148 matches
-
zeci de personaje pe care le-a considerat destinate flăcărilor gheenei și ce nemăsurată bucurie să ajungă până în paradis alături de Beatrice! Templul Taj Mahal dedicat de Șah Jahan soției sale Muntaz Mahal, poate fi considerat replică în piatră a maiestuoaselor terține dedicate iubitei sale de autorul Divinei Comedii. Și iată orgoliul disprețuitor al lui Baudelaire adresându-se Parisului: "Tu m'a donné ta boue/ Et j'en ai fait de l'or" "Tu mi-ai dat noroiul tău,/ Iar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a fost scrisă la Florența și la acea dată. Era necesar ca 1200 de ani de creștinism pasionat, efervescent, uneori confuz, să-și afle la un moment dat întruchiparea poetică de mare artă și elevație. Și a aflat-o în terținele (sacra Treime) lui Dante, în citadela italiană a celei mai înalte culturi în acea vreme, cu genii unice Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael, Petrarca, Marsillio Ficino etc. o operă în care se îmbină Paradisul cu iubirea pentru o femeie Beatrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
internă, coerența să fie perfectă precum a unui cerc. Iar prozodia, asemenea pătratului din geometrie, trebuie să rezolva la modul ideal armonia care face perceptibilă ideea poetică: figuri de stil, ritm, măsură, rimă. Amintim de asemenea formele prozodice fixe: sonetul, terțina, rondelul, glossa, catrenul, robaiyatul persan, gazelul, monorima, pentagrama. Și acum apare paradoxul: în condițiile în care cele două componente gândul orfic și structura prozodică conlucrează armonios, poemul dobândește capacitatea de dezvolta o a treia componentă care depășește perfecțiunea și armonizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
tu trăiești în cugetare-mi. A ta-i viața mea, al tău poemul, Cum le inspiri tu poți să le și sfaremi. Nu crede tu că eu sunt cuiva emul Când cântul meu se-mbracă fel de fel: Ici în terține suspinând, vedemu-l, {EminescuOpIV 284} Dincolo el oftează în gazel, Același e, deși mereu se schimbă, De tine-i plin, de tine-mi zice el... Alege forme dulci din orice limbă, Acuma-l vezi îmblînd cărare dreaptă, Acum pe-a lui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să-l aprobi cu gura înțeleaptă. În mii costume astfel se îmbracă Și ca s-atragă dulcea ta zâmbire Minuni, de vrei, sărmanul o să facă... Ș-acuma-l vezi, cu-a lor ademenire L-au dus pe-a lături dulcile terține, Uitând ce-a vrut să-ți spue-n aste șire. Au vrut să-ți spue că e plin de tine, Că de-al tău farmec ritmul său foiește, C-a sale gânduri de zâmbiri sunt pline Ș-astfel pe mine el
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
farmec ritmul său foiește, C-a sale gânduri de zâmbiri sunt pline Ș-astfel pe mine el mă stăpânește... Adună-n versuri ale mele zile Și-n strofe le-a legat grădinărește, În poala ta svîrlind aceste file. {EminescuOpIV 285} TERȚINE Tinzîndu-ți mâna o priveai cuminte, Mișcai zâmbind a tale roșii buze, Șoptind încet, ca-n vis, la dulci cuvinte. Urechea mea pândea să le auză ? Abia-nțelese pline de-nțeles - Cum ascultau poeții vechi de muză. Și-n ochii tăi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui, înclină vădit spre statutul de poet clasic, solar al lui Adrian Munteanu, care (se) surprinde în plină maturitate: Nădejdi târzii se pierd într-o amiază... Fidel sonetului de tip italian, în forma sa originală, cu două catrene și două terține, Adrian Munteanu se abate totuși, de la canoanele speciei, potrivit cărora, într un sonet nu trebuie să se repete niciun cuvânt, cu excepția conectorilor, însă procedează așa din rațiunea de a fi persuasiv, cu atât mai mult cu cât temele pe care
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
multe cărți citite de curând, și recitase în gând poeme de Ungaretti, de Ion Barbu și Dan Botta, texte pe care nici nu știuse că le învățase vreodată pe dinafară... Cât despre Paradiso, de multe zile și nopți adormea recitîndu-și terținele lui favorite. Fu cuprins deodată de o spaimă neînțeleasă, căci izvora parcă din chiar bucuria descoperirii pe care o făcuse. "Să nu mă mai gîndesc! își ordonă. Să mă gândesc la altceva!..." Și, totuși, de atâta timp, nu face altceva
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
amplu reportaj despre „Inundațiile catastrofale din Bacău”. Subtitlurile lui relevă proporțiile dezastrului: „Un cartier prin foc și apă” - „Au rămas pe drumuri aproape 10.000 de suflete” - „Peste 1.000 de case inundate” - „Doliul populației”. Chiar dacă mai încolo, în prima terțină, Bacovia zice: „Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă”, versurile citate arată că-i păsa. El nu-i sentimental, dar nici indiferent. Euforia sa bahică nu șterge impresiile dezolante notate, una cîte una, ca-ntrun reportaj, la începutul sonetului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Eminescu, Dimineață marină de N. Stănescu) stări afective (Nevroză, Regret de G. Bacovia, Dorul, Melancolie de L. Blaga) etc. Substantivele care numesc concepte din sfera teoriei literare constituie o situație aparte. Titluri precum Odă (în metru antic), Sonet, Glossă, Doină, Terține, Iambul de M. Eminescu, Rondeluri de Al. Macedonski, Psalm de T. Arghezi, Poem, Necuvintele, În dulcele stil clasic de N. Stănescu, Romanul adolescentului miop de M. Eliade, O zi ca o proză scurtă de M. Ne delciu, Balada crinilor care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri -, septima - șapte versuri -, octava - opt versuri -, nona - nouă versuri -, decima - zece) sunt mai puțin folosite. - Discursul poetic modern se alcătuiește, frecvent, din strofe inegale, care marchează astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încà din zorii Renașterii, în egalà màsurà una a "formei preexistențe", a formei ce precede prin arhitectură constrîngerilor sale cuvîntul absent, și face sens - sau protejeazà sensul - amenințat, al ființei. Marile forme fixe ale tradiției poetice occidentale (sonetul, sextina, balada, terțina etc.) șunt creații culte, invenții ale unor autori/scriitori, avîntd un program poetic și o justificare filosofico-matematicà precisà, reconstituibilà, iar nașterea lor marcheazà tot atîtea momentum-uri în istoria poeziei. Ronsetul lui Horia Bàdescu nu face excepție: construit pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
carnală, pasională, nesupusă, senzuală, precum și impactul pe care femeile îl au asupra personajelor masculine. Inspirația vine și din literatura antică, mai ales de la Ovidiu, ale cărui metamorfoze sunt valorificate în acest poem, dar și de la Dante (poemul este scris în terține, portretizează femei frumoase - parafrazând lauda pe care Dante o aduce Beatricei în Vita Nuova, unde o percepe ca pe o întruchipare a virtuții, ce produce salvarea spirituală - , sunt folosite numere sugestive, cu valențe simbolice - de exemplu imaginea Beatricei este asociată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Alegorismul știrbește însă din complexitatea și verosimilitatea personajelor feminine, care nu pot evolua decât în limitele impuse de simbolul pe care îl ilustrează, rămânând previzibile și plate, simple voci în ansamblul narativ al operei. Influența lui Dante se resimte (aceleași terține, cultivarea alegoriilor, titlul), dar opera trimite și la realități istorice ale vremii. Fiecare crisalidă și fiecare partener al ei se pare că reprezintă familii bine-cunoscute ale Florenței, cum ar fi Della Tosa, Nerli, Peruzzi.609 Cu acestă operă Boccaccio instituie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
clasice, cât și din modelele creștine, dar, din nou, principalul model pentru Boccaccio rămâne Dante, care, în Divina Comedie, a reînnoit complet acest gen. În imitarea lui Dante, Boccaccio folosește tehnica călătoriei pe parcursul căreia întâlnește figuri celebre. Utilizează de asemenea terțina, dar sub pana lui aceasta seamănă mai mult cu ottava narativă, inserând frecvent ecouri din poemul dantesc.”613 Amorosa visione este alcătuită din cincizeci de cântece, ce își propun să fie o viziune alegorică reprezentând salvarea sufletului. Primul cântec se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rod, spre Dumnezeu”. Popas lângă pământ exprimă, în metru folcloric, iubirea pentru pământul natal: „Negrule pământ,/Pentru cine cânt,/ De tot stau și-aștept/Cu toamnele-n piept!// Stoluri de lăstuni,/ Toamna, prin goruni,/ Frunza-și scutură/Ca o ciutură”. Terține atent cizelate concentrează reflecții cu o vagă amprentă de stil blagian. Superior precedentelor cărți, Înalte vânturi însumează poeme din timpul războiului, născute „în vecinătatea morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile cerului, lângă nopțile pământului”, în vânturi aspre, sub stele reci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
un dat cultural, de exemplu, proiectele de statui 86. Vom reconstitui și mai exact inventarul său parodic pe baza răspunsurilor la întrebarea " Pe cine parodiază Caragiale?". Cele mai multe pastișe parodice vizează formalismul poeziilor macedonskiene: Cameleon femeie (sonet colorist), Erato, scapă-mă (Terține acrobatiste-simboliste), Amiază maură (Simbolistă-orientală), Glic, Finis (Sonet simbolist decadent), Din carnetul unui poet simbolist (Fragmente selecte), Declarație simbolistă, Sonet brutal (Simbolist-instrumentalist), Baladă simbolistă macabră, Ab irato (Sonet parnasian). Alte pastișe (Criticilor mei, Da ... Nebun!), iau în derâdere ridicolul de care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
transparența verdelui proaspăt” și a auriului solar. Un număr de piese din finalul fiecărui volum, intitulate Miniaturi, definite de Cristian Livescu drept „reflecții circumstanțiale cu doze variabile de lirism”, sunt tot poeme, reduse prin distilări repetate ale expresiei la catrene, terține sau distihuri, uneori veritabile haikuuri. R. este o poetă discretă, de nuanță tradiționalistă. SCRIERI: Despre suflet, despre cuvânt, București, 1968; Tinerețea toamnei, București, 1977; În freamăt de luceferi, București, 1979; Semper poesis, București, 1982; Din herb moldav răsună lira, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
un lung poem ermetic-filosofic în douăsprezece capitole, un babilon livresc scris într-un limbaj abstract, neologic, în cadențe largi, amintind de sonurile peanilor antici. În volumul Pluralitate (1988) se remarcă al treilea ciclu de poeme, cu versuri scurte, distihuri ori terține, în care aceleași teme sunt tratate într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând pentru definiția metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
cum spune S. - „se găsesc atâtea posibilități de poezie cât de pietate”. Aparținând artei, ca și religiei, autorul a voit-o „un răspuns bizantin la Divina comedie”. Preia ceva din epopeea dantescă - împărțirea în cânturi (în număr de 31), utilizarea terținei (fiecare cânt are douăsprezece triple terține), cizelarea cu grijă maximă a versurilor (perfectă stăpânire a meșteșugului arătând în special rimele) -, dar îi opune un „itinerar spiritual” ce „nu s-așază-ntre erezuri”, anume „vieața de îndumnezeire” a Sfântului Paisie cel Mare, prăznuit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
posibilități de poezie cât de pietate”. Aparținând artei, ca și religiei, autorul a voit-o „un răspuns bizantin la Divina comedie”. Preia ceva din epopeea dantescă - împărțirea în cânturi (în număr de 31), utilizarea terținei (fiecare cânt are douăsprezece triple terține), cizelarea cu grijă maximă a versurilor (perfectă stăpânire a meșteșugului arătând în special rimele) -, dar îi opune un „itinerar spiritual” ce „nu s-așază-ntre erezuri”, anume „vieața de îndumnezeire” a Sfântului Paisie cel Mare, prăznuit de Biserica Răsăriteană la 19 iunie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
biblice, se așază ca sub o „stea noao” sub raza unui umanism creștin, care este un sigiliu al epocii. Paradoxul ar fi că acest cărturar cu o imaginație spectaculoasă și terifiantă a răului, care s-ar fi desfătat, desigur, citind terținele Infernului lui Dante, are o statornică încredere în posibilitatea unei lumi mai bune. Meliorist, propunerile lui de combatere a strâmbătății și a stricăciunii conțin însă și o doză de himeric. Mijesc în didahiile lui A.I. și muguri narativi, însă firul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată și două terține. Este o poezie cu formă fixă, cea mai cultivată. (exemple Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc.) Rondelul este o poezie cu formă fixă alcătuită din trei catrene și un vers izolat. Versurile unu și doi sunt identice cu versurile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]