170 matches
-
ochiului și minții, // acela ar face cel mai minunat panegiric al acestei arte, / acela ar fi totodată rapsodul, trubadurul și psalmistul seminției lui Nimrod. (Odobescu) Din punctul de vedere al lingvisticii textuale, perioada este unul dintre planurile de organizare a textualității (prag maxim al descrierilor lingvistice), fiind rezultatul mai multor forme majore de conexiuni: a) conexiuni ritmice ale propozițiilor (prin repetarea fonemelor, grafemelor, lexemelor sau a sintagmelor), b) conexiuni lexico-semantice (paralelisme, chiasme, antiteze) și c) conexiuni propriu-zise, realizate prin conectori la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
computațional, precum și la nivelurile de reprezentare, căci condițiile gramaticale sau lingvistice devin mai integrate obișnuințelor cognitive. V. actant, capitalizare, cîmp, identitate, narativitate, polisemie, praxem, sem. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO-LINARES 2004. RN PROGRESIE TEMATICĂ. Unul dintre standardele textualității, progresia tematică, în asociere cu coerența asigură introducerea unei teme noi, determinînd în acest mod avansarea informativității discursului. Coerența, ca proprietate semantică, determină modul de organizare a universului textual prin intermediul progresiei semantice, susținute prin relații de cauzalitate, finalitate, analogie. Succesiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
așa cum se oferă cunoașterii imediate de același corpus care face obiectul unei operații de extragere a elementelor pertinente pentru o anumită cercetare. V. analiză, corpus. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUPRASTRUCTURĂ. Potrivit lui T. A. van Dijk, într-un model cognitiv al textualității, se distinge un prim nivel, construit dintr-un sens (o reprezentare propozițională) și o valoare ilocutorie (un tip de act de vorbire), atribuită propozițiilor. Există apoi un al doilea nivel, unde grupurile de propoziții sînt, printr-o serie de prefaceri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care categoriile verbale sau destinația discursului le imprimă pe linia imaginară ce permite operația de vizare a referinței. Prin această perspectivă se explică diferitele timpuri verbale prin diferențele de reprezentare temporală și aspectuală, încît, prin abordarea alternativă, aspectuală și temporală, textualitatea și referința realizează două paradigme ale timpului verbal. Astfel, de exemplu, perfectul simplu ar fi definit prin faptul că reprezintă timpul implicat într-o singură incidență în cadrul perspectivei aspectuale, prin faptul că face să se releve reperul referențial și prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca dezvoltînd o secvențialitate specifică, sînt rezervate tipului descriptiv, cu specii foarte diverse (descrierea de acțiuni, legi și reglemente, rețete de realizare, note de montare, buletine meteorologice și multe altele). V. formație discursivă, funcțiile limbii, gen de discurs, secvențialitate, text, textualitate, tip de discurs. ADAM 1999; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOGENEZĂ. Procesul de actualizare trebuie conceput ca o derulare a unor etape de realizare a reprezentării, în care unitățile gramaticale au un rol important, căci ea stabilește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
decît "simple cuvinte”, nu sînt reprezentări și nu trebuie "recuperate” prin aplicarea directă și abruptă a analizei psihologice amatoristice (sau profesionale). Una din contestațiile generate de asemenea reacții - uzuale, de altfel, la orele de literatură - este că ignoră arta și textualitatea romanelor, gradul în care personajele, evenimentele și toate celelalte dintr-o producție literară fac din ea un construct. Cum simpla suprafață verbală a romanelor este ignorată, nu există limite în ceea ce privește arabescurile psihologizării: ele se pot ramifica fără
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care oglinzile și ecourile (reflecții auditive) se multiplică potențial la infinit: Poe, Borges, Virginia Woolf. Din același motiv, mă dau în vânt după ideea și chiar senzația borgesiană a labirintului livresc, a bibliocosmosului, după ideea și tema postmodernă a textualității, a textului ca reflecție, a istoriei ca text. Tot de aceea mă seduc tehnicile reflecțiilor multiplicate: mise en abyme, Chinese boxes. Dacă până acum am "amânat" începutul reflecției este pentru că a trebuit probabil să treacă un timp care să traducă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și să se automodeleze prin lecturi. Da, mă consider norocoasă, cum din păcate cred că destul de puțini sunt, de a găsi un antidot la haos și nesiguranță în bibliocosmosul care spuneam că mă fascinează. Chiar și atunci când citesc despre haos, textualitatea care îl reflectă se interpune între mine și dezordine. Descopăr astfel că literalmente "locuiesc" în acel spațiu dintre mine și oglindă, un spațiu în care se "petrec" reflecțiile. În acest spațiu, care este de fapt imaterial, ce fel de construct
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Baia Mare, 4, 1988, 49-52. [80] ILIOANE, CORNEL, Probleme ale dezvoltării gîndirii la preadolescenți. Tehnici de investigație. Date experimentale. Implicații pedagogice. [Vol.] I-II, Timișoara, TUT, I: 1984, 153 p. multigr.; II: 1985, 143 p. multigr. (UT. CȘS). [81] ILIOANE, CORNEL, Textualitate și gramaticalitate. Investigații ale psihologiei genetice, timișoara, 1988, 179 p. [82] IOANA, NICOLAE, Despre o posibilă confuzie.[a predicatului nominal cu cel verbal exprimat printr-un verb la diateza pasivă]. în: LLR, 17, nr. 2, 1988, p. 7-8. [83] IONESCU-RUXĂNDOIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
scris de J: L. Borges, ceea ce demonstrează că autorul dorește să verifice validitatea teoriei sale și dincolo de limitele unei limbi istorice, nu prin aplicarea simplificatoare a schemelor sale unei mostre de text redactat în altă limbă, ci prin căutarea legilor textualității universale, capabile să asigure aura semantică inițială cu un material nou și să recupereze refracția produsă la trecerea sensului dintr-o limbă în alta și în consecință, dintr-o cultură în alta. Trebuie să remarcăm că inițiativa traducerii și publicării
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
note consistente ce permit explicarea și exemplificarea unor fenomene de limbă sau care motivează alegerea unor termeni. Astfel, demersul complex al traducătoarei Corina Iftimia nu poate decît să faciliteze accesul la teoriile autorului, confirmîndu-le aplicabilitatea, cel puțin în privința universalității normelor textualității, garante ale transferului translingvistic al sensului. Rodica Nagy În memoria lui Denis SLATKA CUVÎNT ÎNAINTE Numeroși lingviști au criticat cantonarea propriei lor discipline în limitele frazei. La colocviul interdisciplinar despre stil din 1960, la universitatea din Indiana, care reunea lingviști
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intenționalității (axa producerii) și a accesibilității (axa receptării-interpretării) textului, adică o evaluare a pertinenței contextuale. 3.2. O pragmatică textuală? Propoziția și combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Combinate între ele, aceste operații au o incidență pe distanță variabilă. Ele unesc constituenții propozițiilor apropiate, dar acționează și la distanță mare, în mod prospectiv și retrospectiv, asigurînd astfel coeziunea textuală: Fiecare dintre cele cinci operații este un factor de textualitate, dar nici una nu este de ajuns să facă singură dintr-un text o unitate coerentă. Operațiile cooperează și pot chiar să suplinească neajunsul uneia sau alteia. Ele intervin în grade diferite în funcție de texte. Cutare sau cutare tip de legare este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu un fir de sîrmă. (Fénéon) Absența reluării în P2 a elementelor din P1 afectează continuitatea referențială a celor două enunțuri. Din aceasta rezultă un efect de non-izotopie și deci, un non-text. În încercarea sa de a recupera lipsa de textualitate, cititorul este invitat să-și concentreze atenția asupra firelor din cele două fraze și, printre altele, să fie atent la conotațiile numelui de loc Deuil (doliu). Punînd doliul din P1 în relație cu acțiunea din P2 (a se spînzura), putem
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acordăm atenție acțiunilor discursive. T63 se prezintă ca o suită de acte de discurs ASERTIV-PREDICTIV, DIRECTIV, EXPRESIV și de ASERȚIUNI. Însă reperajul unei succesiuni de acte identificabile ca atare nu dă nici o indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la început (subtitlu și § 1) sînt structurate de către un macro-act de respingere care se sprijină, în doi timpi, pe două concesii marcate de conectorii dar și totuși. Mai întîi avem o structură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de un sens static, ci dimpotrivă, dinamic." (Anscombre 1995: 189). Vom reveni mai tîrziu, apropo de dialog (cap. 5, § 6), asupra formei majore a acestor acte de discurs legate, în special cea a Întrebării, care implică o structură minimală de textualitate ilocuționară legînd un act de discurs dominant de Întrebare cu un act de discurs reactiv de Răspuns. În analiza conversațională, cuplurile întrebare-răspuns, cerere/ofertă-refuz, scuză-minimalizare, salut-salut etc., se numesc "perechi de adiacență". (Levinson 1983: 303-306). Referințe și lecturi recomandate: - Jean-Michel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aceasta la noțiunea de perioadă, pe care o definește ca pe o asamblare minimală de două clauzule (2002). În cîmpul lingvisticii textuale, M. Charolles (1988) a fost primul care a considerat perioada ca pe unul din planurile de organizare a textualității. Fără să acordăm prioritate discursului "obișnuit", considerăm aici majoritatea textelor scrise drept "cotidiene" și ne vom ocupa de formele scrise care aparțin de scriitura oralizată, precum discursul rostit de generalul de Gaulle din balconul primăriei din Montréal. Această formă de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
același tip • Prin secvența prin care se rezumă un text 3. Structurarea configurațională Orice text poate fi definit ca o "structură dialectică [combinînd] figură și secvență într-[un] act configurațional" (Ricœur 1980: 22). Noi vom extinde la toate faptele de textualitate proprietatea pe care Mink și Ricœur o atribuie povestirii și discursului istoriografic. Operația configurațională poate fi definită ca faptul de a institui la producere și de a degaja la interpretare o configurație pornind de la o succesiune. Modul configurațional de înțelegere
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T85 TREBUIE SĂ-I FACI SEMN MAȘINISTULUI Doamna aștepta autobuzul Domnul aștepta autobuzul Trece un cîine negru care șchiopăta Doamna se úită la cîine Domnul se úită la cîine Și în timpul acela trecu autobuzul Ca să înțelegem caracterul indisociabil, în sînul textualității, al secvenței și al configurației, este suficient să vedem modul în care succesiunea liniară și simplă a evenimentelor și acțiunilor este configurată aici în intrigă. Primele două versuri constituie Situația inițială-Pn1 la imperfect. Versul 3 introduce Nodul-Pn2 al povestirii, evenimentul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
IMP diferită de PR + V, de exemplu) sau între timpuri care țin de sub-sisteme diferite (PR sau V la mijlocul unui PS + IMP, în mijlocul unui PR + PC). Vom nuanța poziția sa, fără să spunem că tranzițiile omogene "garantează consistența unui text, textualitatea sa" (1973: 204), nici că "tranzițiile eterogene nu participă absolut deloc la textualitate" (1973: 205). Definind textualitatea ca pe o tensiune între continuitate și discontinuitate, vom spune că variațiunile enunțiative marcate de formele verbale fac parte din efectele de sens
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sub-sisteme diferite (PR sau V la mijlocul unui PS + IMP, în mijlocul unui PR + PC). Vom nuanța poziția sa, fără să spunem că tranzițiile omogene "garantează consistența unui text, textualitatea sa" (1973: 204), nici că "tranzițiile eterogene nu participă absolut deloc la textualitate" (1973: 205). Definind textualitatea ca pe o tensiune între continuitate și discontinuitate, vom spune că variațiunile enunțiative marcate de formele verbale fac parte din efectele de sens proprii textelor. Efectele textuale ale acestor tranziții sînt importante, așa încît le consacrăm
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
V la mijlocul unui PS + IMP, în mijlocul unui PR + PC). Vom nuanța poziția sa, fără să spunem că tranzițiile omogene "garantează consistența unui text, textualitatea sa" (1973: 204), nici că "tranzițiile eterogene nu participă absolut deloc la textualitate" (1973: 205). Definind textualitatea ca pe o tensiune între continuitate și discontinuitate, vom spune că variațiunile enunțiative marcate de formele verbale fac parte din efectele de sens proprii textelor. Efectele textuale ale acestor tranziții sînt importante, așa încît le consacrăm acest scurt capitol care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Pentru acele texte care erau în proză, Le Captif [...], traducerea care urmează este atît (și mai ales) a lui, cît și a mea. (Nota traducătorului, 1982: 11) Asemenea cuvinte sînt revelatoare pentru împărțirea implicită a culegerii în două regimuri de textualitate: poezie, pe de o parte, și proză, pe de altă parte 4.25 Dacă R. Caillois nu traduce titlul prin cuvîntul poète, e pentru că el nu pare să vadă că poezia se află și în proze. Vom reveni mai jos
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu reguli care au consistența unei "gramatici". La sfîrșitul acestui parcurs, sîntem departe de a fi îndeplinit întreg programul de lucru ale cărui linii le-am stabilit în primul capitol. Atenția noastră s-a fixat esențialmente asupra forțelor centripete ale textualității în detrimentul forțelor centrifuge care traversează complementar textele. A fost vorba mai ales de ceea ce conferă unui text proprietatea de a forma o unitate coezivă și coerentă. Ne rămîne așadar să descriem metodic ansamblul de forțe centrifuge care deschid un text
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]