180 matches
-
În final respinse În urma unei experiențe lungi și, deseori, teribile. Avem Înțelepciunea celui care a trecut deja prin asta. Aș putea da și mai multe exemple: sclavia, discriminarea femeii sau a negrilor, ignorarea drepturilor copiilor, sanctificarea regilor, statele confesionale și teocratice, procesul de imunitate la care apelează dogmele religioase, supremația unei rase, folosirea torturii ca procedeu judiciar legitim și multe altele. Valabilitatea În timp a acestor convingeri aberante, greșite sau perverse reprezintă un mare eșec al inteligenței sociale. Eșecurile societății, la
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului. Dar, susțin unii, modelul teocratic, în care justiția și întregul guvernământ sunt inspirate de cuvântul lui Dumnezeu, nu ar fi cu nimic mai prejos, ba chiar ar asigura un nivel maxim de demnitate umană. Opinii de acest fel sunt susținute de autori precum Faisal Kutty
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
însuși nu este o entitate monolitica și e reprezentat de viziuni adesea divergențe 23. Așa se și explică faptul că, deși musulmanii sunt majoritari în peste cincizeci de țări, formele de guvernământ sunt foarte diverse (democrații parlamentare, republici autoritare sau teocratice, monarhii absolute sau junte militare 24), iar jurisprudența și pedepsele aplicate, de asemenea. Occidentalii traduc uneori Șaria că pe "legea sfântă" a Islamului, dar Bernard Lewis arată că, în realitate, alăturarea substantivului "lege" și a adjectivului "sfântă" nu apare în
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ducînd la redefinirea zonelor de influență la nivel planetar. Inițial, revoluția islamică a entuziasmat milioane de iranaieni (după fuga șahului, ayatollahul e primit ca un rege la Teheran!), dar, mai tîrziu, își arată adevărata față brutală și izolaționistă. Noua Constituție (teocratică) a țării stipulează ca obligație supremă a fiecărui cetățean păzirea cu sfințenie a legilor islamice (mergîndu-se pînă la martiriu). De asemenea, se supralicitează identitatea pură iranaiană, opusă civilizației decăzute a Apusului (fobie culturală determinată și de impresia colectivă că șahul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din țările arabe a generat mai degrabă violență decât libertate 17, iar democrațiile liberale europene se confruntă cu încălcări ale principiilor statului de drept de către cei care guverneaza, cu recrudescenta extremismului și cu fenomenul cetățenilor europeni care aderă la mișcări teocratice foarte violente precum ISIS. Neutralitatea procedurală Una din determinațiile prezumate că necesare unui stat liberal este neutralitatea sa18. Potrivit acestei determinații, un stat liberal "nu trebuie să favorizeze vreuna dintre concepțiile morale, religioase ori filosofice ale cetățenilor săi, sau, în
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Mînia, frica și resentimentele au luat locul admirației și respectului de care se bucurau pînă de curînd americanii. Percepția oamenilor s-a schimbat mult. În Iran, un american e întrebat de o localnică: "Cum este să trăiești într-un stat teocratic?"(!) Șapte ani de retorică inflamată și maniheistă din partea Administrației Bush au transformat războiul împotriva terorismului într-unul contra Islamului. Generali, pastori, politicieni, toți cei care au vorbit despre o "bătălie spirituală împotriva unui ins numit Satana", despre Islam ca "religie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
concept al Occidentului secolului al optsprezecelea; cea de evoluție aparținea secolului al nouăsprezecelea. Accentul pus pe religie și pe rolul ei politic era de asemenea o trăsătură comună a Imperiului Otoman și a statelor europene. În momentul în care sistemul teocratic otoman a atins punctul lui culminant, Europa intra în epoca Reformei, a contra-Reformei și a războaielor religioase. În perioada aceasta, în comparație cu excesele catolicilor și ale protestanților, statul otoman musulman manifesta cu siguranță o toleranță remarcabilă. După cum am menționat deja, cu excepția
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
inaccesibil. Sinteză completă a tuturor "temelor" mari ale timpului, ea este și o lecție concentrată a felului în care acestea trebuie abordate - și elementul fundamental care nu poate fi scăpat nici un moment din vedere faptul că universul medieval era unul teocratic - Dumnezeu este creatorul și omul este creatura. Aceleiași ierarhii valorice i se supune, desigur, și esteticul. El nu poate fi "autonom", ci strict subordonat religiosului. Creația "secundă", este rezultatul ascezei, reculegerii și rugăciunii, fiind la rîndul ei o manifestare a
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
noblețea se sprijină tocmai pe respectarea ierarhiei și a diferențelor umane. Apoi, în ochii lui Berdiaev, secularizarea, deși este un proces implacabil în ordinea lucrurilor pămîntești, nu afectează cîtuși de puțin sacralitatea Bisericii, căci Biserica, departe de a însemna ipostaza teocratică prin care o instituție clericală deține puterea într-un stat, este forma mirabilă pe care o ia la un moment dat comuniunea mistică a credincioșilor. Altfel spus, secularizarea nu poate împiedica venirea acelui soroc ultim, cînd, în ciuda desfințării tuturor formelor
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
o instituție clericală deține puterea într-un stat, este forma mirabilă pe care o ia la un moment dat comuniunea mistică a credincioșilor. Altfel spus, secularizarea nu poate împiedica venirea acelui soroc ultim, cînd, în ciuda desfințării tuturor formelor de putere teocratică pe Pămînt, Biserica lui Hristos își va împlini menirea. În plus, cine înțelege cultura ca pe un mediu laic în cuprinsul căruia creațiile omenești sînt adunate sub cupola originalității geniale săvîrșește o mare blasfemie. În realitate, cultura umană nu este
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
în cogniție nu are ce căuta, atunci măcar în lumea ideilor sociale să aibă ceva de spus. Din păcate, teologia nu este tolerată de grila exigențelor ideologice, fiind imediat expulzată sub bănuiala că, orice ar spune, va întreține fatal tendințe teocratice sau fundamentaliste. Și astfel, neajutorată în fața științelor, spășită în fața ideologiilor și marginalizată sub presiunea secularizării, teologia seamănă cu un univers paralel în ale cărui mreje nu cad decît cei aleși. Cînd spun "aleși", nu am nici cea mai mică intenție
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
destul de încrezătoare pentru a purcede la măsuri de nimicire a întregii civilizații umaniste. Intr-o primă fază, administrația Bush a optat pentru calea a doua din cele înșiruite mai sus, cea sprijinită aproape unanim de statele lumii, prin distrugerea regimului teocratic/totalitar din Afganistan (una din cele mai mizere și înapoiate țări ale planetei). Strict personal mă număr printre cei care n-au fost defel încîntați de atacul împotriva Afganistanului. Guvernarea Bush a socotit însă curînd că datoria sa patriotică și
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
Degeaba. De-a lungul generațiilor, încercaseră să trezească sentimentul religios strict necesar pe Lumile Agricole și altor populații de clone. Edictul Korona nu numai că permitea, dar chiar încuraja acest lucru. Nici o asemenea adunare de oameni nu evoluase în civilizația teocratică de care aveau nevoie oamenii, pe când Satul de clone constmit după preceptele și cu resursele Sfântului Augustin cel Nou nu greșea niciodată. Misterul provenienței materialului genetic al clonelor augustiniene deopotrivă cu acela al funcționării Alambicului de Dumnezei erau, fără îndoială
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lume bipolară: „americanii și noi”. Realitatea îi contrazice fiindcă Europa este un concurent serios. Lumea arabă, dacă se unește, devine o forță uriașă. Iranul tinde să devină o mare putere economică și politică. Și acest statut are drept suport democrația teocratică musulmană. Gazprom este însuși Statul Rus! - Rușii au pornit în această ofensivă planetară călare pe conducte. Vorbeați recent despre "mania conductelor". În ce măsură Kremlinul își evaluează corect mijloacele în acest război economic total? Cât de adecvat înțelege clasa politică rusă tendințele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Rusia, nu mai au unde să mai meargă. Și vor lupta până la unul. Cecenii rămân ceceni... - Naționalismul românesc este ortodox sau catolic? - Adevăratul naționalism este etnosistemic, dincolo de orice religie, fără zei de împrumut și mituri de orice fel. Un stat teocratic al românilor nu are nicio șansă. Dar aceasta e o temă aparte de confruntare ideologică... Ilie Ilașcu: «Nu am omorât oameni. Am nimicit dușmani ai neamului meu» Un român rar pentru aceste vremuri de rătăcire. Privindu-l atent, am avut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bine decât cei mai mulți dintre cei născuți pe meleagurile noastre. Mă fixă cu o privire inteligentă plină de distincție și mă provocă punându-mi următoarea întrebare: „Dr.Canton, după părerea dumneavoastră, ce viitor ne va modela lumea? Va fi un model teocratic sau autocratic, condus de stat și care limitează drepturile individului sau modelul american al respectării libertăților și drepturilor omului?” Mai întâi, i-am răspuns că după opinia mea noțiunea de superputere globală se modifica. În viitor, am spus eu, estimez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
locuri de pe planetă. Locuitorii planetei noastre se bat în numele naturii guvernării lor. Conflicte din Orientul Mijlociu și în țări cum ar fi Iran, Pakistan și Irak se desfășoară acolo unde teocrații complicate sunt în război cu forțe seculare. Nu există guverne teocratice care să nu fie radicalizate și periculoase. Democrația și libertatea individuală nu par să fie compatibile cu teocrația radicală. Unii dintre arabi ar contrazice cu persuasiune acest punct de vedere, după cum am auzit. Istoria nu moare ușor. Din nou, individul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
la acțiune.) Dacă toate acestea sună înfricoșător, înseamnă că ați înțeles implicațiile introducerii medicamentelor care ar putea fi folosite pentru a limita, controla și elimina oponenții, libera opțiune și libertățile individului. Într-o democrație falsă sau in cazul unei națiuni teocratice guvernată de o mână de oameni, preocupările sunt diferite. În Occident, puteți constata astăzi acest aspect, acolo unde avem mai mult de 15% consumatori de antidepresive, folosind medicamente pentru a-i ajuta să își modifice starea de anxietate în ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
a făcut din drepturile omului un ideal absolut. O ordine capabilă să producă, prin violarea neîncetată a propriului ideal, bogăție mai mult decât oricare dintre cele anterioare ei. La început, această ordine nu este decât un minuscul parazit în interiorul societăților teocratice sau imperiale. Apoi, ea le face concurență principilor și-i înlocuiește treptat cu negustorii, toate serviciile devenind produse în serie. Pe un spațiu din ce în ce mai extins, cu tehnologii din ce în ce mai eficiente, prin violență sau nedreptate, dar și prin splendoare, este instaurată piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
merge până la a încuraja America să declanșeze un război împotriva Islamului, ba chiar a democrației și a capitalismului. Singurele dintre marile democrații care n-au cunoscut în trecut un regim dictorial, Statele Unite ar putea cădea, prin 2040, pradă unei tentații teocratice explicite sau implicite, sub forma unui izolaționism teocratic în care democrația n-ar mai fi decât o aparență. în Africa, precum și în America Latină, locuitorii orașelor, a căror mizerie va crește neîncetat, vor fi din ce în ce mai sensibili la discursul acestor Biserici evanghelice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
război împotriva Islamului, ba chiar a democrației și a capitalismului. Singurele dintre marile democrații care n-au cunoscut în trecut un regim dictorial, Statele Unite ar putea cădea, prin 2040, pradă unei tentații teocratice explicite sau implicite, sub forma unui izolaționism teocratic în care democrația n-ar mai fi decât o aparență. în Africa, precum și în America Latină, locuitorii orașelor, a căror mizerie va crește neîncetat, vor fi din ce în ce mai sensibili la discursul acestor Biserici evanghelice, devenite puteri financiare, ideologice, militare și politice de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cea impusă de Coran; pentru ei, singura suveranitate este suveranitatea politică exclusivă a lui Dumnezeu, și a nimănui altcuiva. Mawdudi prezenta islamismul ca fiind a treia cale între capitalism și socialism și voia să facă din Islamul unit un stat teocratic. Pentru ca legea Islamului să poată fi respectată în mod riguros și să nu fie repusă în discuție prin confruntarea cu sisteme de valori diferite, mișcări din ce în ce mai numeroase vor chema la constituirea unui imperiu teocratic musulman, ceea ce, pentru unele dintre ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
facă din Islamul unit un stat teocratic. Pentru ca legea Islamului să poată fi respectată în mod riguros și să nu fie repusă în discuție prin confruntarea cu sisteme de valori diferite, mișcări din ce în ce mai numeroase vor chema la constituirea unui imperiu teocratic musulman, ceea ce, pentru unele dintre ele, va implica războiul. Pentru unii, acest imperiu va trebui mai întâi reconstruit pe teritoriile epocii de glorie, care se întindeau de la Córdoba până la Bagdad. în urmă cu douăzeci de ani, Sayyid Qotb, lider al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
scrie vreodată. Meseria de scriitor mi se părea intangibilă, destinată doar celor aleși. Poate că așa ar și trebui să fie, nu ca astăzi, în epoca haotică (cu expresia lui Harold Bloom) a scrisului. Să așteptăm cu încredere întoarcerea "epocii teocratice". Copil fiind, am citit ce mi se dădea la școală, dar am avut și norocul unei bune biblioteci populare la Osica, la căminul cultural din comună, unde doamna Tina Ciuculescu m-a lăsat să-mi aleg ce cărți am vrut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atins de-a lungul istoriei cote radicale, cel mai bun exemplu fiind „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, noaptea dintre 23 -24 august 1572, un adevărat genocid al hughenoților. Cu toate acestea, cele trei mari culte ale religiei creștine păstrează esența concepției orientării teocratice a vieții omului pe pământ. În Evul Mediu omul de rând trăia intens într-o dimensiune spirituală a unei existențe marcate de instabilitate și violență. Singura instituție care putea garanta o stabilitate de principii era Biserica, iar credința oamenilor ia
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]