63,729 matches
-
cât de mult îl iubesc. Părinții, la fel ca patria și copiii, îți dau identitate, îți dau rădăcini și dacă ai noroc, îți dau și aripi. Noi am avut în jurul nostru niște sfinți. Idealizezi totul după moartea cuiva, practicând fizic teoria creștină a iertării. Noi nu prea am avut ce ierta, oamenii la noi au greșit din greșeală, nu din plăcere, nu din superficialitate, nu din răutate. Genetic a fost un cadou consistent, care a venit la pachet se pare cu
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
versuri pentru Lolita” ~dintr-un carnet de-al lui Humbert-Humbert nedescoperit încă~” care merită citit și aprofundat. Dragoș Vișan - are un grupaj liric ilustrat de Rodica Vasiliu. Poemele sunt, în cea mai mare parte cu o orchestrație amplă, dincolo de orice teorie a versificației. Dar reușesc să comunice stări și sentimente, ceea ce este fundamental pentru poezie. Unele din poeme sunt cu tentă vădit autobiografică. Cultivând experimentul în poezie, Dragoș Vișan reușește prin aceste mijloace de expresie să fie cât se poate de
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
mai mult a răului decât a binelui, o sexoerologie singulară a entității om, fără coloană de susținere, într-o lipsă totală de afecțiune familială, simpli producători de embrioni, ei iar ele purtătoare de viitoare greșeli genetice. Dintr-o astfel de teorie romancierul nou a zămislit romanul superrealist. A văzut că nimic nu este important în timpul acesta îndrituit decât mascarada, atunci a apărut durerea sentimentală a literatului și compătimirea dureroasă a profanului. Două dureri, fizică și sentimentală au început să miște din
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Trebuie să recunoaștem că această lucrare monumentală a reușit să prezinte explicații clare, concise și pertinente pentru cuvintele limbii române. În privința etimologiei cuvintelor, există, însă, multe rezerve și discuții care reflectă controversele din teoria latinistă a limbii române. De altfel, în prefața la ediția întâi a DEX-ului, autorii au făcut precizarea: „Pentru a respecta tradiția din lexicografia națională, Dicționarul indică și originea cuvintelor înregistrate, deși nu este un dicționar etimologic propriu-zis”. Cu alte
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
al limbii române”. Complex, clar și complet, mai puțin etimologia cuvintelor. Se pare că a fost principala sursă de inspirație a autorilor DEX-ului. • Ovid Densușianu și I. Candrea: „Dicționar etimologic al limbii române. Elemente Latine”(1907-1944) conceput pe baza teoriei latiniste a lui Ovid Densușianu. • Sextil Pușcariu: „Dicționarul limbii române”, publicat în 3 volume și 3 fascicule între anii1907-1944. • Alexandru Ciorănescu: „Diccionario Etimologico Rumano” apărut în 1958 la universitatea din La Laguna (Spania) în șapte fascicule , considerat de specialiști „cel
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare etimologice . Tributar al teoriei latiniste, nu reușește să dea explicații corecte multor cuvinte, cărora, la multe le atribuie binecunoscuta „origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
teoriei latiniste, nu reușește să dea explicații corecte multor cuvinte, cărora, la multe le atribuie binecunoscuta „origine necunoscută”. Păcat de erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
erudiția și efortul autorului de a da explicații cât mai corecte și mai complete. Prea multe explicații pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut complet după
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
pe baza unei teorii lingvistice greșite, deși simte influențe tracice la originea așa-ziselor cuvinte cu „origine necunoscută” (ex. etimologia cuvântului „balaur”). • Capcana teoriei latiniste Cu tot respectul pentru erudiția iluștrilor savanți, trebuie să constat că au căzut în capcana teoriei latiniste a limbii române, determinată de asemănarea cuvintelor românești cu cele latine, precum și de falsa idee că limba geto-dacilor a dispărut complet după cucerirea Daciei. Din această cauză, la celelalte cuvinte care nu aveau corespondent în limba latină, toți autorii
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
corespondent în limba latină, toți autorii dicționarelor etimologice au căutat origini în alte limbi și le-au „găsit” fie în limba slavă, fie din limba popoarelor care au avut contacte cu populațiile de pe teritoriul românesc, fie în limba albaneză (conform teoriei lui Ov. Densușianu), fie alte origini ciudate. Care este adevărul? Ce să cred? Să încerc o incursiune în etimologia cuvintelor „explicate” în DEX. 7. Slalom printre etimologiile DEX-ULUI Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română și-a
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe teritoriul nostru sau invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții istorice a ajuns pe teritoriile românești. Însă autorii DEX-ului au ținut cont de această teorie. Adică, ei au
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
invers, ci pe teoria mai sus menționată a lui Ov. Densușianu. Dacă limba română s-a format în Moesia, nimeni nu explică în ce condiții istorice a ajuns pe teritoriile românești. Însă autorii DEX-ului au ținut cont de această teorie. Adică, ei au preluat etimologiile din vechile dicționare, fără alte comentarii. Mai există o categorie de cuvinte destul de mare (probabil peste o mie) care au ORIGINE NECUNOSCUTĂ. Cum, adică, necunoscută? Este posibil ca autorii să le fi căutat în toate
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
senzație de învăluire, de căldură, de dans senzual. Ideile ei sunt strecurate meșteșugit printre versuri (aceasta devenind deseori o tactică a poetului). Poeziile, versurile decurg firesc de-a lungul cărții și, dintr-o dată găsim ideea de bază, dezvoltată într-o teorie scurtă și concisa, explicată doar în câteva cuvinte). Poezia lui Mesut Șenol te învăluie în iubire, lumina și dragoaste. Ea are o anumită muzicalitate, o anumita cadența interioară, care, coroborate cu ideile ei pure, ajunge să constituie, în final, adevărate
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Muguras_maria_petrescu_mesu_muguras_maria_petrescu_1367567706.html [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
stabilirea idealului educațional (ce tip de școală ne dorim), cred totuși că este necesar să punem în discuție un set de propuneri concrete pentru a construi un sistem care să atingă idealul educațional stabilit. Cu alte cuvinte, trebuie să redăm teoria în practică. În modul în care este construit, formularul nu lasă loc pentru propuneri concrete. Pe de altă parte, constat (cu tristețe, ca să fiu sincer) că întreaga construcție a chestionarului se bazează pe „principiul întâi” din binomul lui Farfuridi: „să
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
și în cazul denumirii „Moldova”. Prezumtiva origine a numelui râului de la cel al cățelei de vânătoare a lui Dragoș - Molda - este o legendă. Istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu avansează ideea că numele ținutului vine de la „molid”. Altă teorie susține că numele „Moldova” vine de la cuvintele din limba dacă „molta” (mult, în latină) și „dava” (cetate sau apă). Bogdan Petriceicu Hașdeu susține etimologia din germanicul „meuld” (scobitură, carieră, culoar de scurgere). Autorul cărții crede că „mai apropiată de realitate
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
poezie “Sparow Grass” și “Changing Image” - premiul editorului, la ultima. Termenul “poezie” ar trebui să aibă semnificații mult mai largi - Ai o definiție proprie a poeziei? - Cred că arta este o permanentă urcare, prin căutarea sublimului. Așa cum fizicienii caută o teorie unitară care să explice universul, artistul caută acel factor unitar, acea “particulă elementară” din care arta este zidita. În realitatea noastră materială, neputința ne face să ne rezeman pe cârje în exprimarea divinului și acestea sunt de fapt, niște extrapolări
DESPRE ARMONIE PRIN CUNOASTEREA DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_armonie_prin_cunoasterea_dincolo_de_aparente_intr_un_dialog_cu_slavomir_almajan.html [Corola-blog/BlogPost/344285_a_345614]
-
de oameni, ca răspuns al iubirii lui Dumnezeu față de lume. Ele sunt expresia iubirii de oameni, pe care Biserica o propovăduiește neîncetat în toate timpurile. Prin aceasta ele au și o netăgăduită valoare morală. În creștinism iubirea nu este o teorie, ci un principiu de viață, care apropie oamenii, îi înfrățește ți îi îndeamnă să trăiască în pace și bună înțelegere... Cu alte cuvinte, rugăciunile pentru autorități fac parte din rugăciunea de mijlocire a Bisericii, creează astfel de punți de legătură
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
aflăm și nu găsim niciodată sufficient timp și răgaz pentru răspunsuri, complete și eficiente ori suficiente. Cuvântul credință are un conținut foarte concret, afirma teologul grec Christos Yannaras. Înseamnă acceptarea fără cercetare a unor principii sau axiome, consimțământul față de o teorie sau o învățătură ce rămâne nedovedită ori nedemonstrată. Dacă crezi în Dumnezeu, nu faci acest lucru pentru că îți dictează anumite principii teoretice sau fiindcă vreo anume instituție îți garantează existența Lui. Crezi în El deoarece persoana Lui, existența personală a
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
continue, la vârsta de 24 de ani paralizează parțial, putându-se mișca doar cu ajutorul cârjelor. Dizabilitățile sale nu l-au împiedicat totuși să-și continue cariera științifică, Blaise făcând tot felul de descoperiri în matematică, precum „Triunghiul lui Pascal”, ori „Teoria Probabilităților”. Dacă Blaise excela în știință, sora sa avea geniul perfecțiunii morale. Exemplul surorii lui, Jacqueline, îl determină pe Pascal ca, între știință și perfecțiune interioară, să dea întâietate acesteia din urmă. Problema doctrinei creștine l-a preocupat intens, până la
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
lucrare filosofică Les pensées (Cugetări), o colecție de gânduri asupra suferinței umane și a încrederii în Dumnezeu, lucrare apologetică creștină adresată noii lumi desacralizate, este cuprins și celebrul pariu al lui Pascal, prin care se demonstrează existența lui Dumnezeu, folosind teoria probabilităților. Nu se cunoaște forma definitivă pe care Pascal ar fi dat-o apologiei sale, cu toate acestea se disting două teme mari: „Mizeria omului fără Dumnezeu” și „Fericirea omului cu Dumnezeu”. Om practic fiind și extrem de rațional, Pascal arată
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
a adevărului”, afirma, printre altele, în lucrare. Părerea lui era că „oamenii de rând sunt în mirare față de filosofi, filosofii sunt puși în mirare de creștini”, fiindcă un act de milă presupune o cunoștință mai adâncă decât o face chiar teoria filosofică a naturii omului”. Considera că toată demnitatea noastră constă în rațiune, dar admitea și cunoștința intuitivă a inimii. Această concepție l-a apropiat de episcopul, filosoful, doctor al Bisericii născut în nordul Africii - Fericitul Augustin (354-430), cel care spunea
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
viziuni cosmice, imagini călăuzitoare - încă existențiale ale originalității, respectiv purității lingvisticii românești, de unde se desprinde ca varietate existențială literară, - arta fantasticului literar, ca și în antologia nuvelisticii, distinct explicată de către Domnul Cercetător Doctor Stancu Ilin, și, la fel de explicit, privitor la teoriile lui Tzvetan Todorov și Roger Caillois - că nu există un fantastic pur decât la modul utopic, strict convențional; ei bine, Domnul Academician Eugen Simion, susține că este o eroare de optică și metodologie, întrucât literatura română are o vocație a
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
5 lei; 105. Preutu, Marina, Pissaro, album cu reproduceri color, București, Editura Meridiane, 1974, 80 pag., 10 lei; 106. Prohodul Maicii Domnului, Rm. Vâlcea, Editura Buna Vestire, f.a., 36 pag., 5 lei; (3); 107. Quai, I. și colab., Introducere în teoria și practica medico-legală, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978, 10 lei; 108. Rașcu, I. M., Amintiri și medalioane literare, Buurești, Editura pentru literatură, 1967, 192 pag., 7 lei; 109. Rebedea, F., Sănătatea femeii gravide, București, Editura Medicală, 1985, 96 pag., 6 lei
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Știință și Tehnologia Informației, s-a născut pe 3 februarie 1946. Prof. univ. dr. ing. Adrian Rusu și-a făcut studiile universitare la Institutul Politehnic din București, iar anul 1975 și-a susținut teza de doctorat cu tema „Contribuții la teoria și tehnologia structurilor Schottky cu siliciu”. Timp de mai bine de trei decenii, Adrian Rusu a îmbinat activitatea profesorala cu aceea de cercetare în domeniul dispozitivelor și circuitelor electronice și al modelarii componentelor microelectronice active. 21 noiembrie - actorul Șerban Ionescu
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 by http://uzp.org.ro/cronologie-personalitati-romane-decedate-in-2012/ [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
conștient că îi sufoca pieptul. În ultimile luni făcuse salturi uriașe și epocale în studiul lui minuțios, care îl îndepărtaseră într-atît de miezul problemei, încît uneori avea impresia că acel miez nici măcar nu mai era necesar pentru argumentarea și susținerea teoriilor lui, dintre care cea mai amplă și mai inutilă, ce atingea desăvîrșirea, era teoria lui despre Unitatea în opoziții și contrarii, cu antitezele: Opoziția contrariilor și Contrarietatea opoziției. Ca într-un ultim efort de înțelegere a neînțelesului rațional, Ignațio își
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]