3,183 matches
-
să fie echivalent cu afecțiunea. Or, această situație în sine nu e tocmai plauzibilă, așa că are nevoie de un context tot cu susul în jos. Oricum, repet și accentuez: verosimilitudinea unui film se poate judeca doar prin prisma economiei sale textuale. Nu cred că multe casnice abandonate seamănă cu Terry Ann Wolfmeyer sau că bătaia de joc pe care i-o aplică destinul îi poate avea drept subiecți pe vecinii mei, dar faptul că implicarea mea în urmărirea filmului a rămas
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
toți așa, cu o boală a conexiunilor mintale, între orice și orice. Din nefericire, nu mă refer la liberele asociații cu o lungă tradiție literară, ci la unele promovate de emitenți ca fiind documentate și susținute de dovezi, de obicei textuale. Afectați de maladia în cauză sunt de obicei aceia care s-au apucat recent de exercițiul lecturii. Primele ingrediente ar fi un dicționar de simboluri și o carte de Eliade. Înarmați astfel cu niscaiva noțiuni de simbolistică, ei purced să
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
față, poate legitima orice. Cea de-a doua peliculă este, dimpotrivă, un debut în lungmetraj și pentru regizoare, și pentru actrița din rolul principal. E vorba de un film românesc cu scenariul scris de un ceh (dialogurile - a căror economie textuală și grijă minuțioasă de a spune doar strictul necesar sînt ușor de recunoscut pe fundalul verbozității care domină adesea lungmetrajele autohtone - sînt adaptate de una dintre cele mai bune scenariste de la noi). Realismul peliculei, care de altminteri funcționează fără probleme
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
impregnate (până la refuz) cu citate (trimiteri referențiale) din Beethoven, Berlioz, Brahms, Mahler, Richard Strauss, Debussy, Ravel, Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât mai incitantă, cu cât se aliniază perfect la ideea lui Lyotard conform
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
principiului stocastic ca fiind fondat pe calculul probabilistic spre deosebire de hiperdeterminismul principiului serial. Opțiunea este pentru un efect similar, însă unul produs cu mijloacele altui algoritm structural pe care Xenakis îl definește drept stocastic. "Music aș Gradual Process" (1968) reprezintă reacția textuala a lui Steve Reich, ca detașare prin definitie minimalistă de abuzurile pan-seriale, însă de această data față de parametrul complexității, muzica minimalistă reprezentând o regresie până la nivelul unui neo-primitivism structural, revenirea la o concepție cvasi-tonală și, ca reacție la intuitivismul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
după ce s-a mulțumit să stea nouă ani, complice și profitabil, în umbră arhitecților falimentului. De o modestie a mijloacelor care ar fi înduioșătoare, daca tenacitatea uzurpărilor n-ar fi feroce, clientelismul cameleonic merită comentat în continuare, privindu-i prestațiile textuale vechi sau noi, în travesti.
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
imagina" uzata, de sine... De fapt, căutarea Formei reprezintă în principiu o alienare , într-un oarecare grad, a ființei, ce, regăsindu-se într-însa precum într-un mulaj, se simte totodată altceva decît acest strat material ce-o acreditează. Formă textuala nu îngăduie "umanitatea naturală", nefiind decît un artificiu purtător de sens, un "clavir de cuvinte", cum ar fi spus Mallarmé. Ca urmare, exercițiul verbal e resimțit drept refrigerator, prin evocarea nemijlocita a frigului: "frigul se naște din închieturile vorbelor mele
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
ultimile două decenii aproape toți poeții, prozatorii, teoreticienii și criticii literări optzeciști, aici s-au lansat proiecte culturale, aici s-a întîlnit limbajul ingenuu și taciturn al picturii cu locvacitatea rafinată, cu retorica plină de capcane și cu acea convenție textuala ale unei noi literaturi care a subminat definitiv istoria suficientă și aroganță de afară. Și tot de aici s-a pornit către Piața Universității, pe data de 21 decembrie 1989, grupul de artiști și scriitori care avea să ajungă, mai
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
artei sale, precum unei spovedanii laice, în nădejdea unei mîntuiri estetice. Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent, pe cuvinte puține, lăsînd să vibreze albul hîrtiei din jurul lor. Razele lirismului se adună în focarul textual, precum într-o lentilă, cu un efect incandescent: "Între tărmii/ poemului/ marea/ își înghite cascadele". Sau: "aceste/ cuvinte/ vii cum lumină/ fii sigur/ moarte și mate/ poartă în ele/ oricît de vii// moarte și mate!". Sau: "și se făcea/ în
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
pașnice (de exemplu, într-o alianță cu Nicolae Breban), el își alunga cititorii, asemenea pisicii cu clopoței care vrea să prindă șoareci. Contribuie la această anti-seductie și reputația prozatorului de-a fi practicat în unele din cărțile sale anterioare ingineria textuala, pe care iubitorii de literatură o acceptă teoretic, dar o evita în practică lecturii. În acest context apare o carte fermecătoare de Dumitru Tepeneag, românul Pont des Arts. Și nu este prima de acest fel. Ea a fost precedată de
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
Alexandru Ștefan Într-o chinuita și nefericită scriitura, hibrid născut parcă din reminiscențe textuale de Ionel Teodoreanu, Mihail Drumes și Sandra Brown, dar și din proprii propensiuni literare, provocînd limitate (re-)sentimente lectorului, eposul "Jumătate dragoste" se nutrește din tematica substanțială a erosului, în cazul de față autoarea întreținînd o clară afinitate cu mitul
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
Brown, dar și din proprii propensiuni literare, provocînd limitate (re-)sentimente lectorului, eposul "Jumătate dragoste" se nutrește din tematica substanțială a erosului, în cazul de față autoarea întreținînd o clară afinitate cu mitul național - naționalist aș spune - al Zburătorului. Travestiul textual se construiește ademenitor pe o tehnică similară romanțului în romanț. Romantică poveste de dragoste e redata în cea mai mare parte a cărții într-un jurnal cu pretenții de text literar, oferit spre o lectură propriilor personaje. Retrospecția prin scris
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
trăiesc subversiv ineluctabilul puseu erotic, ce nu se va concretiza niciodată, respectîndu-se astfel metafizica ascunsă a obiceiului național. Deși se dorește explicit evitarea locurilor comune, romanțul pe ansamblu oferă o scriitura monotona, plictisitoare, deseori confuză, manifestînd paradoxal o uimitoare pedanterie textuala. Imitația eșuată de realitate contemporană e dublată de reflecții naive în ceea ce privește iubirea, derapaje lirice pline de sentimentalism și nostalgie construind un personaj de o adolescentă încă neterminata și instalată artificios în maturitate, consumîndu-se într-un eros castra(n)ț, îmbătrînit
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
Rodica Zafiu În limbajul contemporan, în formele lui scrise dar și în cele orale, unul din rolurile textuale tradițional îndeplinite de articolul hotărît, de pronumele personale de persoana a III-a, de pronumele sau adjectivele demonstrative este preluat destul de des de o întreagă serie de elemente lexicale specifice. Pentru a asigura coeziunea textului, explicitînd relațiile dintre elementele evocate
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
ilustrarea unei scheme din care fac parte afectivitatea intrinsecă (erotică și maternă), senzualitatea exacerbată, unversul domestic. Reperele ei sînt, așadar, ambianța emoțională și decorul fiziologic. Împrejurarea că multe poete se îndepărtează de acest canon îl poate, firește, invalida în realul textual, fără a-l suprima complet din conștiința noastră, care se poate raporta, de asemenea, la un real textual de factură "tradițională". În unele momente, sîntem înclinați a refuza pur și simplu departajarea în cauză. În altele însă... Ștefania Plopeanu e
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
spre a fi brusc bulversat de vastitatea și diversitatea unui univers simbolic atît de convenabil compilat, structurat și inevitabil simplificat de Foucault în Istoria nebuniei. Mai mult decît atît, ideile teoretice din această carte sînt, uneori, contrazise brutal de dovezi textuale. Istoria pe care Arheologia cunoașterii o statuează dincolo de istorii are această ironică particularitate: nu e defel istorică. Michel Foucault, Arheologia cunoașterii, traducere, postfață și note de Bogdan Ghiu, Editura Univers, București, 1999, 287 pagini, preț nemenționat.
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
autorul preconizează sau visează "un text de o singură zi". Intuiește, altfel spus, devalorizarea scriptului în acest moment al proliferării culturii de masă și lansează campania/vânătoarea "textului-happening" sau "textului-on line". Prozele prezentului volum se fundamentează pe principiul unui du-te-vino textual și existențial, pe care îl găsim, cu prisosință, și în "Jurnalul" lui M. Sebastian și este pus în practică prin experiența navetismului încercat de 80-iști. Tocmai de aceea, autorul este egal sau sinonim cu fiecare paragraf al discursului său
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
a autorului, o reîntoarcere jucăușă a d-sale către ceremonialuri naiv-vetuste, către forme defuncte resuscitate de pana sa mult iubitoare de trecut. Versificația de album se îmbibă cu prețiozități, revenind între noi cu o viață inedită, întrucît în venele ei textuale pulsează un sînge angelic, mallarméan: "E scharfes S-ul buclei sale/ într-un album: eden ascuns/ într-un alb. (Umede-n ascuns,/ eșarfe-s.) - S-ul buclei sale// cu, prinse-n șnur lila, scrisori/ vechi - nu făr' de velinuri scumpe
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
fi priviți ca "o grupare literară omogenă" (121), dar nu pot fi ignorate "trăsăturile comune ale reprezentanților postmodernismului românesc" care ar fi: revolta împotriva formelor preconstituite, refuzul convențiilor, deconstrucția sistematică a tiparelor genurilor, toate fiind "indiciile apariției unor noi formule textuale" (104). Postmodernismul, văzut ca o "sinteză barocă între realism și modernism" (111), nu a făcut încă "pasul hotărâtor înspre suspendarea granițelor între cultura de masă și cultura elitei" (113), pentru că există o incompatibilitate profundă între consumatorul pasiv de cultură mass-media
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
la Tescani, găzduiți de Centrul de cultură "Rosetti-Tescanu - George Enescu". Acolo - după cum mărturisesc ei înșiși - și-au risipit cu plăcere timpul, "hăhăind, pilind și rătăcind prin curtea domeniului". în plus, s-au apucat să compună "un poem colectiv, o pantomimă textuală". într-o ordine stabilită prin tragere la sorți, fiecare dintre ei a conceput câte o parte a poemului. Apoi, alte versuri și le-au scris unii altora pe pielea din diferite zone ale corpului, cu pixul, și au fotografiat aceste
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
școala, și finalmente războiul fiind semnele unei graduale instaurări a vârstei de fier. Casa bunicilor nu poate supraviețui unei ciclicități mitice. Melancolia finalului trimite către această conștiință a inevitabilității declinului - irumperea în ultima secvență a persoanei întâi plasează întreaga arhitectură textuală în armătura memoriei. Scrisul se legitimează, finalmente, ca modalitate de salvare a unui timp cristalizându-se în imagini. Tentativa lui Ionel Teodoreanu e de a descoperi echilibrul centrului pierdut: "Trecu vremea, trecu... și într-o zi, eu cel sortit să
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
S-ar zice că, pînă la a a trăi foarte direct experiența implicării politice și economice în Europa, comunitarii noștri principali rămîn cîinii... S-ar mai putea sugera un punct de interes lingvistic al fenomenului: experiența directă, dar și "probe textuale" (reportaje și articole din ziare) ilustrează un fapt de convergență onomastică: cîinii comunitari din diferite zone ale orașelor poartă cam aceleași nume, atribuite spontan de copiii sau adulții locului (numele e de altfel un argument suplimentar al statutului lor stabil
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
și somnul ei de peste zi, și starea ei pe loc,/ și înțelepciunea și, mai ales, viața ei fără de moarte" - Din evocările ornitologului amator (2). Lucrurile stau puțin diferit în cazul celui de-al doilea simbol, al cîrtitei. Nu numai spațiul textual de construire a lui e mai mic (patru poeme alcătuiesc grupajul Eseu despre cîrtita, față de șaisprezece din O bufnita tînără pe patul morții, titlu-parodie a celebrei poezii a lui Bolintineanu), dar modul de a face referire la el e cel
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
o foarte rece muzică și porneam la lucru" (Interregn: ceva istorie și geografie, obiceiuri, descriere corporală). Unitatea eului creator se dovedeste o pură convenție, căci spre versurile emise de acesta se repezea, multiplicîndu-l "o mulțime de înși fără realitate" (ficțiunea textuala își fictionalizează receptorii), iar eul parazitează, ca atare, pe seama celuilalt: "eu locuiam în ochii cuiva". Dezolarea are ca rădăcina o astfel de inconsistenta a eului. Procesul de descompunere a eului e bivalent, deoarece se poate vorbi, cu egală îndreptățire, de
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
compoziții preponderent verticale, siluete feminine care se topesc în propria lor anvelopa sau se încheagă dintr-o atmosferă cu densități fluctuante. La rîndul ei, Saviana Stănescu compune în șoaptă, dintr-un amestec de cruzime copilăreasca, de clorofila și de perversiuni textuale suprarealiste, siluete spectrale de Infante, de idealități feminine; care, ca la Arcimboldo, se zămislesc dintr-un chiot ludic și sfîrșesc în grave tonalități metafizice.
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]