822 matches
-
mod organic și că omul este o parte a naturii tot așa cum natura este o parte a omului, opunându-se astfel determinismului biological al lui Jaques Monod. Folosind o metodologie matematică adecvată, Ilya Prigogine demonstrează că principiul al doilea al termodinamici, valid pentru Univers În ansamblu, nu este respectat În unele locuri și, la o depărtare suficientă de starea de echilibru, efectul fluctuațiilor Întâmplătoare pot fi considerabil amplificate, generând forme ale unei noi complexități. Configurațiile care rezultă prin comportament au fost
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu e perturbare nu e schimbare. După această incursiune În caracteristicile structurilor disipative devine logică Întrebarea: cum se manifestă biosistemele ca structuri disipative ? Desigur, răspunsul va fi cât mai concis, avându se În vedere obiectul disciplinei noastre, În care rolul termodinamicii este de instrument științific și nu obiect de studiu. În formularea răspunsului vom avea În vedere un fapt bine cunoscut, palpabil pentru oricine că orice sistem biotic (biosistem) prezintă o dublă determinare; aceea a condiției sale terestre (În ecosistem) și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
alchimiștilor chinezi nu era să se realizeze transmutarea metalelor În aur, ci să acționeze asupra timpului, să atingă nemurirea printr-o Încetinire radicală a proceselor de descompunere naturală, de creștere a entropiei sistemelor biotice sau abiotice. Dar de ce la aprecierea termodinamică a biosistemelor se folosește funcția entropie și nu altă funcție termodinamică ? Iată ce scrie Erwin Scrödinger: “Considerațiile mele asupra entropiei negative au fost Întâmpinate de colegii mei fizicieni cu Îndoială și opoziție. Permiteți-mi să vă spun că, dacă aș
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ci să acționeze asupra timpului, să atingă nemurirea printr-o Încetinire radicală a proceselor de descompunere naturală, de creștere a entropiei sistemelor biotice sau abiotice. Dar de ce la aprecierea termodinamică a biosistemelor se folosește funcția entropie și nu altă funcție termodinamică ? Iată ce scrie Erwin Scrödinger: “Considerațiile mele asupra entropiei negative au fost Întâmpinate de colegii mei fizicieni cu Îndoială și opoziție. Permiteți-mi să vă spun că, dacă aș fi căutat ca ele să le placă doar lor, aș fi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
consume o mare cantitate de energie. Și trebuie remarcat că nu recepționarea semnalelor (depolarizarea celulei), ci repolarizarea ei, adică reducerea ei În stare de excitabilitate necesită un anumit consum de energie, depolarizarea producându-se pe seama celui deal doilea principiu al termodinamicii, care tinde spre echilibrul termodinamic, adică spre egalizarea concentrațiilor sodiului și potasiului de o parte și de alta a membranei celulare. Repolarizarea celulei necesită, Însă, intrarea În funcțiune a unor pompe ionice, care să scoată sodiul, să introducă potasiul și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Psihologia științifică demers repetabil și autocorector de Înțelegere a fenomenelor psihice pe baza unor observații empirice. Psihometria este o disciplină de graniță cu aplicații În: economie, fizică, biologie, medicină, matematică, sociologie, etc. Psihometria reprezintă aplicarea științelor pozitive (statistica, matematica, mecanica, termodinamica, știința calculatoarelor) În psihologie. Redarea mintală se referă la un nivel intelectual situat semnificativ sub medie și-i Însoțit de deficiențe În comportamentele de adaptare la mediu. Scopul este anticiparea mintală a rezultatului acțiunii sau a efectelor acesteia; unui scop
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
au la bază teoriile lui Louis de Broglie [1980], Heisenberg, ecuațiile lui Bessel, ghidurile de undă circulare demonstrate original prin coordonatele circulare [I. D. Alexa, 1978] și sistemele de ierarhizare informațională ale capcanelor de energie [Paul Constantinescu, 1990], unde apariția unei termodinamici ascunse a particulei (părții) dau un caracter relativist noțiunilor de temperatură sau cantitate de căldură și fenomenelor entropice manifestate la nivelul câmpului infolaser (bio)energetic constituient al organismului viu (al lumii vii în general). Câteva din experimentele, pe care teoria
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
oportunitate înconsolidarea cunoștințelor acumulate și o mai bună înțelegere a acesteia ca un tot unitar. Tot aici se regăsesc transpunerile curriculare ale temei lucrării numite “Transformări de stare de agregare”, în capitolul studiat, la clasa a X a,“Elemente de termodinamică“. Proiectarea unităților de învățare și a unei lecții vine să întregească scopul lucrării metodico-științifice prezentată în paginile următoare. Scopul lucrării este unul nobil, deoarece înțelegerea unor fenomene atâtde complexe este imperios necesară și ea face ca educația metacognitivă a elevilor
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
de fază trecerile dintr-o stare de agregare în alta (topirea, solidificarea, lichefierea, condensarea, sublimarea și desublimarea). Acestea sunt fenomenele care se studiază la nivelul curriculei de liceu (clasa a X-a) și ele sunt cuprinse în capitolul “Elemente de termodinamică”. În acest subcapitol vom prezenta, pe scurt, transformările de stare de agregare. Definiție : Trecerea substanței dintr-o stare de agregare în altă stare de agregare se numește transformare de stare de agregare. În diagrama de mai jos sunt definite transformările
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
voi face?) * Evaluarea (cum voi ști dacă s-a realizat ceea ce trebuia În continuare vom prezenta proiectul unei lecții de formare de abilități intelectuale prin rezolvări de probleme. Proiect de lecție Obiectul: Fizică Clasa: a X-a Capitolul: Elemente de termodinamică Unitatea de învățare: Transformări de stare de agregare Tema: Metoda diagramei calorimetrice Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi intelectuale prin rezolvări de probleme Locul de desfășurare: sala de clasă Timpul afectat: 50 min Competențe specifice: * Interpretarea transformărilor de stare
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
de desfășurare: sala de clasă Timpul afectat: 50 min Competențe specifice: * Interpretarea transformărilor de stare de agregare și a fenomenelor care decurg din acestea. * Integrarea relațiilor matematice în rezolvarea de probleme. Resurse educaționale: R1: Câmpul de informații: capitolul„Elemente de termodinamică” R2: Resurse umane: clasa de elevi cu capacități de învățare medii R3: Resurse materiale: tabla, creta, manualul de fizică, culegeri de probleme, fișe de lucru Strategii didactice: S1: Metode didactice: conversația, explicația, algoritmizarea, problematizarea, exercițiul. S2: Forme de organizare: frontală
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările sale privind structurile disipative și termodinamica dezechilibrului. Prigogine a dat o interpretarea nouă celei de-a doua legi a termodinamicii. Disoluția în entropie nu este o fatalitate absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în condiții de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările sale privind structurile disipative și termodinamica dezechilibrului. Prigogine a dat o interpretarea nouă celei de-a doua legi a termodinamicii. Disoluția în entropie nu este o fatalitate absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în condiții de nonechilibru, cel puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine (și) organizare. Dacă este așa
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
elementare, ce sunt suficiente, pe motiv de omogenitate și recursivitate, să definească starea generală a unui sistem la un moment dat, fie înainte, fie înapoi, fără să știm sensul că este de început sau de sfârșit. Dar nici cele din termodinamică, oricâte ar fi multiplicate permanent (de la volum la temperatură, trecând prin presiune, compoziție chimică etc. cu stări de dilatare comprimare pentru a transforma energii de mecanică și energie de mișcare) nu ne ajută să spunem ceva precis în legătură cu o stare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Ar fi și prea puțin pentru o știință și prea mult pentru o critică a ei! După cum nu ne putem lipsi de o altă nuanțare, legată de trecerile de nivel când ar trebui să le asociem cu legea entropiei din termodinamică: dacă sensul nivelului convecției este „în sus” sfidez natura? Soluția la dileme nu se poate da nici în varianta metateoretică, care ne sugerează să ieșim din dilemă printr-o conceptualizare a unei sfidări logice de tipul înțelegerii că se întâmplă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este, propriu-zis, predictibil prezentul ca teorie, fie doar și pentru faptul că există atât incertitudinea că intențiile au consecințe așteptate, cât și riscul întâmplării unor consecințe fără corespondență în intenții. Acești parametri specifici ai acțiunii în desfășurare califică „mecanica” și „termodinamica” sistemului economic, iar nu intersubiectivitatea. Chiar și în cazul realităților circulare (ceea ce numim adesea relațiile de tip cauză intermediară efect parțial receptat direct și efect parțial receptat indirect ca fiind problema cercurilor virtuoase sau vicioase dintre factori sau procese, mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
neuitat. D-na Mociuțchi ne-a ținut un curs foarte frumos de Electrodinamică și Teoria relativității iar apoi de Metodica predării fizicii. Apoi am avut o frumoasă și utilă îmdrumare din parte dumneaei la lucrarea de diplomă cu subiect de Termodinamică relativistă. Anii care au urmat au întărit această legătură care a durat până când ea a plecat de tot dintre noi. Cu dl. Prof. Gottlieb am făcut Mecanica cuantică în anul III și Teoria cuantică a câmpurilor în anul V. Cursurile
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
simbolurile folosite), dar nu și pe cele semantice. Léon Brillouin publica în 1956 La sciece et la théorie de l'infomation (Știința și teoria informației), lucrare care stabilea caracterul general al acestei teorii în fizică și arăta legăturile ei cu termodinamica. Au-torul enunța "principiul negentropiei", stabilind echivalența între cantitatea de informații și variația entropiei fizice. Funcția H a lui Shannon, ce definea măsura informației, corespunde unei definiții matematice independente de substratul fizic vehiculat de informație, o definiție statistică bazată pe raritate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru dumneavoastră oportunitatea unui efort de reflecție. H.A. Îmi terminasem, în 1972, lucrările despre teoria informației și auto-organizare și nu aș fi reflectat iar la acest subiect fără Grupul celor Zece, pentru că eram atras de alte formalisme la vremea respectivă: termodinamica fenomenelor ireversibile și apoi rețelele de automate. Întîlnirea mea cu Jean-Pierre Dupuy, ultimul cooptat în grup, m-a împins să aprofundez această lucrare și să public, în 1979, Entre le cristal et la fumée (Între cristal și fum), în care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lumii se schimbă la lumina cunoștințelor noastre. Perspectiva echilibrului ar putea părea că justifică liberalismul economic. Cea a distrugerii creatoare cere intervenția armonizantă a puterii publice. Întrebarea pusă lumii se schimbă și ea odată cu timpul. Cu paradigmele mecaniciste (Newton), sau termodinamica (în sensul pe care îl are la Carnot), universul, viața sînt asimilate unor mașini orologiul, mași-na cu aburi și ne punem întrebări privind modul de funcționare a mașinii. Mod de funcționare înseamnă repetiție; ne limităm, deci, la concepția aristotelică, după
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mod de funcționare înseamnă repetiție; ne limităm, deci, la concepția aristotelică, după care "nu există altă știință în afară de cea a generalului". Generalul este repetabilul, experiența pe care o putem reproduce. Dar odată cu Schrödinger, care se plasează și el în cîmpul termodinamicii, apare o nouă întrebare. Lucrarea sa clasică se numește What is life? (Ce este viața?). Nu mai e vorba despre un mod de funcționare, ci despre o creație, o emergență, o evoluție. Totul se schimbă atunci, căci dacă mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
secolului al XX-lea, Nicolas Georgescu-Roegen, aproape venerat astăzi în mediile noastre academice, într-o lăudabilă tentativă de depășire a acestei viziuni, propunea o nouă abordare, bazată pe teza sa bioeconomică, pe aplicarea la economie a principiului al doilea al termodinamicii, sau "descoperirea" legii entropiei (în Legea entropiei și procesul economic, Expert, București, 1996,p.15). Considerăm, însă, că și această teorie este necesarmente criticabilă și că o abordare corectă ar trebui să se bazeze, dimpotrivă, pe conceptul de negantropie, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de care se mai bucură conjugarea verbului, și anume universul-bloc (vezi supra, capitolul despre intertext și mit). Stări anterioare urmate de cele ulterioare sunt o realitate indiscutabilă. În acest punct, ne întoarcem la termenul de "entropie". Legea a doua a termodinamicii enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
enunță că entropia unui sistem închis, o măsură aproximativă a dezordinii din sistem, tinde să crească în timp. Un ou întreg are o entropie mai mică decât a unui ou spart (exemplu din Scientific American)75. Principiul al doilea al termodinamicii pune în lumină această imaterialitate și convoacă, pentru a ne ajuta să vizualizăm trecerea timpului, entropia, ca măsură a dezordinii din univers. Despre timpul nevăzut care trece cu urme vizibile vorbește și Sărmanul Dionis . G. D. Pencioiu a sesizat, la
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2002, 66), capitolul "Jenny, frontières de l'intertextualité", precum și de Anne-Claire Gignoux (2005, pp. 37-40), capitolul "De l'intertextualité " faible " à l'intertextualité repérable : Laurent Jenny". Este uimitor cum poate să marcheze un articol o istorie. 8 entropia = "1. mărime termodinamică de stare a unui sistem fizic; 2. mărime fundamentală în teoria informației, care arată cantitatea de informație a mesajului transmis; 3. măsură care arată gradul de organizare a unui sistem". 9 [Le propre de l'intertextualité est d'introduire à
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]