518 matches
-
orădeană FAMILIA (nr. 2 din februarie 2012). Amărăciunea i-a fost provocată editorialistului de o revelație pînă întratît de veche că nu mai miră pe nimeni: cu o perspicacitate uimitoare, Alexandru Seres a constatat că minunata lume a literaților e ticsită de maculatură, impresie pe care ține s-o împărtășească cititorului sub forma unei scrisori imaginare: „Se scrie înfiorător de mult în România, dragă prietene. De cele mai multe ori despre lucruri fără importantță: tot soiul de nimicuri, opinii despre n’importe quoi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
și dispoziție să practice sporturi de iarnă. În prelungi secvențe convingătoare, am văzut: turiștii, având întipărite pe chipuri lipsa de griji și prosperitatea, erau atât de mulți încât nu mai aveau loc pe pârtie și nici mașinile lor - în parcările ticsite din stațiune. Deodată, în mintea noastră, a privitorilor, aceste imagini s-au suprapus, bătându-se cap în cap, peste imaginile cu care toate canalele tv și-au început buletinele de știri în aceste zile: cele câteva sute de protestatari plouați
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4961_a_6286]
-
din scrieri cu circulație minimă, embleme și scheme cosmologice, în totul un spectacol de figuri simbolice pe care privirea cititorului le contemplă cu uimire contrariată, dacă nu chiar cu neînțelegere. E ca și cum ți s-ar cere să deschizi un cufăr ticsit cu antichități apuse, de al căror orizont nu te mai leagă nimic. Perioada aleasă de Radu Drăgan pentru selectarea textelor e socotită drept cea mai fastă din cursul alchimiei renascentiste: ultimii cinci ani din secolul al XVI-lea și primul
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
și dansurile «naționale» mi-a venit să leșin. Partitura lui Morcovescu e partitura unui muzicant savant lipsit de acea flacără care nu se stinge nici după moartea omului și luminează mai departe opera. Aplauze multe la sfârșitul reprezentației, sala fiind ticsită de putorile coloniei valahe din Paris și de puterile cooperației internaționale (vezi secțiunea specială a fondurilor secrete Titulescu). Probabil că în cursul nopții, Elena Văcărescu a încălecat pe Bidet, care i-a servit o viață întreagă de Pégase, și a
Sindromul Argetoianu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2894_a_4219]
-
domină spațiu și timp Ruth comentează cu soțul ei tot ce citește, iar lectura începe să capete o turnură stranie: jurnalul are pagini albe la sfârșit, deși ea văzuse, când l-a deschis prima oară, că avea și ultima pagină ticsită de rânduri, iar Oliver îi dă soluția - ca scriitoare, doar ea poate să aducă înapoi în pagină cuvintele fugare. Ca într-un roman de Haruki Murakami, semnele împânzesc viața cotidiană: în apropierea casei, își găsește adăpost o cioară japoneză, poate
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
atrage atenția publicului, iar prețurile speciale, „de târg”, se pare că anul acesta și-au făcut treaba. Totuși, Gaudeamus a crescut substanțial în ultimii ani, și cel puțin sâmbăta e din ce în ce mai greu să-ți faci drum printre standuri, pe culoarele ticsite de oameni. Nu pentru că ar fi în târg om lângă om, să nu exagerăm totuși, dar pe oriunde e o lansare la stand cu o personalitate cât de cât vizibilă și cu priză la public, culoarul se blochează și doar
Black Friday și cărți noi la Gaudeamus by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3002_a_4327]
-
dialog cu Costache Olăreanu. Pentru o susținută comunicare și o mai eficientă cunoaștere reciprocă, Sașa Pană găsea timp oricând să-și invite ocazionalul interlocutor acasă, în spațiul său de lucru. Mai corect ar fi să-i spunem "laborator". Numai rafturi ticsite cu cărți, de jur împrejur. La baza lor, îngrijit aliniate (ca la "oștire"), masive volume ale colecțiilor de ziare și reviste. Ordinea absolută impunea oaspetelui o ciudată inhibiție, agravată de avizele ostentativ caligrafiate, prin care se instaura interdicția de a
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
pălărioarele lor pașii lor mărunți pe caldarâm urcați în teiul acela desigur acela din mijlocul curții bisericii ațâțam preoții și albinele cu polen din cartea lui Vuk Doamne se cutremura totul de râs pân’ la Tekelianum la colțul următor erau ticsite balcoanele zile în șir neveste de negustori ne-alăptau cu vin aici a fost școala noastră despre Olimp și fântâna în care coboram cântece despre trandafiri și migrații ce mai panoramă a ultramodernismului în colțul al treilea îi invocam pe
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
în calcul?, Ťașa încît găsește fiule o slujbă pe măsura înțelepciunii căpătate în facultateť (surîs subtil-ironic) și încă înainte de a mă îndrepta spre ușă și-a înfipt caninii într-un copan pe care l-a scos discret dintr-un sertar ticsit cu acte - declarații, autobiografii, mărturisiri, denunțuri". Nici tentativele de-a intra în viața literară nu se vădesc mai norocoase. Spectrul ,cozii" e prezent și aci cu efecte nu mai puțin apăsătoare asupra personalității în formare, care se izbește de simțămîntul
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
adevărul proferat de ele; 4. orgoliul netulburat al celui care le folosește; și 5. uscăciunea sufletească ascunsă în spatele acestui orgoliu. Să le luăm pe rînd. Cel dintîi simptom este jargonul non-intuitiv: e o constatare de bun-simț ca limbajul filozofiei este ticsit de concepte cărora le lipsește orice trimitere la realitate. Pur și simplu folosești cuvinte abstracte, golite de orice semnificație sensibilă, așadar termeni cărora, lipsindu-le vreun conținut intuitiv, ești silit să le dai tu unul din propria ta imaginație. Și
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
alta dar tot erau ele prea de multă vreme ținute la naftalină. Și ca să nu mai zică cineva că nu au fost scoase la aerisit, concertele de muzică românească, din recent încheiata ediție, au semănat cu niște frînghii de rufe, ticsite cu fel de fel de veșminte, care de care mai croite și mai colorate. Unele vînturîndu-și fasoanele în bătaia vîntului; altele camuflîndu-și peticele cu reținere sau, dimpotrivă, cu emfază. Și totul în numele unei democrații nivelatoare, fricative, dar și destabilizatoare, convulsive
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
de masă gata scrobite și impecabil călcate, cu prosoapele mari și pufoase stivuite în rafturi, cu halate plușate atârnate în cuierele celor trei băi, cu săpunuri în savoniere și hârtie higienică în suluri. Străbătând vaste încăperi, eroina găsea biblioteca mare ticsită de cărți îmbrăcate în piele, respectiv cu tot ce-i trebuie unui om ca să trăiască civilizat, începând cu lucrurile mari, importante și costisitoare și sfârșind cu cele mai mărunte accesorii. Curios, această impetuoasă clocotire de bunuri debusolează o ființă care
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
oroarea în fața animalului cu multe brațe, ce știau doar să aplaude, și cu un singur cap: cel al lui Pingelică însuși. Ne aflăm, așadar, în noiembrie 1979 și Ceaușescu ne încălecase deja de cincisprezece ani. Sala Palatului era, conform obiceiului, ticsită cu activiști de partid, cu "delegați" veniți din teritoriu pentru a marca încă o etapă în procesul de sanctificare a sinistrului cizmar. Nu e greu de bănuit că, între ei, s-au aflat și numeroși securiști, pregătiți să preîntâmpine orice
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
era doar pretutindeni în actualitate, dar mai avea și o istorie lungă în spate! Pârvulescu plusează: "Din acești 60 de ani, 55 sunt în organele de conducere ale partidului!" Delir, aplauze, scandări. Satisfacție în prezidiu, satisfacție și în uriașa sală ticsită cu "organe" mai noi, dar de nădejde. Ceea ce urmează e, însă, mai puțin obișnuit. Pe măsură ce bătrânul vorbește, activiștii încremenesc, incapabili, preț de câteva minute, de cea mai mică reacție. Pârvulescu își rostește, fără să pară intimidat de nimic, discursul: "Tovarăși
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
În ceea ce privește rochiile de mireasă, nu este niciodată prea devreme pentru că o mireasă să înceapă căutarea “rochiei perfecte”. Nu vei ști niciodată care este rochia care ți se potrivește cel mai bine până când nu vei ajunge în showroom-ul sau magazinul ticsit cu rochii de mireasă și vei încerca mai multe modele, de la rochii fluide din mătase albă tip sirenă ce urmăresc atent linia corpului, și până la rochii de mireasă tip bal sau rochii de mireasă A-line. Dacă îți plănuiești nuntă
Cauti rochii de mireasa ? [Corola-blog/BlogPost/96302_a_97594]
-
iarnă (stângul înainte de alegeri și dreptul după, numai în caz de căștig, altminteri alegătorul rămâne doar cu țopăiala), godaci, curcani, pui zburați, pește, ulei, zahăr, orez (vestitul UZO), pelerinaje la mănăstiri etc.etc" notează liberalul, precizând că "tejghelele electorale sunt ticsite cu marfă", iar "negoțul electoral este exceptat de la plata TVA". Vosganian mai susține că, astfel, ,,Parlamentul se transformă într-un fel de jgheab care se apleacă spre guvernare și mulți parlamentari se lasă să curgă, prin țevăria ademenelilor ori a
Vosganian: Cea mai tristă consecință a votului uninominal e decăderea umană () [Corola-journal/Journalistic/41434_a_42759]
-
Ce faci? - Nu știu cu ce se mă îmbrac. Chiar nu mai am cu ce să mă îmbrac. Un oftat prelung se aude din același șifonier. De multe ori am impresia că șifonierul e cel care oftează, sub presiunea hainelor ticsite în el. Oare cât va mai rezista? - Mda.. Mă duc la baie, spun eu încercand să trag după mine burta crescută înainte de vreme. Eu îi spun semn de maturitate... După 10 minute revin, total pregătit pentru runda a doua. Dilema
Cititorii bărbați despre femei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18935_a_20260]
-
o zi rece de sfârșit de octombrie, zi cu ploaie și vânt sălbatic. Era în troleibuzul 43 mergând spre Tomis Nord și gândind-se cum să facă să nu o plouă de la stație până acasă ...Era și el în troleibuzul ticsit de studenți. A coborât grăbită la penultima stație, și-a înfășurat eșarfa galbenă de la gât chiar pe cap că să o protejeze de ploaia în rafale. Din spatele ei a apărut și el cu o mare și neagră umbrelă, -Hey blondo
PRIMA IUBIRE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384332_a_385661]
-
vizita aceea gratuită la Karachi. Erau shop-uri nenumărate în incinta aeroportului. Nu aveam bani de umblat prin shop-uri, doar atât vroiam, să ne clătim ochii. Doar sădeam speranțe deșarte în vânzătorii de schimb de noapte din acele magazine ticsite cu bijuterii de aur, podoabe, și câte și mai câte lucruri de artizanat. Noi ne uitam, apoi plecam. Unii vânzători, mai experimentați, știau că românii n-au bani să cumpere la shop-ul lor, de aceea nici nu se sinchiseau
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
întrebam cum de a rezistat timpurilor „moderne” cu înfățișarea ei de odinioară. Înainte de a mă îndrepta spre parc am făcut recunoașterea locului, privind cu adâncă nostalgie clădirile din zonă: liceul, biserica, magazinul modern din vremea aceea, muzeul de artă, bulevardul ticsit de magazine pe ambele părți, hotelul de la intersecția aceea aglomerată... Da! Hotelul ale cărui ferestre își păstraseră forma și mărimea, iar clădirea părea a fi bine întreținută. Am presupus că are aceeași destinație. Amintirile m-au împresurat degrabă și încercam
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
vreau să mai fiu acuzat de trăiri gen „deja vu”. Deși nici nu bănuiți măcar de câte ori în viață trecem prin aceste mii și milioane de „deja vu”- uri ! Reîncarnarea nu este o poveste. ESTE O REALITATE. ***************************** - Tovarășu’ Prodan ! Încăperea era ticsită de indivizi transpirați, cu fețe care emanau suprasaturație și nerăbdare. - Da, eu sunt ! Aici ... Cea care îmi strigă numele era genul de secretară acră, regăsită undeva între două vârste, puțin bondoacă, accesibilă numai pentru șeful ei, firește. - Tovarășu’ redactor-șef
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
întâlni marcajul ce avertiza drumețul că se apropie de scurtătura spre Dâmpu, Valentin auzise binecunoscutul zgomot de motor, asemănător celui de tractor greu, al TAF-ului. Utilajul cobora la vale trăgând după sine o remorcă mică, având două roți doar, ticsită cu muncitori forestieri, aproape toți oșeni după aspect, purtând adică pălării mici și sumane mițoase, pe care ei le numeau gube, care vor fi fost cândva albe, acum însă mai degrabă păreau a fi cenușii. Unii păstraseră însă pe dânșii
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
minte. Era singurul care Îl cunoscuse pe meșterul din Como Înainte de sosirea acestuia la Florența. Ori, cel puțin, așa părea. Arhitectul era la lucru, pe marele șantier al noii catedrale, În fața baptisteriului. Dante străbătu cu pași repezi Via dei Calzaiuoli, ticsită la acea oră cu tejghelele vânzătorilor, care o umpluseră cu corturile lor colorate, lăsând un pasaj Îngust pe mijloc, până la Piazza San Giovanni. Dinaintea porților baptisteriului, terenul fusese bătătorit pe mai bine de două sute de brațe, până la vechea centură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-i ascunde vederii decât pentru a le respecta agonia. Infernul. Subterana cea joasă, iluminată slab de luminile provenite din puținele ferestruici aflate la nivelul străzii, era Înțesată de miasme insuportabile, devenite și mai cumplite din pricina căldurii de afară. Spațiul era ticsit cu scânduri orizontale pe care zăceau forme omenești acoperite de zdrențe. Alte trupuri erau rezemate de-a lungul pereților, cu capetele plecate peste piept. Câte unul avea puterea să se țină pe picioare, târându-se cu mișcări smintite, Încete, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Nu Își termină Întrebarea. Pe chipul poetului coborâse o mască impasibilă care nu lăsa loc pentru discuții. Cu o frază seacă, rectorul Îi ordonă unuia dintre copiști să Îl Însoțească. Laboratorul era situat Într-o vastă subterană cu tavanul jos, ticsită cu mari recipiente din aramă și cu pietre de moară pentru fărâmițare și amestecarea culorilor. Miasme grele făceau aerul aproape irespirabil. Flavio era singur și tocmai turna o substanță Într-unul din ceaune cu o măsură din sticlă. Dante Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]