549 matches
-
cutiilor, iar nivelul să nu fie sub 25 cm deasupra capacelor acestora. Cutiile se țin în apă 5..7 minute. Apariția unor bule de apă pe suprafața cutiei indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la termostat sau prin examenul bacteriologic. a)În cercarea la termostat : Jumătate din numărul cutiilor de probă , a căror ermeticitate a fost verificată se țin 6 zile într-un termostat la 37°C. Se lasă apoi să se răceacă la temperatura camerei
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
deasupra capacelor acestora. Cutiile se țin în apă 5..7 minute. Apariția unor bule de apă pe suprafața cutiei indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la termostat sau prin examenul bacteriologic. a)În cercarea la termostat : Jumătate din numărul cutiilor de probă , a căror ermeticitate a fost verificată se țin 6 zile într-un termostat la 37°C. Se lasă apoi să se răceacă la temperatura camerei și se examinează. Cutiile nu trebuie să prezinte capace
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la termostat sau prin examenul bacteriologic. a)În cercarea la termostat : Jumătate din numărul cutiilor de probă , a căror ermeticitate a fost verificată se țin 6 zile într-un termostat la 37°C. Se lasă apoi să se răceacă la temperatura camerei și se examinează. Cutiile nu trebuie să prezinte capace sau funduri bombate. Sunt considerate bombate fundurile sau capacele care : prezintă suprafețe convexe și care la apăsare nu reiau
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
probei pentru analiză se face conform STAS 2213/2-68. Principiul metodei Produsul de analizat se diluează cu apă distilată într-o proporție anumită și se determină, cu refractometrul, indicele de refracție al soluției obținute. Aparatură : refractometru (tip Abbe sau Zeiss), termostat. Pregătirea aparatului Pe prisma inferioară a refractometrului se pun 2 picături de apă distilată, se acoperă cu cealaltă prismă și se lasă să circule apa prin montura prismelor timp de 5 minute pentru a aduce la 20°C. Se deplasează
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
minute și conținutul se filtrează pe hârtia de filtru cantitativă. Paharul și precipitatul de pe filtru se spală de câteva ori cu soluția de acid tricloracatic 2 %. La terminarea filtrării filtratul împreună cu pâlnia se usucă timp de 1 - 2 ore la termostat la 50 - 60 C. Când hârtia de filtru începe să se desprindă ușor de pe pâlnie, filtrul împreună cu precipitatul se introduc într-un balon Kjeldahl, se adaugă 5 - 7 ml H2SO4 concentrat și 1 g amestec catalizator (format din K2SO4 și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
menține osferă de gluten umed timp de o oră în repaus la temperatura de 300 C și se determină deformarea acesteia (în plan orizontal) prin măsurarea a două diametre înainte și după termostatare și calcularea diferenței. Aparatură, materiale și reactivi termostat (etuvă termoreglabilă pntru temperatura de 300 C sau un vas cu apă); placă de sticlă pătrată cu latura de 8 cm; clorură de sodiu soluție 2 %. Mod de lucru Din glutenul umed obținut se cântăresc 5 g, se modelează sub
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
precizie de 0,5 mm reprezintă diametrul inițial al sferei de gluten (d1). După măsurarea diametrului inițial placa de sticlă cu sfera de gluten se acoperă u o pâlnie de sticlă, căptușită cu hârtie de filtru umectată, se introduce în termostat reglat pentru temperatura de 30 0 C. După o oră placa de sticlă se așează pe hârtia milimetrică și se măsoară din nou două diametre ale sferei de gluten, ca mai sus. Media aritmetică a celor două măsurători, exprimată în
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
ml, folosind 50 ml soluție tampon cu pH = 4. Se aduce la semn cu apa distilată și se omogenizează. acid poligalacturonic 1 % se prepară ca și pectina 1 %. Mod de lucru Într-un vâscozimetru Oswald plasat într-o baie cu termostat la temperatură de 30 C, se introduc 9 ml substrat (pectină sau acid poligalacturonic) și se menține timp de 10 - 15 minute (pentru ca substratul să ajungă la temperatura de 30 C). Se adaugă 1 ml extract enzimatic (diluat corespunzător pentru
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
sulfuric 2 M; tiosulfat de sodiu 0,1 N; amidon 1 %. Mod de lucru Într-un flacon iodometric se pipetează 10 ml substrat pectină sau acid poligalacturonic 1% (până la pH=4) și 9 ml apă distilată. Amestecul se menține la termostat la 30 C timp de 10 minute, apoi se adaugă 1 ml extract enzimatic și se omogenizează bine. Imediat se iau 5 ml din amestec și se introduc în alt flacon iodometric care conține 1 ml carbonat de sodiu 1M
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se iau 5 ml din amestec și se introduc în alt flacon iodometric care conține 1 ml carbonat de sodiu 1M (proba martor, respectiv timpul zero de acțiune al enzimei). Cei 15 ml de amestec enzimă - substrat se pun în termostat la 30 C. După 15, 30 și 45 minute se iau din această probă câte 5 ml care se introduc în flacoane iodometrice ce conțin câte 1 ml carbonat de sodiu 1 M. Proba martor și cele trei probe prelevate
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
extincțiile corespunzătoare. Mod de lucru pentru determinarea activității enzimatice În două eprubete se pipetează câte 5 ml din soluția de substrat de cazeină. Conținutul eprubetelor se aduce la temperatura de 40 C prin menținere pe o baie de apă sau termostat timp de 15 minute. În una din eprubete se adaugă 2 ml din extractul enzimatic ce trebuie analizat, iar în cea de-a doua 3 ml acid tricloracetic și 2 ml preparat enzimatic (proba martor). După omogenizare, cele două eprubete
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Mod de lucru Într-un mojar se introduc 0,2 g semințe de ricin sau soia degresate care se amestecă cu 3 ml ulei rafinat. Se adaugă 2 ml soluție tampon pH =4,7 și se introduce mojarul într-un termostat, la 30 C, timp de 30 minute. După aceasta se trece cantitativ conținutul mojarului într-un Erlenmayer, spălând mojarul cu 15 ml alcool 96 % (vol) și 15 ml eter de petrol. Se titrează apoi acizii grași din probă cu KOH
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Se titrează apoi acizii grași din probă cu KOH sau NaOH 0,01 N în prezența fenolftaleinei ca indicator. În paralel se face o probă martor care diferă de proba de analizat prin faptul că nu se mai ține la termostat și se titrază imediat cu KOH sau NaOH 0,01 N. Mod de calcul Activitatea lipazei se exprimă prin numărul de micromoli de acizi grași reprezentați de acid oleic, ce se formează în urma acțiunii unui gram de preparat enzimatic într-
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită cu o baghetă de sticlă. Dacă temperatura mediului ambiant este mult diferită de temperatura
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
la care se face experiența, pentru termostatare se folosește o baie de termostatare. Este prezentată instalația de determinare a coeficientului de solubilitate la o anumită temperatură. După adăugarea apei în paharul mic acesta se introduce în paharul cu rol de termostat, sprijinit pe un triunghi ceramic, sau în baia de termostatare. Odată cu formarea instalației de termostatare se procedează în felul următor: se începe încălzirea, când s-a ajuns la temperatura de lucru (temperatură la care dorim să determinăm coeficientul de solubilitate
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
să depășească bulbul termometrului (10-20 mL). Acest pahar trebuie termostatat la temperatura de lucru. Dacă durata experienței nu trece de 10-20 minute și dacă temperatura mediului ambiant este apropiată de temperatura la care se desfășoară experiența, se poate folosii drept termostat, un pahar Berzelius de 250cm3, umplut cu apă, încălzit pe un reșou electric sau un bec de gaz iar pe parcursul experienței apa din pahar se agită cu o baghetă de sticlă. Dacă temperatura mediului ambiant este mult diferită de temperatura
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
la care se face experiența, pentru termostatare se folosește o baie de termostatare. Este prezentată instalația de determinare a coeficientului de solubilitate la o anumită temperatură. După adăugarea apei în paharul mic acesta se introduce în paharul cu rol de termostat, sprijinit pe un triunghi ceramic, sau în baia de termostatare. Odată cu formarea instalației de termostatare se procedează în felul următor: se începe încălzirea, când s-a ajuns la temperatura de lucru (temperatură la care dorim să determinăm coeficientul de solubilitate
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
aceeași formă triunghiulară. Prisma A se numește prismă de iluminare iar prisma B se numește prismă de măsură. Între ele se introduce lichidul de studiat. Prismele sunt înconjurate de o manta metalică prin care poate circula apă provenind de la un termostat (pentru menținerea constantă a temperaturii - dacă este cazul). * Sursa de lumină este formată dintr-o oglindă (S) care reflectă spre prisma de iluminare lumina naturală sau lumina provenind de la o sursă. * Ocularul (O), în care se observă un câmp vizual
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
emulsia este de tip A/U conductibilitatea electrică va avea o valoare mică. 2. Determinarea vâscozitații Determinarea vâscozității se realizează cu ajutorul vâscozimetrului Höppler (figura 40). Descrierea aparatului: vâscozimetrul Höppler este alcătuit dintr-un corp de sticlă, cilindric, cu rol de termostat, T, în interioarul căruia se află un tub cilindric C, prevăzut cu repere, în care se introduce emulsia de cercetat și o bilă metalică sau de sticlă, de rază și dimensiune cunoscută aleasă din trusa de bile a aparatului, în funcție de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
picnometrului). În cazul în care constanta aparatului sau constanta bilei nu sunt cunoscute, ele se determină cu ajutorul unui etalon adecvat sau al apei . La determinarea vâscozității, variațiile de temperatură nu trebuie să depășească ± 0,1°C, motiv pentru care prin termostatul T circulă de obicei apă de o anumită temperatură. Timpul de cădere al bilei trebuie să se încadreze între 100 - 300 secunde. Măsurarea timpului se face cu ajutorul unui cronometru cu precizie de 0,1 secunde. Se efectuează un număr de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Sub rezervorul A se află capilara ab. Manevrarea vâscozimetrului În aparatul spălat și uscat se introduce lichidul de studiat până la umplerea rezervorului B (până la nivelul d). Lichidul va avea același nivel în ambele tuburi. Vâscozimetrul se introduce într-o baie termostat și se lasă circa 15 minute pentru a ajunge la temperatura de lucru. Dacă aparatul nu este marcat, se va introduce cu pipeta un anumit volum de lichid V, pentru a putea introduce același volum și din lichidul etalon. Se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu un orificiu (un capilar) prin care este eliberat surplusul de lichid, astfel încât se poat edetermina cu acuratețe volumul acestuia. Densitatea se determină cântărind un lichid de volum exact din picnometru. Materiale și ustensile 1. Vâscozimetru Ostwald; 2. Picnometru; 3. Termostat; 4. Termometru; 5. Cronometru; 6. Baloane cotate; 7. Balanță analitică; 8. Fiole de cântărire; 9. NaCl (sau NaBr, KCl, KBr, KI, NaI ) solid; 10. AgNO 3 ; 11. Guma arabică (sau gelatină). Mod de lucru Se prepară o soluție 5% de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
arabică sau gelatină, folosind ca dizolvant, soluția de halogenură preparată inițial. Se încălzesc toate soluțiile la 85°C și se determină densitatea și viscozitatea fiecărei soluții la 85°C. (Vâscozitatea apei la 85°C este 0,334 cP). Într-un termostat la 85°C, în volume egale, se intoduce o eprubetă cu soluție de halogenură alcalină și o eprubetă cu soluție de gelatină sau gumă arabica în soluția de halogenură alcalină. Se măsoară înălțimea lichidului din eprubete. În ambele eprubete se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
concentrație de 100 mg la 1 kg cartofi. Capitolul 4 Condiții bacteriologice Articolul 140 Produsele alimentare și băuturile trebuie să corespundă următoarelor condiții bacteriologice: Articolul 141 Conservele sterilizate în recipiente închise ermetic trebuie să îndeplinească următoarele condiții: - dupa incubare la termostat, recipientele să nu prezinte modificări exterioare, bombaj sau scurgeri de continut; - absența în conținut a microorganismelor nesporulate și a bacteriilor anaerobe sporulate; - numărul mediu de microorganisme pe cîmpul microscopic să fie de maximum 30, iar mediile nutritive însămînțate să rămînă
ORDIN nr. 184 din 4 aprilie 1972 privind stabilirea normelor de igiena pentru produse alimentare şi băuturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120695_a_122024]
-
și măsurilor specifice de prevenire și stingere a incendiilor; 24. supraalimentarea cu combustibil a sobelor sau a cuptoarelor ori utilizarea altor sisteme sau mijloace de încălzire cu scoaterea din funcțiune sau supradimensionarea elementelor de protecție, cum sunt: supape de siguranță, termostate, flacăra de veghe și altele asemenea; 25. nerespectarea instrucțiunilor care reglementează amplasarea, păstrarea și utilizarea gazelor naturale sau gazelor petroliere lichefiate, precum și a recipientelor cu "aragaz", dacă prin această se creează pericol de incendiu sau de explozie; 26. neexecutarea verificării
HOTĂRÂRE nr. 678 din 30 septembrie 1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121899_a_123228]