502 matches
-
Energia internă este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Variația energiei interne într-o transformare termodinamică este egală cu energia transferată către sistem în cursul transformării, sub formă de lucru mecanic și căldură. Energia internă, notată de obicei U (uneori E) este energia tuturor formelor microscopice de energie a
Energie internă () [Corola-website/Science/309049_a_310378]
-
3000 °C). În funcție de principiul fizic care stă la baza funcționării lor termometrele se clasifică în: Intervalele de temperaturi pentru care se fabrică termometre uzuale de diverse tipuri sunt următoarele: Principiul lor de funcționare se bazează pe variația volumului unui corp termodinamic cu temperatura. Funcționarea lor se bazează pe variația cu temperatura a lungimii unei coloane de lichid închis într-un tub capilar, ca efect al dilatării lichidului. Corpurile termometrice uzuale pentru aceste tipuri de termometre sunt: mercurul, alcoolul etilic, toluenul, pentanul
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
fierbere este de 20,27 K. Punctul său triplu este la 13,81 K, și 7,042 kPa, iar cel critic la 33,2 K și 1,29 MPa. Solubilitatea în apă este de 1,6 mg/l. Unele proprietăți termodinamice (legate de fenomenele de transport) sunt datorate masei moleculare mici și vitezei termice a unei molecule de 1770 m/s la 25. La temperatura camerei, hidrogenul difuzează cel mai rapid, are cea mai înaltă conductivitate termică și cea mai mare
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
lungimea de undă u(λ,T) este: formula 6 se vede că densitatea de energie totală are aceeași dependență de temperatură. Această lege a fost descoperită experimental în 1879 de Josef Stefan și demonstrată în 1884 de Ludwig Boltzmann folosind considerente termodinamice. Aplicația termodinamicii la radiația pură a fost la aceea o noutate; W. Wien a extins considerabil aceste argumente. Formula (W) conține mai multă informație decât cele două legi de mai sus: dacă se cunoaște curba I(λ,T) pentru o
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
al unei substanțe explozibile cu o ardere completă a produșilor rezultați și prin care se degajă cantitatea maximă de căldură și minimă de gaze toxice. Explozia reprezintă un fenomen chimic de descompunere rapidă a unui mediu exploziv care este instabil termodinamic, în cursul căreia energia interioară este transferată la exterior având loc un lucru mecanic care dislocuiește mediul exterior. Explozia este un fenomen special de transformare chimică care poate lua forma detonației (explozii detonante) sau a deflagrației (explozii deflagrante), în funcție de viteza
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o climă temperat continentală, fiind influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii termici de vară din Asia Mică și Depresiunea Aralo-Caspică. Așezarea comunei între culoarele a doua râuri determina o circulație a aerului pe direcția N-V S-E paralel cu
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
astfel cu ajutorul așa numitelor centrale "Organic Rankine Cycle" (ORC) funcționând pe bază de amoniac, sau un compus asemănător freonului. Deoarece diferența de temperatură atinge doar o valoare de cca. 60 K randamentul acestui tip de centrală este mic - din considerente termodinamice, teoretic maxim 15 %, practic 1 %. Totuși acest tip de centrală prezintă interes mai ales pentru țările în curs de dezvoltare, unde cu investiții mici se pot utiliza resursele naturale, radiația solară din belșug și suprafețe aride neconstruite. Centralele termice solare
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
Entalpia liberă (sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va atinge o stare finală de echilibru termodinamic corespunzătoare unui "minim" al entalpiei libere. Exprimată ca funcție de "temperatură" și de "variabilele de forță", entalpia liberă este un potențial termodinamic. Conceptul a fost introdus de Josiah Willard Gibbs în opera sa On the Equilibrium of Heterogeneous Substances. Fie o cantitate de fluid, care poate fi un amestec de formula 9 componente de specii moleculare diferite. O stare de echilibru a acestui
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
un amestec de formula 9 componente de specii moleculare diferite. O stare de echilibru a acestui sistem este complet descrisă de variabilele temperatură formula 10 presiune formula 11 și cantitățile în care sunt prezente componentele sale formula 12. Entalpia liberă formula 13 este un potențial termodinamic. Diferențiala totală furnizează ecuațiile de stare
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
înconjurător căpătând caracteristici probabilistice suplimentare. Decoerența cuantică generează "aparența" colapsului funcției de undă și justifică cadrul și modul de dezvoltare al fizicii clasice ca pe o aproximare acceptabilă. Decoerența apare atunci când un sistem interacționează cu mediul său într-un mod termodinamic ireversibil. Aceasta împiedică diferitele elemente din superpoziția cuantică a funcției de undă a sistemului plus a mediului să interfereze unele cu altele. Decoerența a fost subiectul cercetării active în ultimele două decade. Decoerența poate fi văzută ca o pierdere de
Decoerență cuantică () [Corola-website/Science/315489_a_316818]
-
că raportul dintre capacitatea termică (calorica) a unui corp omogen și masa acestuia Unitatea de măsură a căldurii specifice în ȘI este formulă 1 (joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu). În cazul unui sistem termodinamic care interacționează cu mediul înconjurător, procesul interacțiunii este însoțit de schimb de energie. Energia poate fi schimbată cu mediul exterior (înconjurător) cu variația parametrilor externi prin efectuare de lucru mecanic formulă 2 și fără variația parametrilor externi prin schimb de căldură
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
interacțiunii este însoțit de schimb de energie. Energia poate fi schimbată cu mediul exterior (înconjurător) cu variația parametrilor externi prin efectuare de lucru mecanic formulă 2 și fără variația parametrilor externi prin schimb de căldură formulă 3. În general, într-un proces termodinamic, schimbul de energie dintre sistem și mediul înconjurător se realizează atât prin cheltuirea de lucru mecanic cât și prin schimb de căldură, bilanțul energetic al procesului interacțiunii este dat de principiul întâi al termodinamicii, exprimat prin relația formulă 4. Schimbul de
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
Energia internă este o funcție de stare dependența numai de temperatură absolută a sistemului, formula 5 Lucrul mecanic și cantitatea de căldură sunt deci două moduri diferite de transmitere a energiei și caracterizează transformarea unui sistem fizic dintr-o stare de echilibru termodinamic în altă stare de echilibru termodinamic. Din această cauză nu are sens să se vorbească de cantitatea de căldură a unei stări de echilibru. Deci, cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, ci o funcție de transformare. Dacă un sistem
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
dependența numai de temperatură absolută a sistemului, formula 5 Lucrul mecanic și cantitatea de căldură sunt deci două moduri diferite de transmitere a energiei și caracterizează transformarea unui sistem fizic dintr-o stare de echilibru termodinamic în altă stare de echilibru termodinamic. Din această cauză nu are sens să se vorbească de cantitatea de căldură a unei stări de echilibru. Deci, cantitatea de căldură nu este o funcție de stare, ci o funcție de transformare. Dacă un sistem primește căldură are loc creșterea temperaturii
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
primește căldură are loc creșterea temperaturii, în cazul cedării de căldură temperatura sistemului scade. Pentru un sistem dat, creșterea temperaturii este direct proporțională cu cantitatea de căldură primită și invers proporțională cu masa sistemului. Experimental se constată că pentru sisteme termodinamice aflate în condiții fizice identice și de mase egale dar de substanțe diferite, pentru a produce aceeași variație de temperatură în timpul aceluiaș proces termodimamic este nevoie că sistemele să schimbe cantități diferite de căldură. Prin urmare substanțele au "capabilități" diferite
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
de căldură. Pentru caracterizarea acestei "capabilități" diferite a substanțelor se introduce mărimea fizică denumită capacitatea termică masică : formulă 15 Capacitatea termică masică, pentru un proces în condiții fizice precizate este o constantă de material ce caracterizează comportamentul termic al substanței sistemului termodinamic. Pentru caracterizarea globală a comportamentului termic al sistemului se utilizează mărimea fizică "capacitate termică" C care se definește ca fiind căldură necesară pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fără schimbarea stării de agregare a unui sistem într-un
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]