982 matches
-
bijuterii în universul muzicii mondiale. Elegant dirijat de președintele Asociație Naționalei Corale din România - Voicu Enachescu (părintele moral și spiritual al coralei și fondatorul acesteia), ansamblul coral se află de peste 15 ani de zile sub aripa Centrului Național de Artă "Tinerimea Română" și beneficiază de o stagiune concertistica anuală, de turnee în străinătate și de invitația permanentă de a susține concerte în cadrul Festivalului Internațional "George Enescu". Înainte de bogatul repertoriu, de numeroasele scene pe care a evoluat, de grija necontenita de atingere
Vacanțe muzicale 2015 [Corola-blog/BlogPost/100585_a_101877]
-
cum sunt geografia sau biologia. În schimb, profesorii vor trece la predarea în baza unor subiecte și teme de interes, ceea ce presupune o abordare interdisciplinară. Vai vouă ce călcați istoria dacilor în picioare și o ascundeți prin școli de ochii tinerimii, pentru că veți pieri ! A venit timpul când în pauza mare a școlii, elevii să facă grup în jurul unei tablete și să citească despre războaiele geto-dacice din cărțile lui Ion N. Oprea sau ale altora care, împreună, au citit mii de
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
fost dată de doi prieteni ai săi, personaje foarte cunoscute de toată suflarea românească. Acești prieteni i-au cerut permisiunea să folosească spațiul cărțuliei pentru a explica unele expresii ale limbii noastre, ca să fie de folos tuturor și mai ales tinerimii dornică de noi și temeinice cunoștințe. Autorul va face cunoștință cu cele două personaje : Păcală și Tândală. Despre Păcală se spune ca e un om glumeț, poznaș, care se ține de farse (adică păcăleli). Despre Tândală mare lucru nu poate
O NOUA CARTE INCITANTA! de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343381_a_344710]
-
a croșetat chipurile sportivilor într-o broderie de cuvinte, interpretul Tudor Chirilă transmite în voce vibrândă și-nfașă în coloristică și finețe de mătase cântul. Nu doar redă o melodie ci încheagă în ea colajul armoniei literaturii, muzicii și actoriei. Tinerimea română dovedește o grăbită plăcere de a trăi muzica foarte alegră și stridentă, interesată fiind mult mai puțin de meditația, miezul poetic și emoția melodică. Dar, cu toate că registrul melodic al pieselor interpretate de Tudor Chirilă nu e gol de aceste
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
presă cu cele cincisprezece publicații care ni s-au alăturat până în prezent și altele pe care le vom atrage pe parcurs, se va disemina această antologie pe mari spații publicistice. Uniunea Muzicienilor Interpreți din România și Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” vor asigura participarea la manifestare a unor formații și interpreți de înalt prestigiu național; o grupare de primari interpreți și iubitori de artă care se întrec anual în Festivalul primarilor artiști de la Aninoasa, vor veni cu formațiile pe care
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
doar pentru ei. Își dau pensii nesimțite Și-alte drepturi însoțite, Fără jenă din păcate, Veșnic cu imunitate. Unii zic, (pușchea pe limbă,) Că nimica nu se schimbă Dacă mergem la votare. Alții că o încercare Tot mai trebuie făcută. Tinerimea e tăcută Tot cu gând de evadare Undeva în lumea mare. Învățați să-nghită hapul, Tot bătrâni își bat capul Și votând fără rețineri Viitorul celor tineri, Nu-nțeleg că ei greșesc, Nici că lumea ce-o privesc Nu mai
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
fost dată de doi prieteni ai săi, personaje foarte cunoscute de toată suflarea românească. Acești prieteni i-au cerut permisiunea să folosească spațiul cărțuliei pentru a explica unele expresii ale limbii noastre, ca să fie de folos tuturor și mai ales tinerimii dornică de noi și temeinice cunoștințe. Citește mai mult CUVINTE ȘI EXPRESII ROMÂNEȘTI PE ÎNȚELESUL TUTUROR, SAU PĂCALĂ ȘI TÂNDALĂ FILOLOGIAutor Ioan PrigoreanuFelicitari autorului.Editura a oferit gratuit grafică copertiiVom oferi și ajutor la lansare! Detalii:CUVINTE ȘI EXPRESIIROMANESTIPE ÎNȚELESUL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
fost dată de doi prieteni ai săi, personaje foarte cunoscute de toată suflarea românească.Acești prieteni i-au cerut permisiunea să folosească spațiul cărțuliei pentru a explica unele expresii ale limbii noastre, ca să fie de folos tuturor și mai ales tinerimii dornică de noi și temeinice cunoștințe.... VI. DIN VOLUMUL ÎN CURS DE APARIȚIE :DREPTUL LA NEFERICIRE, AUTOR LILIANA TERZIU, de George Terziu , publicat în Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015. PĂLĂRIA CU VOALETA Cine și-ar fi închipuit că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului „Patriarhul Miron” din Câmpulung Muscel și pe cele superioare ale Facultății de Teologie din București. Este înzestrat cu darul scrisului, publicând în „Satul”, „Tinerimea creștină”, sub pseudonim. În anul 1936 este hirotonit diacon și apoi preot pentru slujirea ortodoxă în cadrul Mănăstirii Surpatele din județul Vâlcea, până în 1940 și de aici transferat la biserica parohiei Domnița Bălașa (Zidurile) din comuna Crovu, azi Odobești al cărei
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
ochi și urechi. A avut un discurs scurt, centrat pe valoarea morală a limbii naționale, care a avut un impact deosebit asupra ascultătorilor. Patriotismul nu este o lecție uitată și nici plictisitoare, dacă cel care o spune găsește cheia pentru tinerime. Dăncuș este o forță. S-a produs un schimb ciudat de energie între el și cei din fața lui... eram martor... dar fără niciun control asupra fenomenului. „Să vă luați cărți!”a zis molatic... și toți au încercat să prindă măcar
AZI L-AM CUNOSCUT PE DĂNCUŞ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344879_a_346208]
-
platfus la creier și la fund..., marii PSIHOPAȚI ce se pretind - ca imagine publică, civilă - civilizatoare (sic, n) - SALVATORI, Eroi, Lideri - de drept, ba chiar „democratic” legitimați (licențiați) - ALEȘII NEAMULUI. Sociologia culturii, desigur, cu fericite exemple și la noi, învață tinerimea în Academii, numai că România, după Era ticăloșilor (v. Marin Preda) - abia ACUM, își reînțelege, după MASSIFICAREA - mancurtizarea celor născuți după 1944, propriul DESTIN- DETERMINIST, cu nu „stigmatizat”, cum ne-mbată cu apă chioară (psihedelistă, sau ..neo- dadaistă, nihilistă!) - agonicii
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
mei, stinși, de asta au murit: de cancer la ficat: arta lor, în mare parte, revizită, este un simptom al suferințelor TUMORALE, sau , dacă vreți, simptome ale organului amputat” ( mutatis- mutandum, psihorganului amputat”... Patrimonizați cam pripit, drept “ genii ale Neamului”, tinerimea studioasă de mâine ( de azi!)- unii “ directori de ...subconștiință” ( iraționalitate disimulată) - pe termen lung, ca ...profețiile ¡!! Numesc aceasta MANIPULARE, propagandism, Nomenklatură, arte care duc la aplatizare, massificare...La o “ cultură de masse”, ci nu “ mase culturale ¡!! Ce feeric este să
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
Dumnezeu. Opiniile Sfântului în jurul educației sunt vrednice de atenție, nu doar pentru că mărturisesc judecata sa ortodoxă, ci și pentru că majoritatea dintre acestea constituie principii pedagogice fundamentale ce au o autoritate diacronică. Sfântul Grigore Teologul îl numește pe Sfântul Vasile pedagogul tinerimii și pe drept cuvânt. Căci educația este necesară și de folos pentru tânăr. Pedagogia trebuie să-l înalțe pe cel educat spre o viață conformă cu principiile Evangheliei[1]. Grija sa părintească nu s-a aplecat numai asupra tinerilor, ci
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de arțar”, Editura
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
ea și dăruire publicului, artiștii: Angela Buciu (Maramureș), Ana Pacatiuș (Banat), Gheorghe Roșoga (Mehedinți), Georgel Nucă (Oltenia), Dumitru Zamfira (Oltenia), Ștefania Rareș (Moldova), Polina Manoilă (Gorj), Grupul Teleorman și Florin Vasilică, tinerele talente Marius Brutaru, Cătălin Alexa, Mihaela Avram, Ansamblul „Tinerimea română” (maestru de balet Viorel Cioacă) și echipa de dansuri a Casei de Cultură Cernavoda (coregraf Mariana și Viorel Mazilu). Neuitată zi! Grandioasă sărbătoare! A fost evocat, urcat la coroana identității neamului românesc, folclorul național, a fost celebrată o artistă
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
ale acestor filosofi. Dacă problema adaptării modelelor culturale străine reflectă atîta acuitate, este pentru că pătrunderea în forță a acestor modele pune probleme. Două tradiții se întîlnesc într-o nouă conjunctură pentru a explica șocul pe care-1 reprezintă asimilarea romantismului de către tinerimea moldo-valahă. Una este cea care cuprinde cultura Luminilor și scrierile reprezentanților Școlii Ardelene. Cealaltă ar fi de găsit în moștenirea și circulația textelor și idealurilor Revoluției franceze. Influența Revoluției asupra cîtorva curioase spirite din spațiul moldo-valah este foarte controversată în măsura în care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
S-au găsit și oameni nevinovați printre țărani. Răscoala din 1907 se produce într-un climat politic naționalist, de ascensiune a antisemitismului. Astfel, se organizează întruniri naționaliste. La Iași, în noiembrie 1907, Partidul Naționalist îl invită pe istoricul lorga toată tinerimea școlară îi era devotată -, dă cuvîntul profesorului Cuza și cere ca străinilor să li se retragă dreptul de a face politică în România. Oamenii politici, liberali sau conservatori, sînt condamnați cu toții: divizarea lor politică i-a împiedicat să ia în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîțiva intelectuali din avangardă și studenții de origine română sînt influențați de socialismul revoluționar. La Chișinău funcționează cîteva societăți secrete, dominate de intelectuali evrei. Alexis Nour, care publică în Viața Românească în 1906 și 1907 lungi scrisori din Basarabia, constată: "Tinerimea noastră locală, ruși, evrei și moldoveni, este o formație cu caracter rus pur, o generație educată sub presiunea revoluției, asimilînd toate curentele de idei care domină universitățile din toate centrele intelectuale importante ale Rusiei. [...] Toți intelectualii Basarabiei, oricare le-ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Crainic teoreticianul, cel care leagă din nou spiritualitatea ortodoxă de cultura națională, cruciada antisemită și respingerea liberalismului occidental, o grefă perfidă, un produs de import prin imitație, fără viitor. Convingerea și speranțele politice ale lui Crainic însuflețesc spectacolul oferit de tinerimea universitară de după război. "Calificativul creștin apare în viața universitară prima dată după război notează Crainic. Este primul contur spiritual care dă viață generației noastre." Ceva s-a schimbat însă, ceva care impune o reînnoire a tradiției: "Este adevărat că înainte de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noțiunii de sabotaj sînt lărgite, cea a tineretului depravat, adică a huliganilor, este extinsă și permite controlul tinerilor. Părinții și copiii sînt convinși că sînt bine formați. Și în vreme ce tinerii occidentali încep să se lase pradă risipei unui consum disperat, tinerimea muncitoare română muncește și este mîndră de acest lucru. Visul omogenității își găsește o aplicație concretă în politica față de minoritățile naționale și mai ales față de cea mai numeroasă dintre ele, minoritatea maghiară. După cifrele recensămîntului din februarie 1956, populația românească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
până la registratore, de la generar până la suplocotenente plata ce se dă este atât de mică încît un om cu familie nu are cu ce trăi. Teza "Romînului" despre micimea și nesuficiența lefilor e întrucîtva justificată. Într-adevăr, prin creșterea în străinătate, tinerimea noastră a contractat trebuințe pe cari n-ar fi cătat să le aibă nicicând daca considerăm sărăcia țării și nevoile ei de tot felul. E un rău nemăsurat de mare acesta, cu atât mai mare cu cât e ireparabil, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lipsiți de acea sete de a afla înșiși adevărul care caracterizează pe oamenii de știință? Astfel la noi, ca la nealții, se-nvață carte nu pentru ea însăși, cu acea vioiciune de concepție, cu acel entuziasm care se află la tinerimea și în corpul didactic al altor țări, ci pentru a trece cât se poate de repede prin toate clasele, a face tot atât de repede și superficial dreptul la vreo facultate ocultă și a intra cât mai curând într-un post. Pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dă deplină libertate în privirea metodului. Cărți speciale cată să cuprinză definiții stricte, abstracte; cartea de citire e prin natura ei descriptivă. Se descriu toate în ea, deci se văd toate cu ochii minții. A preface o carte neapărată educațiunii tinerimii, neapărată pentru cultura limbei materne, pentru istoria și geografia țării, pentru variile cunoștințe ce trebuie să le aibă un om, într-o carte specială de agronomie, e o adevărată orbire. Să nu se uite că această carte de citire nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
merit și, a fi reacționar ar fi identic cu a fi sporitor neamului și țării. Dar nici putință nu există pentru un asemenea partid. Izvorul întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății. Un aer bolnăvicios de corupție, de frivolitate, de câștig fără muncă a cuprins plebea noastră roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit. A crede că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
revoluție ar fi avut importanța pe care i-o atribuie "Romînul", conservatorii actuali au format desigur nouă din zece părți din promotorii ei. Dar adevărul istoric asupra mișcării de la 1848 e în realitate cu mult mai meschin și mai trist. Tinerimea de atunci hrănise mari idealuri naționale în inima ei, cari au fost însă reduse la rolul de-a fi o piatră de șah în mînile unei puteri vecine. Rusia avea nevoie de un pretext spre a intra în Principate și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]