1,577 matches
-
de valori, norme și modele de gândire, sensibilitate, conduite etc.; c) therapeia: domeniul terapeuticii ce are ca obiectiv restabilirea echilibrului tulburat al persoanei umane, respectiv al stării de sănătate; ea urmărește combaterea bolilor și restabilirea stării de sănătate pierdută; orice terapeutică are două aspecte principale: - terapia alopatică (contraria contrariis curantur), care caută să combată boala prin anularea cauzelor îmbolnăvirii și a efectelor acestora; - terapia homeopatică (similia similibus curantur), care caută să combată boala prin administrarea în cantitate infinitesimală a unor substanțe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
manifestă ca o formă de regresiune ce se asociază cu comportamente de tip infantil. Exaltarea Eului se poate manifesta prin următoarele aspecte: narcisismul, constând în exagerarea grijii și a interesului față de sine, considerat ca o valoare specială; rolul narcisismului în terapeutică stă în aceea că bolnavul poate avea mai multă încredere în medicul său curant, (în cazul în care acesta îl consideră un caz interesant, deosebit de cele ale altor bolnavi; narcisismul se poate asocia cu selecția socială, fiind cu atât mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca vechile figuri religioase” (Y. Pelicier). Prin forța reacțiilor morale „pot apărea vindecări bruște sub influența unei emoții vii, care biciuiește puternic imaginația” (Y. Pelicier). Un rol major în această privință îl are sugestia. J.M. Charcot vorbea despre „supranatural în terapeutică” și despre credința în miracole, așa cum se manifestă ea în cazul cultului relicvelor sau al pelerinajelor de la Lourdes. Reacția apare, deci, cu o dublă polaritate: ca răspuns la o cauză cu acțiune agresivă; ca o acțiune de apărare a propriei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
profilaxia are ca obiectiv starea de sănătate a omului și se aplică pe tot parcursul vieții acestuia, începând din momentul nașterii. Profilaxia urmărește prevenirea bolilor, păstrarea și dezvoltarea stării de sănătate somatică și psihică a persoanei umane. Medicina curativă sau terapeutica are ca obiectiv starea de boală a omului, atât cea somatică, cât și cea psihică, și, la fel ca profilaxia, acționează, în mod diferențiat, specific, pe tot parcursul vieții acestuia, din momentul nașterii. Măsurile terapeutice vizează suprimarea cauzelor îmbolnăvirii, anularea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a nevrozelor; sau poate continua multă vreme, ca un proces, care în timp se stinge, operând transformări în sistemul personalității, cunoscute ca stări de remisiune cu defect postprocesual. Tratamentele bolilor psihice influențează în mod direct evoluția acestora. Deși intenția oricărei terapeutici este vindecarea sau cel puțin ameliorarea bolii, în cursul tratamentului bolilor psihice pot apărea anumite accidente care modifică considerabil evoluția acestora, cum ar fi: starea de dependență de drogurile psihotrope; sindromul neuroleptic extrapiramidal; abuzul terapeutic; automedicația. 4. Traumatismul internării Orice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
există boli, ci bolnavi”. Acest aspect scoate în evidență faptul că orice individ în stare de boală are anumite atitudini și reacții psihice care prezintă o valoare deosebită în ceea ce privește evoluția clinică a bolii și pronosticul acesteia, precum și acțiunea și efectele terapeuticii. Orice suferință somatică este percepută de individ ca boală și este asociată cu o stare de disconfort fiziologic, care poate merge până la panica legată de un eventual risc vital major. Fiecare bolnav își construiește o imagine despre boala sa, în conformitate cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a învinge boala, ci și expresia unor modele de gândire specifică (Th. Gomperz, M. Sendrail, E. Rist, P. Le Gendre). Astăzi, datorită extraordinarelor sale progrese în domeniul investigațiilor funcțiilor normale și patologice ale organismului uman, cât și în domeniul terapeuticii, medicina a devenit o știință complexă și ultraspecializată, tehnologiile medicale înlocuind în mare măsură practica clinică clasică. Vom asista oare, sub presiune tehnologiilor, la sfârșitul erei umaniste în medicină? Dacă da, atunci care vor fi modelele de gândire medicală ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
așa ceva este imposibil. Din acest motiv, acțiunea de igienă mintală trebuie concepută ca un mod de planificare socială a sănătății mintale, printr-o triplă profilaxie: profilaxia primară, constând din psihoprofilaxia bolilor psihice; profilaxia secundară, constând din intervenția în criză, din terapeutica bolilor psihice existente; profilaxia terțiară, reprezentând măsurile de recuperare postcritică, de după retragerea evoluției clinice a bolii. Numai așa, acțiunea de igienă mintală se poate înfățișa ca un program coerent și logic, cu valoare socială și medico-psihologică. 5. Medicalizarea societății În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
salva o viață amenințată; ele își au originea în gândirea și acțiunile unor „utopii medicale”. Utopiile medicale reprezintă, din punct de vedere psihanalitic, forme de compensare/lichidare a complexului de inferioritate al medicului și al medicinei în fața morții. Actele de terapeutică medicală au adesea în centrul lor și fantasma salvării prin „depășirea miraculoasă” a bolii și a morții. Ele sunt acte prin care este convertită acțiunea medicală în miracolul salvării, fiind, din acest motiv, forme sublimate ale terapeuticii. Aceste „acte terapeutice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morții. Actele de terapeutică medicală au adesea în centrul lor și fantasma salvării prin „depășirea miraculoasă” a bolii și a morții. Ele sunt acte prin care este convertită acțiunea medicală în miracolul salvării, fiind, din acest motiv, forme sublimate ale terapeuticii. Aceste „acte terapeutice salutare” au fost posibile o dată cu evoluția „tehnologiilor medicale”, care s-au impus rapid în medicină, înlocuind treptat clinia: investigații diagnostice complexe, produse terapeutice moderne, metode de terapie intensivă/reanimare, transplantul de organe etc. Dar, separat de actele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
selecția medicală”. Această acțiune de selecție medicală, dictată de considerente sociale, economice și morale, a schimbat profund mentalitatea medicală, atitudinea față de boală și bolnav, precum și natura actului terapeutic. Asistăm, o dată cu invazia experimentelor utopice în medicină, în special în profilaxie și terapeutică, la o „sociologizare” a aceste activități. Se pune problema „rentabilității actului medical”. Ce se află în interiorul acestei judecăți? Procesul de „selecție medicală” care hotărăște „cine trebuie salvat”, „cine trebuie (poate) să trăiască” etc. În mod mascat, viața încetează a mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Act. psychiat., 8, 1980. Lanteri-Laura, G., „Introduction critique à une théorie des pratiques en psyhiatrie”, în Actual. psychiat, 8, 1980. Laplantine, F., Anthropologie de la maladie, Payot, Paris, 1981. Laplantine, F., „Ethnopsychiatrie et ethnoscience”, în Confr. psychiat., 21, 1982. Larchet, J.Cl., Terapeutica bolilor mintale, Harisma, București, 1997. Laurent, E., „Les maladies des prisoniers. Etude d’hygiène pénitentiaire”, în Soc. d’études sci., Paris, 1892. Lazarus, R.S., Psychological stress and the coping process, MacGraw-Hill, New York, 1966. Le Gendre, P., La vie du médecin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modalitățile de a face față manifestărilor violente ale bolnavilor psihici constau În constrângerea fizică: imobilizare, cămăși de forță, Închiderea Într-o cameră special amenajată. Abandonarea acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative: bromuri, barbiturice, morfină. Introducerea ulterioară În terapeutică a medicației psihotrope moderne permite controlul medicamentos și psihoterapeutic asupra comportamentului agresiv, medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
înțelege și de a identifica” (G. Gusdorf). Înaintea acestui moment nebunia implica o contradicție, prin inegalitatea lingvistică și rațională pe care o opunea moralei, filozofiei, sociologiei și teologiei. Nebunia avea semnificația unei pervertiri prin păcat a spiritului fiind obiectul unor terapeutici specializate de exorcism. Psihiatria va restabili comunicarea cu bolnavul mintal, iar psihoterapia va inaugura perspectiva unei restaurări a psihicului prin mecanisme și forțe sufletești. În felul acesta, psihiatria va reevalua „nebunia” și va da „nebunului” statutul de „bolnav mintal”, reintegrându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este ruperea unității și tulburarea stării de echilibru fizic, sufletesc și moral al omului. Răul este atât boala, cât și păcatul. Corelată cu istoria culturală a sănătății și a bolii, este istoria culturală, atât morală, medicală, cât și psihologică, a terapeuticii. Ele fiind inseparabile, vom prezenta în continuare, cele mai importante momente ale etapelor istorice ale evoluției ideilor și practicilor terapeutice. Epoca paleoistorică, dominată de gândirea și practicile magice, a produs, în planul terapeuticii generale, o formă de terapie specifică, reprezentată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atât morală, medicală, cât și psihologică, a terapeuticii. Ele fiind inseparabile, vom prezenta în continuare, cele mai importante momente ale etapelor istorice ale evoluției ideilor și practicilor terapeutice. Epoca paleoistorică, dominată de gândirea și practicile magice, a produs, în planul terapeuticii generale, o formă de terapie specifică, reprezentată prin șamanism, perpetuată, în unele culturi izolate, până în zilele noastre. Practicile terapeutice ale epocii clasice a Antichității le întâlnim expuse de Homer în Iliada. Motivul cu care se deschide epopeea este „nebunia lui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în luptă Patroclu. „Nebunia lui Achile” va fi tratată, ne spune Homer, cu cântece, muzică, mângâieri și cuvintele de consolare ale femeilor. Este prima formă de psihoterapie. Cel mai important moment, care inaugurează o nouă orientare, ca atitudine morală în terapeutică, este reprezentat de Socrate. Pentru acesta, așa cum trupul are nevoie de tratament („somatos therapia”) în mod egal și sufletul trebuie tratat („psyché therapia”). Socrate este primul care utilizează termenul de „psihoterapie” având semnificația de „îngrijire a sufletului”. Sensul pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumite consecințe asupra structurii și dinamicii personalității bolnavului (prognosticul), e) posibilitatea medicului de a acționa asupra evoluției bolii cu anumite remedii, în scopul eliminării sau atenuării cauzelor care o produc, în scopul restabilirii stării de echilibru psihic al personalității bolnavului (terapeutica), f) adoptarea unor forme de reintegrare a bolnavilor psihici convalescenți sau a celor cu defecte post-procesuale, în grupul social, familie, școală, profesiune (recuperare, resocializare), g) instituirea unor metode de psihoprofilaxie vizând păstrarea stării de sănătate mintală și combaterea factorilor de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de înrudire” este dată de abaterea de la normalitatea psihică, iar în ceea ce privește „originea” și „specificitatea”, intră în discuție, în primul caz „factorii etiologici”, iar în cel de al doilea caz, „factorii psiho-pato-genetici”. Corelat cu acești factori se discută, în mod corespunzător, „terapeutica” și „prognosticul”. Importanța clasificării bolilor psihice, atât teoretică, dar și etică, se raportează la diagnosticul clinic. Rolul diagnosticului clinic este „de a recunoaște un model clinic particular” (J.K. Wing). Baza criteriologică a clasificării bolilor psihice o reprezintă simptomatologia psihiatrică. Orice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clasificarea sau „știința despre boli”. Ea reprezintă o clasificare a fenomenelor morbide în conformitate cu scopurile medicale, atât teoretice, cât și practice. În scopul acesta se consideră că apartenența unei boli la o anumită „clasă clinică” implică multiple informații în raport cu etiologia, diagnosticul, terapeutica și prognosticul acesteia. Clasificarea fenomenelor patologice are ca punct comun facultatea acestora de a sugera ipoteze. Stabilirea unui diagnostic nu reprezintă altceva decât recunoașterea unui anumit model clinic particular, cu o anumită specificitate și care apare în mod constant. Clasificarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
variază cu natura drogului utilizat (morfină, cocaină, canabis, amfetamine, barbiturice, substanțe halucinogene de sinteză etc.). Termenul de drog are mai multe semnificații. Pentru H. Solnes drogul este o substanța psihotropă de origine naturală sau sintetică, având sau nu o utilizare terapeutica și care este utilizat în doze „ne-terapeutice” și în scopuri „ne-medicale”. În scopul transformării utilizării drogurilor în sfera toxicomaniilor, au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la normă, de la lege. Ea este impurificare și păcat. Nebunul este „un alt fel de om”. Un damnat. În cazul acesta „nebunia” apare ca o pedeapsă pentru păcatele comise de individ, pentru abaterea acestuia de la legea morală și divină, iar terapeutica sa este exorcismul. Epistemologia psihiatrică privește nebunia ca pe o tulburare a vieții psihice, ca expresie a „fenomenelor psihice morbide” care înlocuiesc „fenomenele psihice normale”. Ea este înțeleasă ca o dezorganizare a sistemului personalității, ca o dereglare funcțională datorată unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
coordonate: - stabilirea domeniilor de formare/dezvoltare a comportamentelor de autonomie personală și socială (comportamente de autoservire și autoîngrijire, comportamente de adaptare la viața cotidiană, comportamente sociale); - formularea obiectivelor educațional‑terapeutice pentru fiecare domeniu în parte; - elaborarea programelor de intervenție educațional‑terapeutică pentru fiecare domeniu, în funcție de vârsta cronologică și nivelul sau etapa de dezvoltare a copilului; - programarea activităților și sarcinilor de lucru pentru fiecare copil; - evaluarea (inițială, continuă/intermediară, finală); - propuneri de ameliorare a activităților viitoare. În viziunea autorului C. Păunescu (1999
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
utilizează actul însușirii cunoștințelor și formării deprinderilor în sfera educației intelectuale, la cele care utilizează mișcarea ca factor terapeutic în sfera educației fizice, artterapia și meloterapia satisfăcând principiile educației estetice. Așa se explică și delimitarea dintre procesele de intervenție educațional‑terapeutică desfășurate de psihologul clinician din rețeaua sanitară, de psihologul școlar din instituțiile școlare sau de educatorul‑terapeut care trebuie să valorifice tehnicile terapeutice în context educațional. 10.4.7. Euritmia Formă de educație și terapie, elaborată și aplicată la începutul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de lucru .................................................................................................................. ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... Problemele cu care se confruntă copilul (rezultatele evaluării complexe): ................................. ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... Priorități pentru perioada (se specifică intervalul de timp): Structura programului de intervenție personalizat: Evaluarea periodică: Obiective realizate: ............................................................................................................ Dificultăți întâmpinate: ...................................................................................................... Metode cu impact ridicat: - pozitiv: ................................................................................. Revizuirea programului de intervenție educațional‑terapeutică (în funcție de rezultatele evaluărilor periodice): ..................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Recomandări particulare: Rolul și modul de implicare a părinților în program: ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ANEXA 25 Program de abilitare/sprijin pentru elevul cu cerințe specialetc "Program de abilitare/sprijin pentru elevul cu cerințe speciale" Numele și prenumele beneficiarului ..................................................................................... Data
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]