325 matches
-
preferă să i se spună că nu există păcat, ca viața lui să se poată derula fără nici o tulburare și fără vreun chin al conștiinței. El zâmbește sceptic la auzul tuturor acestora și trece mai departe. La ce bun conștiința timorată a păcatului, când viața ni s-a dat ca să o trăim și să ne împlinim în ea, după posibilități, toate dorințele și aspirațiile sufletului? Corespunde însă atitudinea aceasta realității? „Însăși atitudinea omului modern față de păcat dovedește că el crede în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ascuns în anchetă. Cei doi au refuzat, așa că Prisăcaru, Sobolevschi și Ion Țigău i-au bătut. S-au oprit când cei agresați au început să țipe, dar, a doua zi, Prisăcaru le-a adus hârtie și cerneală, iar cei doi, timorați, au acceptat să scrie. După o săptămână de la acest prim episod au fost aduși în cameră Ion Ismana și Miricescu. Primul a fost bătut în cameră, apoi scos de Prisăcaru și bătut în camera șefului de secție de către acesta, Țigău
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Mărtinuș și Livinschi au luat poziție împotriva celor care nu promovau ideile comuniste, dar apostrofările verbale au fost singura lor acțiune. Totuși, Virgil Maxim observa că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar în închisoare și păreau timorați. Din martie, când Mărtinuș și Livinschi au fost duși și ei pentru cercetări la Ministerul de Interne, Juberian a rămas singurul care se manifesta împotriva rezistenților. Uneori îi mai pedepsea pe cei care se împotriveau ideilor sale, cu ajutorul administrației, trimițându
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
spus că trebuia să vină cu argumente raționale, nu cu josnicii și teroare. Maxim a fost scos la muncă, probabil prin noiembrie 1951, și observă că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar prin închisoare și păreau timorați. La sfârșitul lui mai a fost dus și Maxim la Jilava, pentru cercetări, dar nu a recunoscut nimic, întrucât bănuia că se urmărea acuzarea sa în proces. Virgil Maxim povestește un episod anterior procesului 2, când a fost scos pe
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
văzători este asumată de către orb ca lung și imprevizibil drum, ca potecă învăluită în posibile frânturi accidentale, în ciocniri cu obstacole și situații ce pot vătăma. Aici spațiul pare a se dilata, ținta, scopul, locul spre care se îndreaptă pașii timorați ai orbului fiind însușit de acesta drept un reper cu mult mai îndepărtat decât apare el celor neatinși de aspra damnare a orbirii. Suferința orbului se dovedește, așadar, unul dintre cele mai relevante exemple pentru dimensiunea suferințelor așezate între trup
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mamă este agresată, ci dublul său: mama vitregă cea rea. Găsim aici o altă justificare a agresivității împotriva propriilor părinți. În basme, copiii sunt aproape întotdeauna fiice și fii plini de respect și devotament, în timp ce mulți părinți apar ca neglijenți, timorați, ostili sau chiar ucigași. După această trecere în revistă, înțelegem bine afirmația lui Freud (1908c/1985) conform căreia basmele și miturile sunt „visele seculare ale tinerei umanități”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Sublimarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al cărui părinte se manifestă indiferent, învață că părerea lui nu contează prea mult, se simte lipsit de importanță și uneori absolvit de orice responsabilitate. El își poate dezvolta o stimă de sine redusă (asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat ș i urmărit în permanență de un complex de inferioritate (,,Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva suficient de bun ca să-i mulțumesc pe ai mei”). Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care toată viața se va ghida după regulile
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
educație fizică, excursii, zile onomastice), el va ajunge să-și centreze tot mai mult atenția asupra propriului corp și să simtă nevoia de a se izola. Nesusținut afectiv de către cei din jur, elevul respectiv va deveni tot mai suspicios și timorat în situații școlare, evitând pe cât posibil activitățile de grup. Mai mult chiar, va da frâu liber imaginației, considerând că nu este dorit de colegi sau că nu este iubit nici măcar de către membrii familiei sale. Drept urmare, crizele de plâns, episoadele de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
anunț fără autor, în care se zice că pe 21 august (adică, chiar în ziua apariției) pot circula toate autoturismele, indiferent de numărul de înmatriculare. Este corectat în acest fel un decret al Consiliului de Stat. Asta arată cât de timorați, sau indiferenți, ori și una și alta sunt ziariștii și toți cei care cenzurează articolele: dacă a venit de sus, se poate publica, chiar dacă este ridicol. Ceea ce s-a și petrecut. de câteva zile, un om nu mai poate cumpăra
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
istorie a comunei Bumbăcari, nu fusese văzut niciodată un asemenea spectacol hilar, o asemenea defilare aiuritoare. Patru copii ordonați în șir indian, purtând pe umărul drept un copăcel uscat, firav, având un diametru de vreo 12-15 centimetri, mergând obosiți și timorați, erau duși la miliție încadrați fiind de doi reprezentanți ai ordinii publice, unul în față, iar celălalt în spate. La urmă, venea și cățelandrul nostru, Leu, complet dezorientat, neînțelegând o iotă din toată mascarada asta. Era spectacolul trist și dureros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-ați venit la noi, doamnă Condor, zise mama înclinându-se decent în fața ei. Ei, dar ce emoționați sunteți, copii, se poate?? Vai de mine! Doar mă cunoașteți cel puțin așa presupun. Luați loc. Așa. Și nu mai fiți atât de timorați. Invitația era binevenită, însă a fost realizată doar parțial, deoarece noi chiar așezați fiind continuam să ne holbăm la ea ca la Sfinxul din Bucegi, despre care se spune tot mai insistent că ar dispune de proprietăți paranormale. Mama, ținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai ilustru român, celebrul Enescu. * Nu mi-am notat și cred că nimeni din cei care l-am ascultat, majoritatea fiind încă în viață, nu a scris undeva despre această conferință care ne-a subjugat. Vorbea rar, la început parcă timorat, dar scuzându-se, cu sinceritate și modestie lipsite de orice urmă de formalism, ne-a fascinat, încât ora care îi fusese acordată s-a prelungit, mult, parcă neîndurându-se să plece. Îmi amintesc foarte bine de ceea ce ne-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acum exclusiv dirijorului, iar regizorul poate cel mult să stea În culise și să Încerce de acolo să modifice cât poate ultimele detalii de joc și să nu se simtă exclus. De fapt, ca să fiu sincer, așa procedam la Început, timorat fiind de mașina uriașă de operă, cu sute de oameni În orchestră și pe scenă, spre deosebire de teatru, unde eram obișnuit cu cincisprezece actori, care și ei mi se păreau uneori prea mulți. Dar, cu timpul, am Înțeles că singura opțiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
o memorie foarte bună și nu folosea niciodată "proiectele" de răspunsuri pregătite, vorbind liber. Am avut ocazia să stau de vorbă cu colegii din minister, care de obicei asigurau în atare situații translația, și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presă străină tovarășul nu se supăra și când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator le repeta. L-am surprins de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fost repartizat la IAPIT, lucrau 7 sau 8 angajați. Serviciul era un fel de "Salon al refuzaților" sau un "mini Gulag", "locatarii" având la dosar probleme cu "Cooperativa", "fluieratul în biserică", rude care au ales libertatea..., deci erau speriați și timorați că oricând ar putea cădea și mai jos dacă nu "colaborează". Simt că mi s-a umplut paharul cu urâtul notelor, stenogramelor, informărilor, declarațiilor, turnătoriilor, delațiunilor, de la ministere, departamente de stat, ambasade, UM-uri, "sifoane", "colectori", "referenți", colegi, "pretini", vecini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
decât noi sau, dimpotrivă, ei mai păstrează în reacții ceva autentic, ce noi am pierdut? La Roma conceptul abstract de amor nu mai are semnificație: e înțeles doar ca indicație a unei plăceri de natură sexuală. Obsesie Sunt în permanență timorat. Mă simt asediat fără scăpare de moartea lăuntrică. Și totuși aici nimeni nu e angoasat de această obsesie care pe mine mă chinuie zi și noapte. Aici se trăiește senin, ca și cum moartea nici n-ar exista, de parcă ar fi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
auzit pe cunoscutul numismat amator, părintele, galben-verde la față de veninu-i paternal, a doi băieți premianți Întâi cu cunună În toate clasele, dar rămași până astăzi niște emasculați și bâlbâiți de frica părintelui care Încă le mai urmărește amin tirea lor timorată; sau cum am văzut pe alt părinte, decan al scenei române și cerșetor de note mari la examene pentru fe ciorul său ajuns un muzicant fără vocație și fără talent, dar strecurat, prin stăruințele baritonale ale lui taică-său, până la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
categorie, nu se explică prin vreo inaptitudine a acestor indi vizi de a-și câștiga Într-alt fel traiul, cum nici prin vreun béguin sexual al femeii, cât prin necesitatea cruntă a acestor femei, cu conștiința lor veșnic clătinată și timorată, de a se rezema cât de cât pe umerii unui bărbat, nenorocit sau ticălos de bărbat, Într-o legătură care depășește sfertul lor de ceas profesional, de zi și de noapte, destinat tuturor bărbaților. Auzeam mai demult pe cucoanele noastre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o memorie foarte bună și nu folosea niciodată "proiectele" de răspunsuri pregătite, vorbind liber. Am avut ocazia să stau de vorbă cu colegii din minister care de obicei asigurau în atare situații translația și i-am surprins de multe ori timorați și preocupați ca nu cumva să greșească și să se supere "tovarășul". Față de presa străină tovarășul nu se supăra și, când o propoziție sau un cuvânt nu erau bine înțelese de translator, le repeta. L-am surprins de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lui Corneliu Codreanu, un om cu calități, foarte rare, în viața noastră politică". Noul guvern Tătărăscu a fost constituit la insistențele lui Dinu Brătianu cu Richard Franasovici la Ministerul de Interne și cu Vasile Sassu la Ministerul Justiției. Doi oameni timorați, o echipă slabă, voit, ca să ducă la pierderea alegerilor. Dinu Brătianu nu putea uita că la moartea lui Ion Duca, deși revenit șef al partidului liberal, nu a fost el însărcinat de Carol cu formarea guvernului. Nu putea uita, mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ascuns în anchetă. Cei doi au refuzat, așa că Prisăcaru, Sobolevschi și Ion Țigău i-au bătut. S-au oprit când cei agresați au început să țipe, dar, a doua zi, Prisăcaru le-a adus hârtie și cerneală, iar cei doi, timorați, au acceptat să scrie. După o săptămână de la acest prim episod au fost aduși în cameră Ion Ismana și Miricescu. Primul a fost bătut în cameră, apoi scos de Prisăcaru și bătut în camera șefului de secție de către acesta, Țigău
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Mărtinuș și Livinschi au luat poziție împotriva celor care nu promovau ideile comuniste, dar apostrofările verbale au fost singura lor acțiune. Totuși, Virgil Maxim observa că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar în închisoare și păreau timorați. Din martie, când Mărtinuș și Livinschi au fost duși și ei pentru cercetări la Ministerul de Interne, Juberian a rămas singurul care se manifesta împotriva rezistenților. Uneori îi mai pedepsea pe cei care se împotriveau ideilor sale, cu ajutorul administrației, trimițându
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
spus că trebuia să vină cu argumente raționale, nu cu josnicii și teroare. Maxim a fost scos la muncă, probabil prin noiembrie 1951, și observă că, în primăvara lui 1952, Mărtinuș și Livinschi apăreau mai rar prin închisoare și păreau timorați. La sfârșitul lui mai a fost dus și Maxim la Jilava, pentru cercetări, dar nu a recunoscut nimic, întrucât bănuia că se urmărea acuzarea sa în proces. Virgil Maxim povestește un episod anterior procesului, când a fost scos pe culoarul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dar, pentru un Hitchcock destăinuindu-i lui Truffaut arcanele meseriei sale într-o carte (tot) de convorbiri o carte-monument, absolut esențială pentru înțelegerea nu doar a cinematografului hitchcockian, ci a Cinematografului pur și deloc simplu ! , câți sunt regizorii care tac timorați, prudenți sau poate abili, menajându-și astfel secretele meseriei și păstrând un părelnic abur de mister ? Sau câți sunt cei care, pur și simplu, nu au nimic de spus ?... O să mărturisesc din capul locului : Recunosc totodată că este, fără nici o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care, prin capacitatea de a da piept cu viața, îi pune categoric în umbră pe toți ceilalți. Da, în copilăria mea am fost o părticică a nefericirii lor insulare, căreia îi aparțineam, preluând de la adulți ambele: fiind, în raport cu Statul, copilul timorat al unor friți naziști, dar având totodată în viermuiala interioară a satului conștiința fudulă că „noi“, germanii, le suntem superiori celorlalți. Măcar că această din urmă convingere practic nu-mi folosea la nimic când eram singură cu mine însămi. și totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]