262 matches
-
apariției Angelei Gheorghiu. Maestrul Ion Caramitru ne-a reamintit că a fost scrisă de Giacomo Puccini în urmă cu o sută de ani la solicitarea marii noastre soprane care a fost Haricleea Darclée. La Angela Gheorghiu întregul florilegiu al nuanțelor timbrale, suplețea vocală, sunt sensibil atașate valorilor expresiei ce susțin frumusețea acestui emoționant crez artistic. Aria a fost excelent construită. Angela știe să te cucerească, să te aducă în lumea ei; o face într-un fel care te obligă să treci
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
exemplarul de care dispune Teatrul dezvoltă sonoritatea caldă, generoasă, a sunetelor grave, cele care susțin întregul edificiu sonor. Sobru, reținut, de o manieră puțin obișnuită, emoționat peste-poate, Johnny Răducanu a readus spiritul improvizatoric al jazz-ului, uzând de transparențe pianistice, timbrale, fermecătoare, unele apropiate muzicii de caffe-concert; iar aceasta făcând apel la teme dragi nouă din marea literatură a genului. Un veritabil fenomen al naturii se dovedește a fi în continuare maestrul Radu Beligan, recitându-ne din versurile lui Topârceanu sau
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
muzicieni au realizat un dublu CD, o imprimare a integralei lucrărilor enesciene pentru vioară și pian, prima de acest fel în cadrul discografiei compozitorului. Am apreciat și de această dată pătrunderea cu totul pertinentă a universului spiritual enescian, complexitatea, rafinamentul valorilor timbrale pe relația dintre cele două instrumente. De fapt, întreaga seară de muzică a fost dedicată personalității compozitorului dată fiind susținerea în acest an, în luna septembrie, a celei de a XX-a ediții a Festivalului George Enescu, dată fiind sărbătorirea
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
italiene, nu poți să nu realizezi, ascultând marele opus enescian evocat anterior, că sunetele acestei muzici aduc împreună cele două aripi ale spiritualității europene, cea din Est și cea din Vestul bătrânului continent.Dispune de o acustică impecabilă; fiecare nuanță timbrală oricât de fină poate fi percepută cu acuratețe în fiecare ungher al sălii, o incintă de peste 1000 de locuri, o bijuterie a arhitecturii, a decorației, realizate în datele stilului galant, un triumf al spiritualității solare specific venețiene. Momentul de la Teatrul
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
tenor al momentului Jonas Kaufmann a lipsit din motive de sănătate, am avut revelația să cunosc un excelent tenor wagnerian, Klaus Florian Vogt, care de la primele fraze muzicale a dovedit că are voce specifică, potrivită pentru Lohengrin, cu o culoare timbrală caldă. Vogt a cântat absolut impecabil, interpretând personajul cu o mare noblețe. Are avantaje fizice speciale: este tânăr, înalt, subțire, blond, parcă este pogorât din Graal. A repurtat un succes imens, fiind scos la final, la rampă, timp de o
„Lohengrin“ la Bayreuth by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/6036_a_7361]
-
Zvetkova, solicitată în ultimul moment de la Sofia. Cariera internațională a artistei este impresionantă, ea a cântat și la Teatro alla Scala, ceea ce înseamnă o bună recomandare. Soprana a fost mult mai lirico-spintă în acest rol, care din punct de vedere timbral nu i se potrivește. Are însă o voce mare, puțin detimbrată în acut, dar a fost o prezență agreabilă, o bună artistă ca interpretare și relație cu partenerul. În linii generale, ea s-a achitat onest în prestația din seara
Turandot la Opera Națională București by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6171_a_7496]
-
să conducă cu inteligență vocile. El rămâne un maestru absolut al teatrului contemporan. Distribuția a beneficiat de mari nume. Bryn Terfel a fost un Wotan convingător și artist, printr-o interpretare extrem de nuanțată. Deși el nu dispune de acea culoare timbrală cerută de partitură pentru acest rol, el a știut cu inteligență muzicală să aducă rolul la glasul său, impresia generală fiind excelentă. Deborah Voigt este o soprană dramatică iubită la Met de public și extrem de muzicală. Din păcate, probabil din cauza
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
fost un spectacol onest, cântat cu grijă, dar fară să-mi dea acea emoție specială pe care o așteptam de la opera straussiană. Ariadna a fost soprana Violeta Urmana, o artistă, după opinia mea, care nu și-a definit încă culoarea timbrală. În prima parte a fost chiar ștearsă și fără acel fior liric specific lui Strauss. Spre sfârșit, dar mai ales în duetul cu Bacchus, respectiv cu Robert Dean Smith, un mare tenor wagnerian, a răspuns elegant cerințelor partiturii, ea nefiind
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
am distins în derularea părții orchestrale introductive a Poemului pentru vioară de Ernest Chausson. Aici ca și pe parcursul celebrei piese „Havanaise” de Camille - Saint-Saens, violonistica lui Alexandru Tomescu s-a distins prin stră- lucire virtuoză, imaginație seducă- toare, fermecător colorit timbral. Ultimele concerte ale stagiunii bucureștene, primele zile de caniculă, au coincis. Din păcate! Curios lucru - nu pot aprecia altfel, meteodependent se dovedește a fi publicul bucureștean de concert. Canicula excesivă, vremea ploioasă a sfârșitului de iunie, ne derutează pe unii
La București, concertele finalului de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5386_a_6711]
-
din comun. La cei treizeci și ceva de ani este pe cale de a continua tradiția lisztiană a muzicii franceze, drum marcat cu decenii în urmă de Samson François; poate mai mult decât ilustrul său predecesor, Chamayou dezvoltă o veritabilă magie timbrală ce se instituie cu sens de viziune orchestrală. Este drumul unei școli pianistice care pornește în secolul al XIX-lea de la Liszt însuși și continuă în secolul trecut, în perioada interbelică, cu Ravel, cu Cortot. Claritate, rafinament timbral de largă
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
veritabilă magie timbrală ce se instituie cu sens de viziune orchestrală. Este drumul unei școli pianistice care pornește în secolul al XIX-lea de la Liszt însuși și continuă în secolul trecut, în perioada interbelică, cu Ravel, cu Cortot. Claritate, rafinament timbral de largă extensie, vibrație poetică înaltă, sunt atributele acestei mari școli în pianistica europeană. Constatând această direcționare poți observa motivul pentru care nu Beethoven și nu Robert Schumann ci tocmai muzica lui Debussy și Ravel se dovedește a fi atât
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
francez Dominique Merlet ne-a oferit un bun exemplu asupra felului în care datele unei școli muzicale pot fi promovate de o autentică personalitate artistică; în realizarea domniei sale, Concertul nr. 16, în Re major, de Mozart a dispus de claritate timbrală sprijinită de o sonoritate aerată, de luminozitate solară aproape eclatantă, de un spirit alert dar ordonat, aspecte care, împreună, dau farmec acestei captivante pagini concertante a literaturii clasice. De această dată în Studioul de Concerte din str. Berthelot, pianistul Dan
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
Schumann și Johannes Brahms nu l-au simpatizat. Liszt dezvoltă imaginația pre-impresionistă, tematismul romantic de natură poetică, discursul rapsodic, virtuozitatea strălucitoare, aspecte pe care Viniciu Moroianu le stăpânește cu deplină autoritate profesională; dispune de un simț bine orientat al culorii timbrale, cel ce animă viața interioară a muzicii, îi conferă atracțiozitate, o indicibilă noblețe. Publicul bucureștean de concert? Mulți se orientează cu greu între evenimentul autentic și cel ambalat de o reclamă bine regizată. Mulți cedează tentației minimei rezistențe. Cultura recitalului
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
Alexandru Anastasiu. Au realizat împreună celebrul opus bartokian care este Sonata pentru două piane și percuție, una dintre cele mai originale lucrări camerale ale primei jumătăți a secolului trecut; pianul exultă caracterul percutant al emisiei sonore ce întâlnește bogăția coloritului timbral al instrumentelor de percuție; o sporită precizie ritmică din partea acestora ar fi întărit structura mare a lucrării, marcată de caracterul trepidant, stimulator al mișcării, al ritmului. În realizarea trio-ului „Contraste” pentru pian, vioară și clarinet am remarcat în mod
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
de Teologie Ortodoxă. Prezentă în strană, cântarea liturgică întărește credința, stabilește comuniunea spirituală a fidelilor; adusă pe scena de concert, aceasta trebuie să dezvăluie, pe aceeași direcție, inclusiv valori privind dicțiunea, claritatea intonației îmbogățite de microtonii savuroase, de un colorit timbral ce rezultă dintr-o impostație firească a glasului. Intonarea sobră, dreaptă, monocromă, nu aparține duhului acestor cântări. Este motivul pentru care colaborarea cu psaltul Ioannis Arvanitis, invitat de onoare sosit de la Atena, se dovedește a fi întru totul stimulatoare, prețios
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
de știință pasionat care decodifică semne căzute în uitare, aduce în actualitate cântări de strană notate cu neume ce aparțin perioadei imperiale a începutului celui de al doilea mileniu; dispune de o voce baritonală expresivă dar sobră ce dezvoltă valori timbrale importante, voce ce susține o ornamentație funcțională firesc înglobată cursului monodic. Este o bucurie să observi că acest tezaur de valori muzicale, poetice, spirituale, ale trecutului, revine în actualitate; este actualitatea care întâlnește istoria. O actualitate care întâlnește viitorul se
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
al tinerilor colaboratori, studenți, absolvenți de dată recentă ai institutelor de învățământ artistic, tineri muzicieni sosiți din toată țara, componenți ai forum-ului tinerilor muzicieni. Au imens de mult de învățat de la domnia sa; în ce privește constituirea sunetului pe partidele instrumentale, raportul timbral și cel dinamic dintre sonorități, echilibrul acestora, justețea atacului pe partide, construcția de ansamblu a opus-ului abordat. În lucrul cu un asemenea ansamblu, de principiu, nu poți pretinde prețiozități timbrale dar poți urmări, poți obține justețea ritmică, rigoarea structurării
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
de la domnia sa; în ce privește constituirea sunetului pe partidele instrumentale, raportul timbral și cel dinamic dintre sonorități, echilibrul acestora, justețea atacului pe partide, construcția de ansamblu a opus-ului abordat. În lucrul cu un asemenea ansamblu, de principiu, nu poți pretinde prețiozități timbrale dar poți urmări, poți obține justețea ritmică, rigoarea structurării părților lucrării, poți dezvolta un anume tip de expresie. O expresie de consistență romantică, sobru condusă, a fost realizată pe parcursul uverturii la opera Tannhäuser de Richard Wagner. Cea de a 5
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
tehnicii construcției unora dintre primele piane de concert în prima jumătate a secolului. O a doua fază de lucru a constituit-o stabilirea echipei muzicienilor interpreți dispuși a cânta pe instrumente de epocă ; tehnica de abordare, dar mai ales complexul timbral pus la dispoziție este diferit. Nu sunt mulți pianiști dispuși a renunța la instrumentele moderne, mult perfecționate față de cele aflate în uz în urmă cu peste un secol și jumătate, cele la care au cântat Chopin și Schumann, Mendelssohn Bartholdy
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
preluat din tradiția lăutarilor locului, limbaj pe care geniul enescian îl adoptă, îl elaborează, în Sonata "în caracter popular românesc". Zicerea doinită - a cărei intimidate cunoaște aici, la Azoiței, o impresionantă bogăție de stări expresive - este împlinită de diversitatea culorilor timbrale; rafinamentul acestora, suplețea adresării, sunt susținute de valorile unui meșteșug stăpânit în mod suveran. întreaga construcție capătă claritate, coerență, o seducătoare expresivitate. în plus, în cele două opus-uri datorate lui Johannes Brahms, în sonatele în re minor și în
La Viena și Berlin sub semnul muzicii lui Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6674_a_7999]
-
Beethoven, Sonata-Fantezie în sol diez minor, op.19 de Skriabin și Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski și-au revărsat armoniile într-o infinită varietate de culori și intensități, fiecare sunet fiind, deopotrivă, sculptural și translucid. Predilecția pianistului pentru coloritul timbral s-a relevat mai ales în Tablouri... de Musorgski. Impetuozitatea interpretării, ca și nuanțele infinitesimale au dezvăluit caracterul orchestral intrinsec al acestei suite, în policromia căreia Ravel va fi descoperit, cu siguranță, soluții inedite pentru propria-i orchestrație. După un
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
fost sublim. În Elisabeta, rol deosebit de dificil, am văzut-o pentru prima oară pe soprana Eva-Maria Westbroek, care se regăsea perfect în partitura cerută de compozitor. Era frumoasă, sensibilă. știa să-și modeleze glasul pentru a reda prin toate culorile timbrale pe care le poseda drama eroinei. De o mare frumusețe a fost rugăciunea ei din actul al III-lea, în care soprana și-a pus în valoare toate aceste calități. Evoluția cântăreței ne-o certifică ca pe o interpretă consacrată
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
avea vocea cerută de partitură. A nuanțat corect anumite fraze, dar, cel puțin pentru mine, nu a reușit să redea acea noblețe pe glas a personajului. A fost doar o interpretare corectă și doar atât. Ne amintim cu emoție culoarea timbrală nobilă a lui Eduard Tumagian în acest rol. Marea dezamăgire, însă, a fost basul Christof Fischesser în Landgraful Herrmann, o apariție ștearsă, fără a fi impunător și puternic ca intenție. Ne punem chiar întrebarea cum e posibil la Covent Garden
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]
-
inedit al vieții muzicale bucureștene s-a dovedit a fi imprimarea - la Casa „Electrecord”, în variantă LP - a acelui minunat florilegiu de colinde românești, primele de acest fel realizate de o formație muzicală românească în perioada postsovietică. Transparențele sonore, culorile timbrale ale ansamblului, valori prețioase de înnobilare a muzicii, se constituiau în ecouri ale unei lumi interioare pe care Marin Constantin a știut a și-o clădi de-a lungul multor ani. Prin meditație, prin cultură, prin căutări ale sonorităților potrivite
Marin Constantin - artistul intrat în legendă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5813_a_7138]
-
la limita posibilă a unor dimensiuni corporale greu de imaginat în urmă cu câțiva ani, ...când apărea în acest rol, tot aici, la Staatsoper Wien, în compania fostei sale soții, soprana Angela Gheorghiu. O voce minunată de bariton, expresiv colorată timbral, este cea de care dispune Adrian Eröd în rolul Valentin. O soprană de serviciu în rolul Margaretei, un bas potrivit din punct de vedere scenic și nesatisfăcător în plan vocal, în rolul Mefisto, au completat distribuția acestui spectacol în bună
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]