenția celorlalți. Cet]tenii care respect] legea accept] limit]rile impuse de beneficiile oferite, dar infractorii accept] doar beneficiile. De exemplu, r]uf]c]torii se bucur] de protecția legii penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
planurilor proprii, evitându-se intervenția celorlalți. Cet]tenii care respect] legea accept] limit]rile impuse de beneficiile oferite, dar infractorii accept] doar beneficiile. De exemplu, r]uf]c]torii se bucur] de protecția legii penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în încercarea de a respecta legea așa cum o fac cei din urm]. Teoria localizeaz] partea negativ] a actului infracțional în obținerea unui avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care se supun legii. Dar acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
penale la fel de mult ca și cet]tenii care respect] legea, dar ei eșueaz] în încercarea de a respecta legea așa cum o fac cei din urm]. Teoria localizeaz] partea negativ] a actului infracțional în obținerea unui avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care se supun legii. Dar acest aspect este deseori înșel]tor. R]ul f]cut de criminal este, în principal, suferit de victimă să și nu de c]tre o terț] persoan]. Crimă se pedepsește nu doar pentru a înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ul f]cut de criminal este, în principal, suferit de victimă să și nu de c]tre o terț] persoan]. Crimă se pedepsește nu doar pentru a înl]tură avantajele necinstite pe care criminalul le-a obținut fâț] de cet]tenii care se supun legii, ci și pentru prevenirea unor viitoare crime asupra altor oameni. Mai mult, faptul c] cet]tenii care respect] legea accept] unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Crimă se pedepsește nu doar pentru a înl]tură avantajele necinstite pe care criminalul le-a obținut fâț] de cet]tenii care se supun legii, ci și pentru prevenirea unor viitoare crime asupra altor oameni. Mai mult, faptul c] cet]tenii care respect] legea accept] unele limit]ri ale libert]ții lor, pe care infractorii nu le accept], presupune c] cei dintâi au dorința de a inc]lca legea. Dar mulți cet]țeni care respect] legea nu au nici o dorinț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei trebuie s] fie neap]rât legitime. Unele domenii pot fi mai periculoase din punct de vedere moral decât altele, f]r] a fi mai puțin supuse legilor moralei. Politică poate fi mai lipsit] de substanț] decât f]cutul cur]teniei, f]r] că acest lucru s] duc] la emiterea mai puținor constrângeri morale în politic]. Dimpotriv] ins], cu cat apare tentația mai des, cu atat crește și nevoia de aderare la standarde morale și la principii. (Într-adev]r această a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru care au fost create aceste puteri. Un exemplu ar fi cazul violenței, aplicarea ei fiind considerat] de Waltzer, Hampshire și Nagel ca fiind un semn distinctiv al politicii. Deseori s-a vehiculat ideea c] ar fi greșit că cet]tenii s] folosesc] violență sau amenințarea cu aplicarea acesteia în relațiile cu alti cet]țeni, dar c] e acceptabil sau chiar corect că reprezentantul lor politic s] o foloseasc] în numele lor. Dac] acest argument vrea s] sugereze faptul c] cet]tenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tenii s] folosesc] violență sau amenințarea cu aplicarea acesteia în relațiile cu alti cet]țeni, dar c] e acceptabil sau chiar corect că reprezentantul lor politic s] o foloseasc] în numele lor. Dac] acest argument vrea s] sugereze faptul c] cet]tenii de rand nu au niciodat] dreptul s] fac] uz de violent], nici chiar de violență letal], pentru a-și proteja drepturile, avem de-a face cu o chestiune cât se poate de îndoielnic]. Una dintre cele mai plauzibile c]i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de bogați încât s]-și permit] g]rzi de corp și alarm] la cas], iar veniturile se împart egal și echitabil și la cei care sunt prea timizi sau corecți pentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cet]tenii s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt cu sigurant] aceleași care opereaz] și în contextul familal sau în altele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deriv] din și nu pot dep]și drepturile indivizilor care alc]tuiesc acel stat, atunci dreptul național la autoap]rare ar fi suma drepturilor la autoap]rare ale tuturor cet]țenilor. Statul este doar un vehicul prin intermediul c]ruia cet]tenii își exercit] în mod colectiv dreptul individual la autoap]rare într-un mod coordonat. Limitele competenței statului în aceast] situație sunt deci stabilite de limitele dreptului la autoap]rare ale fiec]rui cet]țean. Teoria jus în bello presupune trei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre alții. Totuși, cei mai mulți dintre noi cred c] obiecția adus] descuraj]rii poate fi, în principiu, dep]sit] de considerații asupra consecințelor (sau legat de o alt] datorie, cum ar fi datoria unui stat de a-și proteja cet]tenii). Argumentul împotriva descuraj]rii ar putea fi dep]sit în cazul în care consecințele prev]zute ale renunț]rii la descurajare ar fi mult mai grave decât cele ale conținu]rii practic]rii ei. Deci, chiar dac] credem c] mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descurajarea nu este singurul mijloc de prevenire a r]zboiului, dar prevenirea r]zboiului nu este singurul obiectiv al unei politici de securitate. Un alt obiectiv ar putea fi reducerea costurilor prev]zute (inclusiv costurile pentru alte persoane decât cet]tenii propriului stat) ale oric]rui conflict care s-ar putea ivi. Exist] totuși un anatgonism între acest obiectiv și cel al descuraj]rii atacului. Descurajarea funcționeaz] prin creșterea costurilor pentru potențialul atacator. Cu cât este mai probabil ca un atac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] întunece judecată (pentru o replic] în acest sens, vezi Nagel, 1986, pp. 185-188). Universaliștii ar putea s] scoat] în evident] c] multe concepții morale aparent exotice presupun anumite concepții religioase și metafizice și c] aceste concepții explic] aparentă ciud]tenie, măi degrab] decât orice diferenț] în valorile fundamentale. S] lu]m, de exemplu, în considerare felul în care opinia noastr] despre indienii lui Darius s-ar schimba dac] le-am atribui lor concepția c] a manca trupul decedat al țâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
structur] determinist] pe care ar avea-o lumea. Cu toate acestea ea a fost criticat] pe baza faptului c], nefiind preocupat] de etologia volițiunilor de ordin secundar ale oamenilor, l]să deschis] în mod neverosimil posibilitatea ca, de exemplu, cet]tenii din cartea lui Aldous Huxley, Minunată lume nou], ale c]ror motivații sunt programate pentru a ar]ta c] au voințe libere (Watson, 1975; Slote, 1980). Dac] așa stau lucrurile, atunci aceast] propunere ar trebui s] fie construit] în așa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezicii dispare în câteva zile. Diaree (și dizenterie) - decoct de rădăcină de rubarbă (revent): 15 g, pusă în tifon și fiartă în apă, băută zilnic. Hemoroizi - infuzie din excrescența (tuberculul) ce apare la mijlocul unui spin, când crește-n locuri umede. Tenie - suc de mentă cu un pic de vin și ulei. Se dă în timpul lunii descrescătoare, când rezultatele sunt mai bune. Puncte albe pe cornee - Un pumn de sare grosieră într-un pahar mare de apă, se lasă 24 de ore
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
dispare în câteva zile. Diaree (și dizenterie) - decoct de rădăcină de rubarbă (revent): 15 g, pusă în tifon și fiartă în apă, băută zilnic. - -Hemoroizi - infuzie din excrescența (tuberculul) ce apare la mijlocul unui spin, când crește-n locuri umede. Tenie - suc de mentă cu un pic de vin și ulei. Se dă în timpul lunii descrescătoare, când rezultatele sunt mai bune. Puncte albe pe cornee - Un pumn de sare grosieră într-un pahar mare de apă, se lasă 24 de ore
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
din organism, vaccinul introdus este anihilat și, ca atare, nu se obține imunizarea. În prezent se cunoaște faptul că unii paraziți gastro-intestinali se transmit de la mamă la pui, astfel că Încă de la naștere sunt infestați cu ouă de ascarizi sau tenie, motiv pentru care se recomandă ca lunar sau cel puțin trimestrial, până la vârsta de 1 an, dar nu mai repede de două luni, toți cățeii să fie deparazitați. Pentru prevenirea Îmbolnăvirii câinilor, recomandăm proprietarilor: evitarea, pe cât posibil, a contactelor câinilor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prin Înțepătura de căpușă. La Început se manifestă prin febră, care după Învechirea bolii dispare, În timp ce continuă să slăbească și starea de anemie este tot mai pronunțată. Paraziții intestinali sunt de două feluri: limbricii sau ascaris limbricoides și panglica sau tenia saginata. Limbricii sunt viermi de formă rotundă, lungi de 4-13 cm, care parazitează intestinele câinelui, pe care Îl slăbește la maxim, În timp ce Îi crește pofta de mâncare, se târăște pe burtă și roade diferite obiecte. În ambele cazuri se recomandă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la laborator pentru analize. Totuși, atunci când câinele manifestă mâncărimi la nivelul anusului sau acuză dureri abdominale, i se va administra un amestec obținut dintr-o lingură de oțet la 10 linguri de apă. Viermii intestinali de formă lată se numesc tenii și au o lungime foarte mare. Aceștia anemiază foarte mult organismul câinelui, Îndeosebi a celui tânăr, care din această cauză poate căpăta Înfățișarea unui exemplar rahitic. Puricii și păduchii sunt insecte parazite periculoase, fiind purtători de boli care se transmit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pur și simplu, cu niște „larve umane” (Charles Letourneau, În 1867, cu privire la australieni; citat de Blanckaert, 1993, p. 26) și, dacă explorăm literatura iudeofobă și biologizantă de la sfârșitul secolului al XIX-lea Încoace, cu „paraziți”, „șobolani”, „viruși” sau „bacili”, „cuci”, „tenii”, „lupi feroce” etc. Pe scurt, cel mai adesea cu animale „inferioare”, respingătoare sau periculoase, parazite sau de pradă. Trebuie, În consecință, „să curățăm”, „să despăduchem”, „să salubrizăm”, „să dezinfectăm”, „să purificăm”, „să epurăm”, „să eliminăm”. În acest stadiu, continuitatea dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
A durata icterului este de 2-4 săptămâni iar În hepatita virală B icterul poate dura Între 2-8 săptămâni. Cauzele care declanșează maladia pot fi: hemoliza, anemia pernicioasă, calculii biliari care blochează fluxul bilei, tumorile, viermii intestinali (mai ales ascarizi și tenia), ganglionii și intoxicațiile cu anumite medicamente (sulfamide, testosterone, oxifenilxantină, clorpromazină), chloroform, alimente alterate și consum exagerat de alcool. Chiar și o mușcătură de purice sau țânțar purtător de infecții bacteriene, virale sau parazitare poate fi o cauză a declanșării icterului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]