1,581 matches
-
ce ascunde oare Căci din lăuntru-i urcă Un urlet până-n zare. Zâmbește cu durere Cu chin și suferință, Și liniștea-i ascunde Tristețe și căință. E plină de suspine Ce gem fără odihnă Din suflete-nghițite De mare și n-au tihnă. Se-aud de prin adâncuri Reci șoapte ce cerșesc Luminii să le poarte În dar un loc ceresc. Dar liniștea deodată Se-ncruntă și vibrează Iar ochii triști din beznă Se văd cum lăcrimează. Dar plânsul se-ntețește Și hohotul
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
în două - la sud, „aripa tânără” de la 1762, iar la nord, zidăria de la 1550. Aici și-a găsit familia Schlattner (al carei arbore genealogic coboară, cu documente, până la 1467) loc de viețuire și de slujire pe altarul credinței, spațiu de tihna și de creație literară. Cand se retrage să-și scrie cărțile, șapte uși îl despart pe romancierul-preot de lume; șapte uși că tot atâtea praguri de amintiri răscolitoare. „N-ai voie să vorbești așa de frumos despre România, că nu
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
calm, de-a lungul întregului roman. Chiar și în acele momente când, din necesități de verosimil, e obligat să-i dea cuvântul celui care, în chip de prieten dominator, ajunge să-i paralizeze orice gând independent. Vasăzică, în toată această tihnă, jurnalistul Franz-Walter Joseph, corespondent plictisit al mai multor ziare germane, hotărăște să-l considere pe povestitor drept o a doua instanță terapeutică, în stare să trateze emoțional ceea ce rigoarea rece a pshiha-nalistului lasă neacoperit. Scenele sunt, ce e drept, palpitante
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
era cafeaua. N-a început să bea, sistematic, decât pe la cincizeci de ani. Tata nu bea nici în ziua de azi. Oh, nu pentru c-ar fi ditamai puritanul sau obsedatul de sănătate. Pur și simplu, nu i se potrivește tihna contemplativă a "sorbirii" cafelei. În viața lui, totul s-a desfășurat și continuă să se desfășoare în viteză. La rându-mi, în nesfârșitele escapade din liceu, preferam cafelei vodca (poloneză ori rusească), băută, ce-i drept, din căni de cafea
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
Virgil Mihaiu Cel puțin aparent, Portugalia este o țară idilică. Blândețea climei, frumusețea serenă a peisajului, șarmul indicibil al arhitecturii, cumințenia locuitorilor, toate dau o impresie, aproape vetustă, de pace și tihnă. Nu-i vorbă, la asta contribuie și temperamentul lusitan, aflat parcă la antipodul celui hispanic (o comparație între fado și flamenco e elocventă în acest sens). Cine își închipuie însă că s'ar putea refugia aici, spre a scăpa de
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
să intre în povestea celuilalt. Ieșind din haos și din zgomotul cotidian cu asupra de măsură de iritant și epuizant, spațiul acestei expoziții, puțin obișnuite la noi, aduce o ordine interioară binecuvîntată. O intimitate a liniștii tot mai pierdute. O tihnă ochiului și minții. Un alt ritm. O altă așteptare. Regăsire. Sau sublima ei iluzie. Departe de lumea dezlănțuită și, totodată, parte din ea. Am privit chipul celui care a născocit expoziția. În veghea feței lui un puzzle de stări. De
Foto HAIKU by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8636_a_9961]
-
copilăriei: Linu-i lin de Tiberiu Brediceanu, în care am ascultat vocea cristalină a sopranei Andreea Elena Blidariu, Velerim și Veler, Doamne de Vasile Popovici și nelipsitul Domn, Domn să-nălțăm de Gheorghe Cucu. Mesajul încărcat de emoție, veselie, recunoștință și tihnă pe care cântecele de Crăciun le poartă în armonii frumos ornamentate au fost scăldate și în limbi străine, prin câteva colinde alese din muzica altor popoare. Talentații coriști, în frunte cu cei doi dirijori, au interpretat cu bucurie Jinglle Bells
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
de obicei în fața unei lumi despre care știi că este irepetabilă: o lume fermecătoare și bizară, în ciuda etuvei ideologice în care era prinsă. Atras de meleaguri orientale, îndrăgostit de pitorescul venetic al orașelor din Dobrogea (Tulcea și Constanța) și de tihna satelor de cîmpie, împărțin-du-se fără efort între lumea clerului și cea laică a intelectualității bucureștene, autorul suferă de o nostalgie contagioasă: cartea îți lasă un gust de amărăciune fină, ca cea încercată la vizitarea unui loc în privința căruia presimți că
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
o puternică fibră de angajare politică. Un om făcut să trăiască în mijlocul lumii celei trecătoare, dar care alege calea retragerii din ea. Să ne închipuim un călugăr al cărui temperament îl predispune la viața agitată a cetății și nu la tihna chiliilor de chinovie. Ce poate fi mai paradoxal? O treime din Anania are stofă de lider înnăscut, altă treime are evlavia omului bisericii și ultima treime sensibilitatea firii de scriitor. Dintr-o așa corcire sucită s-a născut o personalitate
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
minți. Și atunci îți rămâne scrisul“, mărturisește Emil Brumaru. Emil Brumaru: Dumnezeu se uită la noi cu binoclul. Editura Polirom, Iași, 2006. Preț: 16,90 lei. Tenebrele istoriei Ordinul templierilor, o cheie pentru porțile ferecate ale istoriei, o călătorie fără tihnă înapoi în timp,de-a lungul secolelor, o goană fără oprire după ultimul mare mister al omenirii. Tezaurul cavalerilor templieri, un secret pe care Raymond Khoury ni-l dezvăluie într-un thriller palpitant, în romanul „Ultimul templier“. „Un thriller istoric
Agenda2006-23-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285042_a_286371]
-
poate ajunge la „disoluția timpului”. Asta numai în aparență, pentru că Huzurei este „cetatea vie” a vremii (începutul secolului trecut), adunînd, între casele și străzile derizorii, o lume diversă, aflată în plină luptă pentru putere și bani: în tîrgul amorțit de tihna siestei, se comit crime, se fac intrigi, trafic de stupefiante și tranzacții „en gros”, se discută aprins politică, se dau pronosticuri, au loc anchete, urmăriri, se consumă drame, se mănîncă vîrtos și se vînd (cumpără) fete de măritat: o lume
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
vor să scape - și odată ce vor avea pașapoarte, vor deveni problema Marii Britanii”. Miezul prozei lui Paul Georgescu este, iată, miezul problemei traficului de minori din Londra, întru gloria urbei ialomițene ai cărei locuitori - unii, e drept - au schimbat vipia și tihna siestei din Huzurei cu ploile și ceața din Londra. Viața bate cartea? Da, pentru o zi-două, pentru că Țăndărei tot Huzurei (de la „huzurit”, nu-i așa?) rămîne: acolo, în ficțiunile unui prozator care, în ultimul roman, tipărit postum, predă și o
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
După orice război e nevoie de un respiro, adică de un armistițiu. Ostile trebuie să-și tragă sufletul, să-și plângă morții și să-și îngrijească răniții. Comandanții concep noi strategii, preferabil de pace, pentru că popoarele lor să-și găsească tihna și să fie apoi duse pe-un drum al bunăstării râvnite fără de speranță de atâta timp. Războiul la români, însă, e altfel: el e nesfârșit, combatanții încă vor victoria cu orice preț, în vreme ce poporul,deși, vai, acelasi pentru toate partile
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
eu. Mă simt mai împlinit, mai egal cu mine în incapacitatea de a mai avea „acces la vid”. Mi-am făcut un cadou salutar admițând că sunt superficial și renunțând la pretenții. „În bine, trăiesc cei care vor puțin...” „Între tihnă și trudă suntem siliți a alege.” Nici să trudesc ca să aleg n-am fost nevoit. În materie de tihnă, sunt un ales. A murit Ștefan Radof. Îl întâlniserăm acum trei zile la conferința lui Sara de la Național. Ne-a spus
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
am făcut un cadou salutar admițând că sunt superficial și renunțând la pretenții. „În bine, trăiesc cei care vor puțin...” „Între tihnă și trudă suntem siliți a alege.” Nici să trudesc ca să aleg n-am fost nevoit. În materie de tihnă, sunt un ales. A murit Ștefan Radof. Îl întâlniserăm acum trei zile la conferința lui Sara de la Național. Ne-a spus o vorbă care acum capătă alt înțeles: „Ce faceți, mă ajungeți din urmă? Că eu m-am oprit!” Astenia
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
din La Peleș, dejunurile din O scrisoare pierdută, ceaiul monden din Five o’clock sau serata muzicală din O lacună sunt forme, deloc savuroase, ale presiunii timpului. Nu se bucură, oamenii trăitori într-o epocă, de altfel, elegantă, nici de tihnă, nici de companie. Mesele sunt obligații, nu bucurii. De aceea, fiindcă masa e pretenție, și nimic mai mult, când nimeni nu bagă de seamă se mănâncă deseori în tren, fie și o bomboană, sau o ciocolată. Campion e Mihalache Georgescu
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
pretenții, așa cum nici stilul nu este unul de Bildungsroman. Însă închegând, printre pasaje de romantism minor și nesfârșite inventare de șicane copilărești, o dorință puternică de altceva, care este a adulților, nu a copiilor. O dorință de refugiu și de tihnă, într-un loc în care răul cel mai mare e să nu poți stăvili năzbâtiile unor șotioși care se împung și tot ei se vindecă unul pe altul. Crescând, copiii de altădată vor avea, și ei, toate metehnele de care
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
fierbinte îi alunecă prin coapsei. Să fi vrut, ar fi avut unde, și tot n-ar fi putut pleca nicăieri. Unde să plece? Lumea era pustie fără bărbați. Vântul întărâtat al verii, zburlit de arșiță, neștiutor de umbră și de tihnă, fierbea ca-ntr-un cuptor, crăpând coaja pământului. Sufletul ei subțire și străveziu aștepta noaptea. Singurătatea nopților răcoroase. Atunci se înzdrăvenea ca prin minune. Se punea din nou pe zburdat. Gonea pe câmpuri ca ciutele dezmierdându-și palmele de grumaji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
le întristez, pentru că simțeam că suferă pentru mine și nu doream asta. Această stare se instala de obicei la orele după-amiezii, când treaba se liniștea și fiecare își îngăduia o oră de odihnă. Era frumos totuși în acele ore de tihnă, era cald (și nu numai la propriu) și bine, iar eu plângeam amar. Acum, după atâția ani, cred că știu, sau măcar sunt pe aproape de adevăr. Eram la vârsta când „încă mai eram puțin și dincolo”..., cred că plângeam după
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Lumină pentru toți și toate. 11 decembrie 2008 Se apropie Crăciunul. Parcă e mai multă Lumină în noi și în jur. E o atmosferă mai destinsă, mai relaxată, ca atunci când știi că totul va fi bine, că e cald și tihnă. E un echilibru în toată natura, echilibru pe care nu l-am mai simțit chiar așa profund. Am visat-o și pe mama, era cu E. la braț și asta m-a bucurat, pentru că mi s-a dat de știre
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
altă parte, bărbatul înseamnă delicatețe, după care femeia înseamnă și forță. Cutremurele drumurilor vieții a doi copii așează în altă configurație plăcile tectonice ale unei familii, fără speranța revenirii lor în locul de unde au fost dislocate și a întronării definitive a tihnei familiale. Acceptul profilului nedorit vine cu obișnuința, cu supunerea la realități și erodarea speranțelor. Liniștea părinților se separă de fericire: prima rămâne pe pământ, a doua se topește în eter... Maniheismul cărții, pentru care existența poate fi înțeleasă mai ușor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
cufund în noaptea ochilor tăi ca să aud secreta bătaie de aripi ale tuturor grijilor: pentru părinții căzuți în neputința vârstei și bolii, pentru școlarul tău traversând strada sau luptând cu mulțimile abstracte din pagina cărții... Bucuria din glasul tău evocând tihna cuibului în care dorm puii ori își contemplă cu uimire penele dornice de zbor, deși se ascund încă la subsuoara ta și în liniștea visului tău cu flori și cu pomi - adăpost al regăsirilor zilnice pentru ei care sunt, pentru
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cuvânt, o nemulțumire ascunsă, pentru că nu poate fi alături de bărbatul iubit oridecâteori are nevoie de el. De fapt, și l-ar dori alături tot timpul. Pe când el este „mereu pe drumuri”, încurcat în treburi care nu o privesc, departe de tihna căminului pe care ar dori atât de mult să-l împartă cu el. Ceea ce ar însemna că Profesorul nu înțelege bine ce loc a ajuns să ocupe în viața ei. „Să fie bărbații mai superficiali?” - se întreabă scriitorul, fără a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dorul de propria regăsire nu se poate stinge niciodată. Și, cu timpul, Lupino a înțeles că soarta lui e hotărîtă dinainte: avea să plece. Să plece în căutarea începuturilor și, pînă nu le va fi descoperit, să nu-și găseacă tihna. Îi vor lipsi cu toții: și Arus, cel drept și înțelept, care-i fusese model și care nu-i înșelase încrederea niciodată; și lupoaicele, cu dragostea lor nesfîrșită, și copiii. Îi va lipsi Hana, tovarășa lui de joacă și de învățătură
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
-și ducă grabnic misiunea la bun sfîrșit. Privi în jur. Locurile îi erau cu desăvîrșire necunoscute. Îl înconjurau copaci deosebiți de cei pe care-i cunoștea de acasă. Se strădui să-și amintească relatările înțeleptului Arus. Deseori, în ceasurile de tihnă, marele conducător le povestea copiilor despre existența unei vegetații diferite de cea care creștea pe teritoriul haitei lor. "Ăsta trebuie să fie un brad alb, iar ăsta un ulm", își zise Lupino, recunoscîndu-i după descriere. "Frasini, scoruși...", recită puiandrul, ca
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]