174 matches
-
mort fumos...Înotăm tăcuți în acest cortegiu al morții... Deasupra înecatului, văd tronând moartea, ca pe o femeie înnebunită de frumusețe... Din când în când îi mușcă pătimaș din buzele, ștergându-și gura arsă cu mâna descărnată... -Ai câștigat iar, ticăloaso! Ajungem la mal. Unul dintre băieți are păr pe mâini și într-un gest plin de cinism, întinde mâna spre colega mea, cerându-i să facă cunoștință. Ea fuge și strigă la mine supărată. E liniște în viață și în
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
epuizării... Mi-e atât de aproape ziua aceea, încât dacă aș întinde mâna, aș atinge-o. Din clipa aceea, pentru mine viața și moartea sau legănat în același balansoar. Îmi privesc mâinile și-mi vine să-mi strig: -Ești o ticăloasă! Ai împins cu mâinile tale moartea! Ce mai vrei de la viață? Privesc mâinile și parcă aș vedea niște ramuri împodobite cu aripi de molii uscate. Mi le apropii de gură și simt cum mi se scutură în adânc, un balsam
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
opri Șam. E foarte bună și asta. Îmi place cafeaua călâie, continuă el și flutură suplimentul de la Sentinel. Ați văzut chestia asta? — Ce-i aia? se minuna Eleanor. — Numărul de azi din Sentinel. Ați citit ce-a scris despre mine ticăloasa aia de Fanny Tarrant? Șam se așeza pe canapea, simți pe data că sub pernița e un ziar și îl scoase la vedere. — Văd că da, ofta el. — M-am uitat în fugă la el, bâigui Eleanor. — Dar tu? îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dezavantaj în tot planul tău. — Care? întreba Șam. — După toată afacerea asta m-aș trezi și eu încondeiat de Fanny Tarrant. Șam rămase o clipă tăcut. — Nu neapărat, spuse el într-un târziu. — Nu? — Nu... Nu-i întotdeauna așa de ticăloasa. — Parcă spuneai că nu-ți amintești să fi citit toate articolele ei. — Am citit cândva un text drăguț despre cineva. Cine să fi fost? își încreți Șam fruntea încercând să-și aducă aminte. — Maica Tereza? își dădu Adrian cu părerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
de ani încăt pănzele vor putea acoperi tot Pămăntul. Norocul omului este că pictura nu-i nocivă, dar vorbeam de abuz în care numai omul poate fi campion absolut. Aurora: Dar cineva poate întreba: oare rasa omenească este atăt de ticăloasă cu ea însăși ca să se sinucidă? Nu stau lucrurile chiar așa dar cam seamănă. Animație, aplauze. Evelin: Omul nu mai fuge după un iepure, îl împușcă. A devenit slab fizic, sensibil la infecții, la molime, sărăcie și foame. Omul a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
lui Ammaji și-l înfipseră sus într-o creangă, rupseră spițele de la umbrela lui Sampath, lăsând-o stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând: — Ticăloaselor! Duceți-vă înapoi în junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și piese de lenjerie după ele, rupând materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
părea de o jumătate de metru, a făcut ca părul să-i arate și mai prost ca înainte de duș. Russell și maică-sa au sunat-o pe celular în timp ce se întorcea la birou, dar le-a respins apelul. Sunt o ticăloasă, se gândi Leigh în timp ce se examina în toaleta pentru femei de lângă birou. Era aproape ora șapte și tocmai încheiase ultima convorbire telefonică cu unul dintre cei mai nesuferiți agenți. Părul care îi atârna pleoștit, în șuvițe electrizate, contrasta cu cearcănele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nou aminte. — Oh, Doamne, o să ai un copil! Izzie râse și o împunse pe Emmy cu cotul. — Așa e, nu glumeam pe chestia asta. Numai dacă mă uit la obrăjorii tăi de veveroi și-mi dau seama imediat, zâmbi Emmy. — Ticăloaso! — Vaco! Kevin ridică mâinile în semn că se predă. — Eu am plecat. Izzie, să închizi ușa când vii la culcare, bine? Izzie se întoarse spre Emmy. — Te superi dacă mă duc acum să mă culc? Știu că pentru tine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de perfectă. Seamănă foarte mult cu cealaltă. Emmy auzi zgomotul familiar pe care îl făcea Leigh când scotea o pastilă de gumă Nicorette din folie și o mesteca. Aproape că și simțea ușurarea prietenei ei. — Mai bine așa decât vreo ticăloasă pasiv-agresivă care să-ți facă viața un calvar. Ți-ar fi mai greu să fiți ca niște cumnate decât enervant de prietene, spuse ea. — Așa e. Dar trebuie să mă plâng și eu de ceva. Pauză: molf, molf. Ce faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
spun nimic care ar putea fi luat câtuși de puțin drept laudă de sine. Adevărul e, am recunoscut rușinată, că Charlie are maniere impecabile și că eu m-am purtat azi ca o țoapă. —Dumnezeule, Julie, mă simt ca o ticăloasă. Crezi că o să mă ierte dacă-mi cer scuze mâine la petrecere? Și aș putea să-i dau înapoi și cutiuța, mi-am zis. Asta va fi o chestie la fel de grea ca și cerutul scuzelor. E atât de frumoasă, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Daisy să plângă și să înșire vrute și nevrute. Când termină, o întreb: — Ești sigură că vrei să faci asta pentru Finn? Vorbesc eu cu el... Nu, trebuie să-l susțin, zice imediat. Da? — N-aș putea să-l las singur cu ticăloasa de Vanessa, care va încerca să-i sucească din nou mințile. Doar ai auzit și tu ce discurs are! Ce e drept, e drept. La ultima noastră întâlnire, Finn a adus o casetă cu niște mesaje ale Vanessei pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a întors să o susțină pentru că avea probleme. Rezultatul a fost că și-a compromis cursa. E vorba de Anita? mă prefac eu, deși știu foarte bine la cine se referă. Da, chiar ea. O tipă drăguță și prietenoasă. NENOROCITA! TICĂLOASA! Aș vrea să strig să mă audă toată lumea. Eram sigură că pusese ochii pe el, am văzut-o, dar s-a comportat ireproșabil și acum iată că îi face avansuri. Eu n-aș fi putut alerga alături de el nici cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Karen Diehl, vorbea în continuare. Iisuse, cât vorbeau nenorocitele astea de bogătașe. Sindler nu o întrerupea, pentru că nu voia ca Whitey să declare că Sindler o tracasase. O spusese deja de patru ori asta. Așa că, asta era. O lăsa pe ticăloasă să vorbească. Să spună cu detalii complete, epuizante, incredibil și stupefiant de plictisitoare, ce tată prost și ce bărbat de doi bani era soțul ei. Pentru că, la drept vorbind, ea era cea care avusese o aventură. Deși asta nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
iubea mașina, pe care o cumpărase cu o săptămână înainte, pentru a sărbători divorțul său iminent ... — Ei drăcie! Nu-i venea să-și creadă ochilor. — Dar-ar dracii-n ea de treabă! Locul lui de parcare era gol. Mașina dispăruse. Ticăloasa aia! Nu știa cum o făcuse, dar era sigur că ea îi luase mașina. Probabil îl pusese pe prietenul ei să aranjeze totul. În definitiv, noul prieten era vânzător de mașini. Bradley Gordon, șeful securității, stătea în zona de așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
brațele încrucișate la piept. — Ai șaisprezece ani, așa că nu ar trebui să fie o problemă ... Și atunci, ce încerci să faci? — M-ai făcut să mă simt ca o proastă. — Sunt doar îngrijorată, scumpa mea. Nu, nu ești. Ești o ticăloasă băgăcioasă și diabolică. Te urăsc și urăsc mașina asta. Continuară la fel pentru o vreme, până când, în cele din urmă, Georgia o duse pe fiica ei înapoi la școală. Jennifer coborî din mașină, trântind portiera. — Și, în plus, m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pic! Și nu-i va cere nimic! Bursuculdeși nu-i convine Zise din milă, rușine: Bine! Șezi un pic lângă mine! Iarnă era! Și era foarte frig! Bursucul hiberna covrig, Cu blană sa călduroasă ! În care-a intrat și molia! Ticăloasă! S-a încălzit și intrând în... călduri, A ouat cinci milioane De... progenituri! Și toate lihnite de foame! Cum și molia foame avea, S-a decis și-a zis: -Cred că unui fin musafir Nu-i este nicicum interzis, De
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
m-am schimbat foarte mult și acum îmi susțin prietenii. Sigur, am adăugat, asta nu mai contează pentru tine acum. Ar fi fost foarte bine ca lucrurile să fi stat așa în urmă cu doi ani, când eram așa o ticăloasă... Și am ținut-o tot așa. Cuvintele mele se loveau de zidul impenetrabil de tăcere pe care Luke îl ridicase între noi. La un moment dat, s-a mișcat pe scaun, așezându-se pe-o parte și lăsându-și brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
gloanțe de revolver curmară viața rivalului. ...Acum se judeca procesul. Toți eram de părere că acuzatul avea să fie achitat, chiar dacă crima fusese premeditată. Doamna Bogdan însă (Amely, cum îi spuneam) osândea cu înverșunare pe soția infidelă. ― Cum a putut, ticăloasa, spumega ea, cum a răbdat-o inima să jure în fața icoanei că-i nevinovată?... ― Nu, Amely, nu trebuie s-o condamni astfel, zise Mihaela, nu știi ce s-a petrecut în sufletul ei... ― Eu cred că nu s-a petrecut
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
reparațiile casei care erau pe sfârșite, o întrebam ce tapet i-ar plăcea pentru salonaș, o consultam de unde să ne procurăm mobila. Uneori, îi priveam pe furiș chipul senin, cu aerul ei inocent de copila. Mânia mă aprindea brusc: " Ah, ticăloasa!" Ce putere stranie mă împiedica să dezlănțui urgia? De ce nu-mi răcoream sufletul care mă ardea, în loc să continui acel joc stupid de om iertător care întoarce răul prin bine? Oare conștiința că era bolnavă (deci într-o stare de inferioritate
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
specifică, una prin care numaidecât se diferenția de majoritatea celorlalte biserici și pe care doar foarte puțini oameni (adică numai cei înteresați, firește) o cunoșteau detaliat. Iat-o! Gard în gard chiar cu incinta locașului de cult, se găsea o ticăloasă de crâșmă amărâtă, sărăcăcioasă și murdară, una cu totul spurcată și abjectă privită la prima vedere, însă în subsolul căreia se zvonea că ar fi puse în vânzare, de mai multă vreme încoace, tot felul de narcotice. Iar Șerban cunoștea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de am ajuns acum să te urăsc! Trebuie să te fi drogat foarte multă vreme, ca să fi putut acumula tu această sumă ca datorie. Mi este scârbă doar și când mă gândesc cât de putred ai ajuns pe dinăuntru, din cauza ticăloaselor ăstora de otrăvuri! Acum, curge sânge stricat prin tine! Mărturisește-mi drept, cine te-a îndemnat să te droghezi, cine ți-a sugerat asta, cine ți-a vârât în minte toate aceste bazaconii spurcate și de modă nouă? Ce idoli
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
amenință să se schimbe în cu totul altceva. Așadar, putem afirma cu o oarecare certitudine că Dave 2, muls, umilit, cu principiile dărâmate, fusese condus prin apartament de penisul său, ca un câine în lesă. Carol îl făcuse să bea, ticăloasa manipulatoare, distrugând într-o clipă cinci ani de abstinență. Acum își bătea joc de el și în clipa următoare îl masturba. Iar apoi, pe când stătea așa, înconjurat de doze goale, cu mădularul fleșcăit atârnându-i, îl izbise cu putere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mișcări de balans... Dar cel de al doilea serviciu a fost extraordinar. Lovită cu o ușoară întârziere și jos, din rever, aș spune eu, mingea a venit în picaj deasupra fileului, a aterizat în adâncimea terenului și izbit ca o ticăloasă. A sărit atât de sus, încât am reușit să o returnez doar cu un semi-smash executat în ultima fracțiune de secundă. Fielding a venit spre fileu de parcă ar fi fost la plimbare și a direcționat mingea cu o lovitură seacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de când cu disparițiile ei, eram obligat să răspund la telefon ori de câte ori suna. Și, cum mintea mea năzuia spre tot mai mulți bani, am presupus că s-ar putea să fie Fielding. — Alo? a răspuns vocea cunoscută. John? — ... Selina! În fine, ticăloaso. Și acum să-mi spui unde d... — Ghinion. Sunt Martina. Martina Twain. Am simțit - am simțit mai multe lucruri în același moment. Am simțit împunsătura neașteptată a rușinii. O clipă am simțit abcesul zvâcnind slab din cauza ciudatei încrețiri a obrazului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Râse scârbit Pentru o reclamă. — Dea? am făcut. Zău dacă-mi amintesc. Vocea lui - avea o valvă sau un mușchi care o acționa. Am recunoscut acel efort. Când eram de vârsta lui vorbeam și eu la fel, luptându-mă cu ticăloasele de hașuri și cu oclusivele glotale. Chiar și cuvântul glotal îl pronunțam într-o singură silabă cu un fel de înghițitură sau gâlgâială. Spunk încerca să-și stăpânească zburdalnicele finaluri de cuvinte și vocalele lunecoase. Eu vorbesc normal acum. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]