159 matches
-
rece în altă parte, unde se poate menține o temperatură constantă. Rezolvarea problemei a fost prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeași natură, în general chiar din același material. În felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire și firele termocuplului nu se formează un termocuplu, deci nu ia naștere forța termoelectromotoare. Aceste fire se numesc cabluri de compensare și sunt complet separate de termocuplu, legătura executându-se numai la montarea termocuplului. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
se poate menține o temperatură constantă. Rezolvarea problemei a fost prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeași natură, în general chiar din același material. În felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire și firele termocuplului nu se formează un termocuplu, deci nu ia naștere forța termoelectromotoare. Aceste fire se numesc cabluri de compensare și sunt complet separate de termocuplu, legătura executându-se numai la montarea termocuplului. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
general chiar din același material. În felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire și firele termocuplului nu se formează un termocuplu, deci nu ia naștere forța termoelectromotoare. Aceste fire se numesc cabluri de compensare și sunt complet separate de termocuplu, legătura executându-se numai la montarea termocuplului. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu temperatura constantă. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare și cablul de
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire și firele termocuplului nu se formează un termocuplu, deci nu ia naștere forța termoelectromotoare. Aceste fire se numesc cabluri de compensare și sunt complet separate de termocuplu, legătura executându-se numai la montarea termocuplului. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu temperatura constantă. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare și cablul de legătură. Termocuplurile se execută din diferite metale
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
executându-se numai la montarea termocuplului. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu temperatura constantă. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare și cablul de legătură. Termocuplurile se execută din diferite metale sau aliaje. Valoarea tensiunii termoelectromotoare a diferitelor termocupluri depinde atât de materialul din care sunt executați termoelectrozii, cât și de temperatura sudurilor calde și reci. Relația dintre temperatura și forța termoelectromotoare se poate exprima printr-
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
muta sudura rece din apropierea cuptorului într-un loc cu temperatura constantă. Sudura rece se va forma acum la legătura dintre cablul de compensare și cablul de legătură. Termocuplurile se execută din diferite metale sau aliaje. Valoarea tensiunii termoelectromotoare a diferitelor termocupluri depinde atât de materialul din care sunt executați termoelectrozii, cât și de temperatura sudurilor calde și reci. Relația dintre temperatura și forța termoelectromotoare se poate exprima printr-o ecuație de gradul al doilea de forma: în care E este forța
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
constante ale căror valori se determină prin măsurarea tensiunii termoelectromotoare la temperaturi fixe cunoscute (temperatura de solidificare a stibiului, a argintului și a aurului). Valoarea constantelor a, b și c depinde numai de materialul termoelectrozilor din care s-a executat termocuplul. Curbele care reprezintă legătura dintre temperatura și tensiunea termoelectromotoare se numesc curbe internaționale. Fiecare tip de termocuplu are curbă internațională proprie. Pentru a ușura utilizarea acestor curbe internaționale valorile corespunzătoare sunt tabelate. Materiale întrebuințate la construcția termocuplurilor Ca electrozi se
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
a stibiului, a argintului și a aurului). Valoarea constantelor a, b și c depinde numai de materialul termoelectrozilor din care s-a executat termocuplul. Curbele care reprezintă legătura dintre temperatura și tensiunea termoelectromotoare se numesc curbe internaționale. Fiecare tip de termocuplu are curbă internațională proprie. Pentru a ușura utilizarea acestor curbe internaționale valorile corespunzătoare sunt tabelate. Materiale întrebuințate la construcția termocuplurilor Ca electrozi se utilizează în special metale și aliaje, care în afară de faptul că satisfac unele condiții impuse acestora dezvoltă în
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
s-a executat termocuplul. Curbele care reprezintă legătura dintre temperatura și tensiunea termoelectromotoare se numesc curbe internaționale. Fiecare tip de termocuplu are curbă internațională proprie. Pentru a ușura utilizarea acestor curbe internaționale valorile corespunzătoare sunt tabelate. Materiale întrebuințate la construcția termocuplurilor Ca electrozi se utilizează în special metale și aliaje, care în afară de faptul că satisfac unele condiții impuse acestora dezvoltă în același timp tensiuni termoelectromotoare relativ mari. Se pot utiliza metale sau aliaje care satisfac următoarele condiții: Cele mai bune termocupluri
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
termocuplurilor Ca electrozi se utilizează în special metale și aliaje, care în afară de faptul că satisfac unele condiții impuse acestora dezvoltă în același timp tensiuni termoelectromotoare relativ mari. Se pot utiliza metale sau aliaje care satisfac următoarele condiții: Cele mai bune termocupluri se caută pe cale experimentală. Se studiază proprietățile electrice ale diferitelor metale sau aliaje și se selecționează acelea care satisfac cel mai mult condițiile de mai sus. Pentru a găsi combinația cea mai bună din punctul de vedere al tensiunii termoelectromotoare
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
cel mai mult condițiile de mai sus. Pentru a găsi combinația cea mai bună din punctul de vedere al tensiunii termoelectromotoare dezvoltate s-a determinat experimental curba tensiune electromotoare în funcție de temperatura pentru o serie de metale și aliaje care formează termocupluri cu platină. S-a ales platina ca metal de referință deoarece ea se poate obține în stare foarte pură și are o mare stabilitate electrică și chimică. Cele mai răspândite materiale care se întrebuințează la executarea conductoarelor pentru termocupluri sunt
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
formează termocupluri cu platină. S-a ales platina ca metal de referință deoarece ea se poate obține în stare foarte pură și are o mare stabilitate electrică și chimică. Cele mai răspândite materiale care se întrebuințează la executarea conductoarelor pentru termocupluri sunt prezentate în continuare. Platina. Datorită calităților chimice și electrice, platina (Pt) împreună cu aliajele de platină cu rhodiu PtRh (10% Rh) constituie un termocuplu de mare precizie. Platina având o mare stabilitate chimică și o temperatură de topire ridicată (1769
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
mare stabilitate electrică și chimică. Cele mai răspândite materiale care se întrebuințează la executarea conductoarelor pentru termocupluri sunt prezentate în continuare. Platina. Datorită calităților chimice și electrice, platina (Pt) împreună cu aliajele de platină cu rhodiu PtRh (10% Rh) constituie un termocuplu de mare precizie. Platina având o mare stabilitate chimică și o temperatură de topire ridicată (1769 oC) se întrebuințează la măsurarea temperaturilor înalte, devenind chiar un instrument etalon pentru măsurarea acestor temperaturi. Termocuplul platină-platină rhodiu măsoară temperaturi între 0 și
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
cu rhodiu PtRh (10% Rh) constituie un termocuplu de mare precizie. Platina având o mare stabilitate chimică și o temperatură de topire ridicată (1769 oC) se întrebuințează la măsurarea temperaturilor înalte, devenind chiar un instrument etalon pentru măsurarea acestor temperaturi. Termocuplul platină-platină rhodiu măsoară temperaturi între 0 și 1600 °C. Se mai obișnuiește formarea termocuplului platină cu platiniridiu (10% Ir). Platina trebuie ferită însă de carbon, hidrogen și vapori de metale, care au efecte dăunătoare asupra ei. În mod special trebuie
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
mare stabilitate chimică și o temperatură de topire ridicată (1769 oC) se întrebuințează la măsurarea temperaturilor înalte, devenind chiar un instrument etalon pentru măsurarea acestor temperaturi. Termocuplul platină-platină rhodiu măsoară temperaturi între 0 și 1600 °C. Se mai obișnuiește formarea termocuplului platină cu platiniridiu (10% Ir). Platina trebuie ferită însă de carbon, hidrogen și vapori de metale, care au efecte dăunătoare asupra ei. În mod special trebuie evitată utilizarea platinei în atmosferă oxidantă sau reducătoare în care se găsesc oxizi metalici
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
asupra ei. În mod special trebuie evitată utilizarea platinei în atmosferă oxidantă sau reducătoare în care se găsesc oxizi metalici. Constantanul este un aliaj care conține 40% Ni și 60% Cu. El se întrebuințează în combinație cu fierul pur pentru termocuplul Fe-Constantan care poate măsura temperaturi de la - 200 °C până la 900 °C, iar cu cuprul pur termocuplul Cu-Constantan pentru temperaturi de la - 200 °C până la 600 °C. Constantanul se poate obține destul de ușor și are proprietăți electrice suficient de stabile. Cromelul
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
se găsesc oxizi metalici. Constantanul este un aliaj care conține 40% Ni și 60% Cu. El se întrebuințează în combinație cu fierul pur pentru termocuplul Fe-Constantan care poate măsura temperaturi de la - 200 °C până la 900 °C, iar cu cuprul pur termocuplul Cu-Constantan pentru temperaturi de la - 200 °C până la 600 °C. Constantanul se poate obține destul de ușor și are proprietăți electrice suficient de stabile. Cromelul este un aliaj având compoziția 89,0% Ni, 9,8% Cr, 1,0% Fe și 0
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
Cromelul este un aliaj având compoziția 89,0% Ni, 9,8% Cr, 1,0% Fe și 0,2 % Mn. Se utilizează în combinație cu alumelul (94%Ni, 0,5% Fe, 2% Al, 2,5 % Mn și 1 % Si) formând un termocuplu tehnic pentru domeniul de la 0 °C la 1 200 °C, foarte des folosit. Copelul (45% Ni, 55% Cu) și cromelul realizează un termocuplu care servește la măsurarea temperaturii între 0 și 900 ° C. Termocuplul cromel-copel are avantajul că dezvoltă o
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
cu alumelul (94%Ni, 0,5% Fe, 2% Al, 2,5 % Mn și 1 % Si) formând un termocuplu tehnic pentru domeniul de la 0 °C la 1 200 °C, foarte des folosit. Copelul (45% Ni, 55% Cu) și cromelul realizează un termocuplu care servește la măsurarea temperaturii între 0 și 900 ° C. Termocuplul cromel-copel are avantajul că dezvoltă o forță electromotoare mare, ceea ce este uneori o calitate foarte prețioasă. Nichelul este unul dintre cele mai vechi metale utilizate la formarea termocuplului, mai
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
Mn și 1 % Si) formând un termocuplu tehnic pentru domeniul de la 0 °C la 1 200 °C, foarte des folosit. Copelul (45% Ni, 55% Cu) și cromelul realizează un termocuplu care servește la măsurarea temperaturii între 0 și 900 ° C. Termocuplul cromel-copel are avantajul că dezvoltă o forță electromotoare mare, ceea ce este uneori o calitate foarte prețioasă. Nichelul este unul dintre cele mai vechi metale utilizate la formarea termocuplului, mai ales cu nichelcrom (84,6% Ni, 12,4% Cr, 3% Fe
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
un termocuplu care servește la măsurarea temperaturii între 0 și 900 ° C. Termocuplul cromel-copel are avantajul că dezvoltă o forță electromotoare mare, ceea ce este uneori o calitate foarte prețioasă. Nichelul este unul dintre cele mai vechi metale utilizate la formarea termocuplului, mai ales cu nichelcrom (84,6% Ni, 12,4% Cr, 3% Fe) sau cu grafit (cărbune). Termocuplurile formate în ambele cazuri măsoară temperatura în domeniul 0¸ 1200 °C. Nichelul are avantajul că se poate obține sub formă de fire foarte
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
dezvoltă o forță electromotoare mare, ceea ce este uneori o calitate foarte prețioasă. Nichelul este unul dintre cele mai vechi metale utilizate la formarea termocuplului, mai ales cu nichelcrom (84,6% Ni, 12,4% Cr, 3% Fe) sau cu grafit (cărbune). Termocuplurile formate în ambele cazuri măsoară temperatura în domeniul 0¸ 1200 °C. Nichelul are avantajul că se poate obține sub formă de fire foarte omogene. Nicrosil este un aliaj de Ni 84%, Cr 14,2%, Si 1,4% folosit ca electrod
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
obține sub formă de fire foarte omogene. Nicrosil este un aliaj de Ni 84%, Cr 14,2%, Si 1,4% folosit ca electrod pozitiv la termocuplele moderne în combinație cu nisil (Ni 95%, Si 4,3%) ca electrod negativ în termocuplul de tip N.
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
măsurare a temperaturilor înalte, prin temperaturi înalte înțelegându-se temperaturi la care corpurile emiteau lumină, devenind strălucitoare. În prima parte a secolului al XX-lea era numit pirometru orice instrument care putea măsura temperaturi înalte, de exemplu instrumentele bazate pe termocupluri. Actual prin pirometre se înțeleg instrumentele de măsurare a temperaturii (chiar destul de joase) prin metode fără contact, pe baza legilor radiației termice. Denumirea "pirometru" vine din limba greacă, cuvântul „πυρ” ("piro") însemnând foc, iar "metru" indicând un instrument de măsură
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
ș) folosită astăzi. În 1848 William Thomson (1824-1907) a introdus scara de temperatură absolută, cu gradația „0” la zero absolut. Diferite instrumente de măsurare a temperaturii au fost inventate astfel: în 1821 Thomas Johann Seebeck (1770-1831) descoperă efectul Seebeck, respectiv termocuplul, în 1864 Antoine Henri Becquerel (1852-1908) propune pirometrul optic, construit efectiv în 1892 de Henry Louis Le Chatelier (1850-1936), în 1871 Carl Wilhelm Siemens (1823-1883) descrie termometrul cu rezistență, iar în 1930 Samuel Ruben (1900-1988) inventează termistorul. Simțul tactil este
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]