249 matches
-
-și mai vine în fire! dar ce folos că știm acestea că vin paparazzi și ne fură vestea? și unde e Diana zeița vânătorii că tremură-n grădină de teamă sicomorii nu mai vântura amiezi și nu mai da cu tifla mai bine vezi cine ne fură chifla! că e mai rău ca în codru se taie și se rufe nu mai găsește nimeni la supermarket trufe nici ziua și nici noaptea și nici măcar promoții ideile pe care marșează ostrogoții eu
CINE BATE ÎN POARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342965_a_344294]
-
a fost atins. Dumnezeu a schimbat destinul copilului în ultima clipă. Unui adult i se prezice să nu iasă în oraș anul viitor de ziua lui, ca să nu i se întâmple ceva rău. - Uite cum să-i dau eu cu tifla acestui domn de destin, își zice el și se aprovizionează cu alimente pentru mai multe zile. Dar se întâmplă ceva neprevăzut care îl scoate din cadru: îi ia casa foc, dă telefon la pompieri, se duce să le deschidă poarta
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343716_a_345045]
-
pe masă! fii mai discretă - mai firească-n faptă cosmică gașcă de briganzi albaștri: tot ce de-acuma de la voi m-așteaptă costă-un sughiț și vreo doi-trei piaștri... ...mori ieftin când îi dai sorții la gioale și faci cu tifla cerurilor goale! ----------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 25 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - REALISM FINAL (POEME) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate
REALISM FINAL (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380499_a_381828]
-
Acasa > Impact > Istorisire > GHIOCELUL Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015 Toate Articolele Autorului De veacuri răsare pe dâmb Primăvara-i picură-n creștet Și dând cu tifla -n tristețe Vesel își înalță albu-i nimb . Are vecini nămeții netopiți Și teamă de-un viscol barbar Dar soarele darnic,urcă pe cer Strigând îmbietor: veniți,veniți! Vine mic plăpând și îndrăzneț. Clopoțelu-i răcoros și fraged, O primăvară trage dupa
GHIOCELUL de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379430_a_380759]
-
în timp și-ai înseratIubirile aprinse-n mine.Scot penița iar din călimara... XX. GHIOCELUL, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015. De veacuri răsare pe dâmb Primăvara-i picură-n creștet Și dând cu tifla -n tristețe Vesel își înaltă albu-i nimb . Are vecini nămeții netopiți Și teama de-un viscol barbar Dar soarele darnic,urcă pe cer Strigând îmbietor: veniți,veniți! Vine mic plăpând și îndrăzneț. Clopoțelu-i răcoros și fraged, O primăvară trage după
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de viață mă îmbie Să fiu și eu, cândva, un ghiocel Sau poate chiar o primăvară... Citește mai mult De veacuri răsare pe dâmbPrimăvara-i picură-n creștetși dând cu tifla -n tristețeVesel își înaltă albu-i nimb .Are vecini nămeții netopițiși teamă de-un viscol barbarDar soarele darnic,urcă pe cerStrigând îmbietor: veniți,veniți!Vine mic plăpând și îndrăzneț.Clopoțelu-i răcoros și fraged,O primăvară trage după el,În splendoarea noii
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
s-a făcut nițel tărăboi, pentru ca îndată și parcă la comandă să se termine în coadă de pește! Și cine știe câte din astea or mai fi, că doar doritori („licențiați” care au mari probleme cu scrisul și „doctori” care dau cu tifla ghilimelelor) sunt cu duiumul, iar „fabricile” de diplome lucrează la turația maximă, potrivit principiului că pentru bani până și ursul joacă. Toată această extrem de profitabilă nelegiuire pentru cele două părți (răufăcătorii cu ștaif și beneficiarii cu pretențiile broaștei din fabulă
MODA DOCTORATELOR LA PLESNEALĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381035_a_382364]
-
ochii tăi imunzi. Pe fruntea-ți odioasă și infamă, Pe fața nemișcată, ca o mască, O să-ți cioplesc adânc o epigramă Pe care ochii ultimi s-o citească Și când la ei te-oprești pentru popas Să-ți dea cu tifla și să-ți râdă-n nas. 08.02.2008 Referință Bibliografică: Ești, moarte, însetată și flămândă / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1280, Anul IV, 03 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate
EŞTI, MOARTE, ÎNSETATĂ ŞI FLĂMÂNDĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374443_a_375772]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 813 din 23 martie 2013 Toate Articolele Autorului Ești liberă să-ți faci de cap cu trandafirii să faci nudism pe plajele din tei să-ți acordezi cu sentimente coarda firii să dai cu tifla celor ce-și spun zei Ești liberă să cochetezi chiar cu infernul să vină Proserpina la mine să reclame să văd cum într-o clipă m-ar bărbieri eternul cu razele de lună de-a pururi lame Ești liberă să
DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345376_a_346705]
-
aviară M-au dat de la serviciu-afară Că vindeam pe veresie Și credeam că nu se știe: Formol, vaccinuri și pastile Și toate astea mie mi le Cu toții, puseră în cârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă Acum tot ei îmi dau cu tifla: Și-a pierdut nene, prostul chifla Și mai face și tapaj Cu ajutorul de șomaj! Și-am luat din nou de coadă sapa Că nu-mi ședea bine cu mapa Și tot ei mă numesc năpârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă! Referință
PRIMARUL, SECRETARUL ŞI TĂBÂRCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376983_a_378312]
-
de suflet evocate de autor, restaurând, în intimitatea mută a memoriei afective, revelația și reveria pătimirii trecute, de unde pare că se-aude scâncetul de naștere al obstinației de a merge mai înainte cu orice preț. Gestul de a da cu tifla opreliștilor amintește, oarecum, de conduita tragic-șugubeață a lui Gavroche, sfidând gloanțele pe baricadele comunarde ale Parisului de altădată. “Clubul de elite” al “balicilor” clujeni (pag. 28) este, prin această raportare, un tonifiant “haz de necaz”. Arhetipală este și “situația-limită” a
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
ianuarie 2015: „Așa cum s-a întâmplat și la ultimele cazuri aduse în fața Parlamentului, PSD va vota de fiecare dată pentru îndeplinirea solicitărilor Justiției.” Să nu mai asculte șparlamanetarii PSD de șeful lor?! E a treia oară când îi dau cu tifla! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu.blogspot.ro http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3 București sâmbătă, 2
TABLETA DE WEEKEND (113): STAFIA USL, SAU MARELE FURT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379763_a_381092]
-
care le salutăm cu respect și... atâta tot. Directori de bancă, răscumpărători de drum de fier, deputați, miniștri nu vom face din ei. Îi salutăm cu respect, pe cât ne stau în față, iar când ne 'ntorc spatele, le dăm cu tifla: Ama! [24 iulie 1882] ["ÎN URMA DEZMINȚIRII... "] În urma dezmințirii pe care foile noastre oficioase au dat-o știrii despre dizolvarea Adunărilor, "Gazeta generală" din Augsburg primește din București următoarea corespondență în privirea aceasta: Afară de divergințele de opinii mai vechi dintre cei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestei scrieri vine din marea complexitate a compoziției și nu direct din problemele puse, din caracterele eroilor sau din specificul evoluției colective înfățișate”, specificul poeziei lui Emil Botta „constă într-un iute joc de măști alternând între grimasă tragică și tiflă ironică, joc susținut cu frenezie imaginativă”. Și o execuție fără drept de apel a unui autor pe care îl crede supraevaluat de critica autoritară a momentului: „Tezistă, sufocată sub o avalanșă de speculații aride, cu inimă artificială și cu articulații
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
o ambivalență, care îi va întovărăși mai toate ipostazele insurgențelor: demascare, dezvăluire ironică / autoironică, dar și restituire a unui lirism proaspăt, epurat de zgura strălucitoare a convențiilor și a sclifoselilor stilistice. Poetica originară a lui D. nu e aceea a tiflei sterilizante, ci a demistificării în numele unei estetici a vitalului. Drama lui este de a fi căzut într-un veac impropriu elanurilor viguroase, pure. Nu atât romantismul ca atitudine literară e denunțat, cât acest ev în care visul și poezia devin
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
autohtoni care practică muțenia. Probabil că absenții și cei care au votat împotrivă cînd s-a discutat despre revotarea acestui articol în Parlament au avut o logică. Și mă tem că ea e una a dezertării. Sau a dării cu tifla, avînd ambele aceste posibilități numitorul comun al răfuielii cu Parlamentul în semn de adio. Acești oameni, care știu că nu mai au șanse să se vadă pe viitoarele liste în locuri eligibile, nu mai au alt instrument pentru a-și
Votul parlamentarului anonim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17153_a_18478]
-
seamă de replici la lecturile critice mai vechi. Hălăduind în Caragialia, scrupulosul șugubăț pus pe „detectivistică teatrală” descoperă un „land” forfotind de noime, unele încă ascunse, care cer o neuzată „cheie de citire”. „Caragialeologul” practică o hermeneutică jovială, dă cu tifla unor opiniuni ruginite, dar cedează și slăbiciunii pentru extravaganțe. Cântărind semnificația obiectelor, evaluând „limbajul” costumului cu simbolistica lui, întorcând pe față și pe dos (non)sensurile, dezghiocând onomastica și, de asemenea, etimonul din cuvinte și expresii arhicunoscute, dar nelămurite, stăruind
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
argheziană, sub care P. produce crochiuri gracile în linia miniaturalului infantil sau animă brutal peisaje; din stânga modernistă a insurgenței și frondei, în siajul lui Ion Caraion, Constant Tonegaru și mai ales Geo Dumitrescu, vine persiflarea lirismului prin ludic sau prin „tifla” și poanta seacă: „Am dat lumea de-a dura în cer/ ca o minge din vale în vale./ / Am luat omul de ciuf, de mâner,/ Acum e călare pe soare...”. Dar adevăratul preludiu la prestația din următoarele două decenii este
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Adevărul”, „Literatură și știință”, „Evenimentul literar”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Generația nouă”, „Rodica”, „Sămănătorul”, „Viața socială”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Revista democrației române” ș.a. La „Dacia viitoare” a întrebuințat pseudonimul Spancioc, iar la „Ciocoiul”, pe acela de Tiflă. În romanul Dinu Milian al lui C. Mille, apare ca personaj literar sub numele Colțun. M. făcuse la Paris și studii de artă dramatică și se pare că ar fi avut un remarcabil talent actoricesc. În „Contemporanul” a publicat dramele
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
că agramatismele din discursul lui Ceaușescu Îl deranjau și pe el din punct de vedere sonor, așa cum ne deranjau și pe noi. În egală măsură, apare ideea suveranității naționale ca pilon al identității noastre, faptul că le-am dat cu tifla rușilor și că nu are importanță că după 1968 situația culturală, intelectuală și morală din România s-a degradat. Important este că În 1968 noi am avut o altă politică externă, că Niculescu-Mizil a părăsit o consfătuire a partidelor comuniste
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ființele acestea de fier, cărora nu Dumnezeu le-a dat viață. Gândul m-a înfiorat și mi-am alungat bănuiala, aruncând după ea cu pietre colțuroase. Dar n-a fugit prea departe. Revenea mereu, perfidă și sâcâitoare, dându-mi cu tifla, furându-mi somnul și ultimele firimituri de liniște... După un timp, am început să-mi găsesc rând pe rând animalele din bătătură cu privirile sticloase și dinții încleștați de morți stranii și neștiute. Apoi insecta morții a început să devoreze
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ființele acestea de fier, cărora nu Dumnezeu le-a dat viață. Gândul m-a înfiorat și mi-am alungat bănuiala, aruncând după ea cu pietre colțuroase. Dar n-a fugit prea departe. Revenea mereu, perfidă și sâcâitoare, dându-mi cu tifla, furându-mi somnul și ultimele firimituri de liniște... După un timp, am început să-mi găsesc rând pe rând animalele din bătătură cu privirile sticloase și dinții încleștați de morți stranii și neștiute. Apoi insecta morții a început să devoreze
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ne-a alungat ăia și au pus ei stăpânire aci. Să alcătuiți voi o căscioară de pânză rară. S-o puneți pe o leasă, sus, ca s-o sufle boarea. Acolo nu vă pasă; îi înjurați și le dați cu tifla. Așa am făcut noi polog. Intri în el dumneata c-un capăt de stuf aprins, ca să vezi goangele ce s-au furișat odată cu dumneata, și le strivești cu degetul. Strivești una, strivești cinci; gata. Pui mânile sub cap și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
întârzie să‐ 1 desene?... Din volumul „Terapiile invocației”, Editura Timpul, Iași, 2008 Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj ‐ d. 8 decembrie 1996, București) „Poeziile lui Marin Sorescu sunt jocuri ale unei inteligențe reci, pătrunzătoare, care dau cu tifla sentimentalismelor leșioase și patetismului despletit, cu zahariseli de flașne tă.” Cristian Sandache „Privirea lui Clio” Marin Sorescu și fascinația universului rural”, din Dacia litera ră, ianuarie 2009. CTITORIE Așa cum stai, Dreaptă, Cu brațele moi Pe pântecul plin, Pari o veche
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
era, mă luau în balon, cum se zice. Umflau umflau balonul, cât cuprinde. Când să mă urc în nacelă, pârț. Când să intru și eu în bășică, în ultima clipă, când să, gata,pârț. Ei, bășcălie... Cu ochiul și cu tifla, ca la noi, asta era. Se lăuda, dom’ Tolea, că așa era făcut. Hainele, vorbele, suceala, poveștile, totul, să arate ce grozav e grangurul. Dar se trezise! Dacă scuipa așa cuvintele, în lehamite, cu buza de jos răsfrântă, însemna că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]