407 matches
-
această intenție. Indicația diminuendo solicită, în acest caz, o reducere sonoră semnificativă ( ff piano). În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive ce aparțin structurii macro formale, dimensiunea evolutivă a spațiului tonal îndeplinește o funcție vitală. Astfel, secțiunea secundă a formei ternare (A măsurile 1 - 66; B măsurile 67 - 91; Av măsurile 92 - 136) operează o schimbare majoră a culorii tonale, prin modulația bruscă la fa# major. O nouă idee tematică, reprezentată de expresia unui tango lent și tandru, readuce atmosfera introductivă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
bază, cu o valoare strict corespondentă indicelui inițial, astfel încât să se evite privarea discursului sonor de atributul fundamental al coerenței. Aceeași constanță a menținerii nivelului agogic devine stringent necesară din perspectiva asigurării cu claritate a distincției dintre formulele binare și ternare ale configurației ritmice. Echilibrul fiind restabilit odată cu reafirmarea spațiului tonal inițial de (măsura 72), viziunea sonoră a codei sugerează prin adiționarea expresiei dans une sonorité harmonieuse et lointaine (cu o sonoritate armonioasă și îndepărtată) conducerea auditorului în profunda intimitate a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
indică existența unei dispuneri gradate a acumulării tensionale pe parcursul celor trei piese ale ciclului. Astfel, Mouvement marchează o culminație evidentă din perspectiva acestei strategii conceptuale, adoptată deopotrivă în cazul Stampelor și al celei de-a doua serii de Imagini. Structura ternară a construcției formale își disimulează cu măiestrie limitele grație impulsului ritmic ce operează un proces de unificare la nivelul întregului ansamblu de discurs. În acest context, elementul armonic va îndeplini o funcție decisivă în demarcarea unităților constitutive configurației formale, prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
complexă, în care traseul avansării devine tot mai capricios în schimbările de direcții și culori. Tratările bitonale și progresiile cromatice tensionează adesea expresia, pentru ca alteori, scriitura în tonuri să producă impresia unei suspendări temporare. Configurația arhitecturală adoptă structura unei forme ternare cu coda: A (măsurile 1 - 29); B (măsurile 30 - 85); Av (măsurile 86 - 93); coda (măsurile 94 - 97). În pofida conceperii sale la un nivel dinamic extrem de reduspp aussi léger que possible, tremolo-ul depășește limitele acelui simplu acompaniament atribuit unui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice, care succed într-o alternanță neregulată măsurile binare cu cele ternare, constituie un aspect subtil al limbajului debussyst ce surprinde cu o remarcabilă expresivitate caracterul efemer al vieții, ale cărei clipe își consumă ireversibila existență. În același timp, poate fi simbolul sonor al liberei căderi a frunzelor, ce se mai împotrivesc
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor agățate de pasul unei adieri grăbite. Cu o formă macro-structurală ternară (A B A), preludiul reafirmă secțiunea de început, operând modificări subtile la nivelul motivului tematic generator. Astfel, prima secțiune a structurii sale va avansa spre registrul acut, însoțită de o amplificare sonoră generată de prezența pedalei armonice a sunetului do
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să introducă printr-o cadență perfectă tonalitatea de (măsura 7). Pedala de rezonanță va marca frecventele schimbări de ecleraje armonice. Apariția unui nou motiv tematic, cu un caracter evident dinamizat (remarcându-se predominanța valorilor de în formule ritmice binare și ternare), va fi evidențiat în mod suplimentar prin avansarea discursului spre o treaptă superioară de sonoritate (mf). Un detaliu esențial ce se remarcă la nivelul întregii imagini conceptuale a preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală (IV - VI) este subliniată, în mod adițional, prin dinamizarea ritmică a țesăturii sonore, ce avansează cu preponderență prin valori de prezente în formule binare și ternare. Pedala de rezonanță va servi la realizarea diferențierii culorilor armonice parcurse, precum și a efectului de mixtură sonoră a frecventelor sunete adăugate ce însoțesc treptele armonice de bază (astfel se va produce nu numai menținerea sunetelor suprapuse acordic, ci și „verticalizarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sans lourdeur (fără greutate vezi exemplul 193) din finalul Mărăcinilor și ipostaza sa metamorfozată ce o recunoaștem ulterior în tripla apogiatură din debutul acestui preludiu (vezi exemplul 194). Din punct de vedere al formei, preludiul se desfășoară într-o structură ternară, ale cărei secțiuni extreme alternează în mod constant două subiecte tematice. Primul dintre acestea reprezintă „apelul” sonor al debutului, cu o evidentă funcție introductivă datorată aspectului mai puțin pregnant al traseului melodico-ritmic. Afirmația deține astfel rolul de efect sonor, de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Alături de Feux d’artifice și Les fées sont d’exquises danseuses, preludiul La terrasse des audiences du clair de lune va fi interpretat în primă audiție la 5 aprilie 1913, de către pianistul spaniol Ricardo Viñes, la Societatea Națională. Delimitarea structurii ternare se realizează prin aceeași contribuție esențială a factorului agogic, ale cărui modificări operate la nivelul secțiunii mediane produc o ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sub formă de ostinato armonic. Imaginea acelui balans al talazurilor sau acea nestatornicie legănată a apelor apar ilustrate deopotrivă prin combinația cvartelor cu o nouă asociere de cvinte (micșorate și perfecte), ce se întrepătrund ulterior printr-o suprapunere de ritmuri (ternar și binar), dar și prin apelul la aceeași instabilitate metrică ce alternează structurile de 6/8 și 9/8. Murmurând (pp murmurando) inițial doar o simplă prefigurare a atmosferei sonore, ostinato ul devine o prezență constantă de-a lungul întregii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală corespunde unei construcții ternare A - B - A’, cu o dimensiune extinsă a secțiunii de început, episod median ce evită conturarea unui contrast evident și revenirea secțiunii introductive într-o ipostază concentrată. Introducerea evită „asaltul” abrupt, apelând la o exprimare în valori lungi de durată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
special în momentele dinamice cele mai reduse. Acest fragment premergător revenirii secțiunii de început propune o tratare inedită a țesăturii de discurs, prin juxtapunerea spontană a diferitelor registre combinată cu alternarea constantă a două formule ritmice (ritmul punctat și cel ternar) și instalarea unui nou cadru tonal - . La nivelul întregului preludiu, pedala de rezonanță va beneficia de o activare economică, al cărei efect reținut ar trebui să sprijine în exclusivitate contrastele și acumulările dinamice, precum și legatoul secțiunii mediane. Revenirea secțiunii introductive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază recurge deopotrivă la diminuarea intervalului introductiv, „semnalul” inițial de cvintă perfectă transformându-se în cvartă perfectă). Dubla apogiatură ce anticipează tonul de va evolua spre formula de triolet , ritmului ternar atribuindu-i-se ulterior un rol structural definitoriu în episodul Scherzando (măsurile 47 - 54). Acesta din urmă se va construi prin secvențarea insistentă a ultimelor două intervale melodice ale motivului tematic, iar primul acord al fiecărei formule de triolet pare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
astfel: MICROORGANISME ENZIME SUBSTRAT PRODUSEASIMILABILE biosinteză + bioconversie Figura 18. Diagrama procesului de biodegradare Lignina, a doua componentă structurală care incrustează și cimentează între ele fibrele de celuloză, din lemnul arborilor, din paiele cerealelor și din fibrele textile, este un copolimer ternar, cu o structură tridimensională complexă. Biodegradarea ligninei are loc prin intermediul a o serie de procese concomitente de depolimerizare și recombinare a produșilor intermediari rezultați în timpul acțiunii enzimelor secretate de microorganisme din sol. S-a constatat că foarte multe microorganisme produc
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
metanol), hidrocarburi clorurate, hexan, apă sau acetonă. Acești modificatori au volatilitatea cuprinsă între cea a solutului și cea a fluidului supercritic și punctul de fierbere între 20 și 1000C. Sunt disponibile datele de echilibru ale fazelor pentru amestecurile binare și ternare inclusiv dioxid de carbon-metanol-(apă) și dioxid de carbon-etanol-(apă). Deasemenea sunt descrise în literatură amestecurile de dioxid de carbon cu alți modificatori (izopropanol, acetonă) APA SUPERCRITICA Așa după cum s-a văzut și apa poate fi folosită în cromatografia cu
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
conține componentul 1, treapta a doua conține componentul 1 și 2 și astfel până la n componenți. Se obține o separare individuală doar a componentului cu afinitatea cea mai slabă pentru faza staționară. După acesta, fiecare treaptă corespunde unui amestec binar, ternar, până la soluția inițială. Metoda nu prezintă un interes deosebit, informațiile obținute referindu-se mai mult la numărul componenților din probă. 4. Procedeul deplasării Metoda este eficientă doar când faza staționară solidă și soluții sunt adsorbiți la suprafața ei, în funcție de afinitate
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
două feluri de relații în care intră numele: relația de denumire/denotare, instituită între nume și lucru, și relația de desemnare dintre nume și conceptul lucrului; relația de denumire este intermediată de relația de desemnare, iar semnul platonician este unul ternar (nume-obiect-ideea sau natura lucrului cuvânt)52. Analiza semică a numelor proprii trimite tot la dialogul platonician; Platon caută rădăcinile cuvintelor, "numele primitive" instituite de nomothet/onomaturg nume despre care nu se știe nimic și care apoi au fost "corupte prin
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în prima parte a procesului. La sfârșitul procesului de legare, moleculele de pS2 sunt fixate, ca într-un „sandwich” între cei doi anticorpi, iar excesul de trasor este eliminat într-o etapă de spălare. Se determină apoi radioactivitatea a complexului ternar anticorp adsorbit / antigen (pS2) / anticorp marcat, care este proporțională cu concentrația inițială a pS2. Kitul de reactivi ce se păstrează la 4C până la utilizare a inclus: anticorpi monoclonali anti-pS2 umană; anticorpii sunt fixați pe fundul eprubetei de determinare; anticorpi monoclonali
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
5 decembrie 1749, Opera din Paris pune în scenă Zoroastru de Rameau 1, iar peste evantaie și mătăsuri se dezvăluie, o dată cu uvertura, imaginea vie și surâzătoare a puterii și bunătății eliberatoare a lui Zoroastru. Numele său străbate, uneori în formulă ternară dimpreună cu „Mithra” și „preoții focului”, saloanele și jurnalele literare, înțelepciunea unui francez deghizat cum a putut fi Zadig, ca și destinul său, iar această fantasmă este atât de puternică șiautonomă, încât va rezista și descoperirii inaugurale atextelor religioase atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
semitica, berbera și egipteană. Principalele caracteristici cvasi-generale, uneori în grade diferite, ale acestei familii 263 sînt următoarele: - sistem vocalic simplu format doar din i, a și u, cu două grade de deschidere, scurte și lungi. - sistem consonantic complex organizat preponderant ternar (o mare parte dintre dentale și palatale sînt aranjate în trei serii corelative). - numeroase consoane care se articulează în zona posterioara a aparatului fonator (în gît). - existența unui ansamblu de consoane numite emfatice (glotale, faringale sau implozive), realizate printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
culturale (de exemplu, paradigma modernității, paradigma postmodernității etc.). Considerăm că cei trei piloni care construiesc o paradigmă culturală sunt: * viziunea despre lume * viziunea despre cunoaștere * viziunea despre om (societate, cultură, educație etc.). Orice paradigmă culturală are, prin urmare, o construcție ternară: cei trei piloni trebuie luați în discuție în orice teoretizare (discurs) care vizează configurarea ei; aceștia se află în relație de inter (co) dependență. Paradigma culturală căreia Basarab Nicolescu îi ascoiază conceptul de transdisciplinaritate este aceea a cosmodernității (diferită de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de rețele Sex Erotism Agapé Masculin Feminin Hierogamos Efort Hedonism Politica în serviciul evoluției individuale Progres (Viitor) Reactualizarea trecutului (Trecut) Evoluție (Prezentul ca terț inclus al trecutului și viitorului) Spirit Corp Noua naștere a ființei umane " În analiza problemelor concrete, ternarul axial al cosmodernității niveluri de Realitate, niveluri de percepție și niveluri de terț inclus este mijlocul esențial de investigație" (B.N., 2006). Cosmodernitatea realizează o triplă mutație: la nivelul viziunii despre lume, al viziunii despre cunoaștere și al viziunii despre om
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
existenței concomitente a celorlalte niveluri. Acest Principiu al Relativității "stă la baza unei noi perspective asupra culturii, religiei politicii, artei, educației și vieții sociale" (B.N., 2002b, p. 45), la care ne vom referi mai târziu. b. Realitatea are o structură ternară "Rețeaua este sacrul în acțiune și astfel are înscrisă în ea ordinea lumii." (Basarab Nicolescu) Pe de altă parte însă, din perspectivă transdisciplinară, Realitatea cuprinde "și Subiectul, și Obiectul, și sacrul, care sunt trei fațete ale uneia și aceleiași Realități
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în vederea elaborării unui studiu coerent despre Realitate" (B.N., 2002b, p. 44). Într-un univers în care se postulează existența mai multor niveluri de Realitate, nu mai poate funcționa logica binară (aristotelică) de tipul A sau non-A, ci o logică ternară, a terțului inclus, în care există și A, și non-A, și un termen T care este în același timp A și non-A (B.N., 2002b, p. 41). Terțul inclus logic (de tip lupașcian), care lărgește conceptul de raționalitate, e
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]