294 matches
-
la început, uimitoare. Compactul volum de Poezii al Ilenei Mălăncioiu ne pune în fața unei opere, de pe acum vastă și indiscutabil de prima mărime. AVEM UN HÖLDERLIN! Întâlnirea cu un tânăr poet încă neștiut de lume, al cărui nume nu umple tiparnițele și văzduhul, dar ale cărui versuri vor rămâne asemenea marilor zidiri, întâlnirea cu un tânăr poet de acest nu neașteptat nici nefiresc, dar nu mai puțin uimitor soi, e o întâmplare unică, exaltantă, irepetabilă. Sunt, fără merit, unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a scris drama „Hamlet” folosind o ternă legendă daneză. Ch. Darwin a creat Teoria selecției naturale prin observarea selecției vitelor de rasă de către oameni. James Watt a inventat motorul cu aburi observând capacul de pe ibricul cu ceai. Gutenberg construiește o tiparniță prin analogie cu o presă de struguri. S. Morse - inventatorul telegrafului - constată că semnalul se atenuează foarte mult la o distanță de câteva mile, și construiește stații de retransmitere a semnalului, inspirându-se de la poșta vremii care folosea stații de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ale comunicării prin internet sunt subsumabile unor transformări structurale fundamentale, mai vaste, ale comunicării globale începute încă o dată cu "a treia hipnoză", cea a invenției lui Gutenberg. Aceste fenomene caracteristice celei de "a patra hipnoze" survin temporal celor stimulate de apariția tiparniței adică dezvoltării mass-media în general, inclusiv a celor electronice inițiale (radio, televiziune, fax, telefon cu fir). Așa cum considera McLuhan, "Odată cu Gutenberg, Europa intră în faza tehnologică a progresului, fază în care schimbarea însăși devine norma arhetipală a vieții sociale." (McLuhan
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2) Acest fenomen este, de facto, posibil, prin faptul că perpetratorii semio-semantici fluizi marchează simbioza dintre semn și semnificație și, la limită, consubstanțialitatea semnelor și/sau semnificanților cu semnificațiile denotative și conotative purtate de acestea. (T7) Rostirea este absorbită de tiparnița virtuală. Conform teoriei lingvistice structuraliste de sorginte saussuriană, dacă am putea cuprinde suma imaginilor verbale înmagazinate în tiparele de gândire ale tuturor indivizilor, am decanta legătura socială care constituie limba. Aceasta din urmă este un tezaur depus de practica vorbirii
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care va fi și secretar la Universitate. Debutează cu versuri la „România nouă”, în 1921, își continuă activitatea de poet și gazetar la „Farul” (Constanța, 1922). Primul volum de versuri, Comornic, îi apare în 1925. Colaborează la „Gândirea”, „Lumea”, „Sinteza”, „Tiparnița literară”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuvântul” ș.a., iar mai târziu scoate revista „Floarea de foc” (1932-1933, 1936) și este directorul ziarului „Credința” (1933-1937). Cu o psihologie febrilă, cu un temperament inflamabil, sceptic în privința capacității filosofiei și științei de a formula adevăruri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
și Romulus Dianu, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Ultima oră”, 1929, 127; Mircea Damian, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Bilete de papagal”, 1929, 459; T. Arghezi, Al. V. Bratu, [Romulus Dianu], „Cronicarul”, 1930, 3; Camil Baltazar, Romulus Dianu, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Lucian Boz, Romulus Dianu, „Adorata”, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu, Romulus Dianu, „Adorata”, ADV, 1932, 14 929; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Nopți la Ada-Kaleh”, CRE , 1932, 1428
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Ultima oră”, 1929, 127; Mircea Damian, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Bilete de papagal”, 1929, 459; T. Arghezi, Al. V. Bratu, [Romulus Dianu], „Cronicarul”, 1930, 3; Camil Baltazar, Romulus Dianu, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Lucian Boz, Romulus Dianu, „Adorata”, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu, Romulus Dianu, „Adorata”, ADV, 1932, 14 929; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Nopți la Ada-Kaleh”, CRE , 1932, 1428; Cezar Petrescu, Romulus Dianu, „Târgul de fete”, CRE, 1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
mănăstiri. Mai târziu, întreaga clădire a folosit pentru școală, atunci când localul anume construit în acest scop de Vasile Lupu a devenit impropriu. Activitățile de ordin cultural din Moldova, legate de înființarea "Academiei Vasiliene", înființ area în anul 1642 a unei tiparnițe (prima din Moldova), organizarea în anul 1829 de către Gheorghe Asachi a "Școlii normale" (de fapt o școală primară), existența aici a "Școlii Preparandale" unde a fost director Titu Maiorescu și unde a absolvit Ion Creangă, cursurile școlii și a devenit
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Maiorescu și unde a absolvit Ion Creangă, cursurile școlii și a devenit institutor, se explică și prin existența acestei săli și a unor clădiri alăturate în care apoi, a locuit Mihai Eminescu, Ion Slavici, Samson Bodnărăscu și Miron Pompiliu. În tiparnița de la Trei Ierarhi s-a tipărit în anul 1643 și Cazania lui Varlaam. Când în anul 1882 s-a început restaurarea bisericii, Sala gotică a fost transformată toată în paraclis, pentru ținerea slujbelor dumnezeiești de către preoții bisericii Trei Ierarhi, mai
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cronică muzicală, teatrală și cinematografică la diverse periodice, între care ,,Facla”, ,,Rampa” și ,,Zorile”, unde va fi redactorul rubricilor artistice și culturale. Versuri, proză și reportaje îi apar în ,,Universul literar”, unde va debuta cu o poezie în aprilie 1928, ,,Tiparnița literară”, ,,Săptămâna literară, plastică, teatrală”, ,,Vremea”, ,,Meridian”, ,,Floarea de foc”, „Adam”, ,,Azi”, ,,Cuvântul”, ,,Contimporanul”, „Litere”, „Premergătorul”, „Stilet” și „Curierul” (Brăila), „Start”, ,,Omul liber” ș.a. Cronici, recenzii, note critice publică în ,,Bilete de papagal”, ,,Viața literară”, ,,Clopotul”, iar după 1944 în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
fost îndeplinită în trecut; totuși, astăzi ele ne sunt la îndemână. Atunci mijloacele de comunicare nu erau mecanice sau, atunci când erau mecanice, erau foarte individualizate și, prin urmare, descentralizate. știrile și ideile puteau fi transmise pe cale orală, scrisă sau prin intermediul tiparniței pe care o persoană o putea folosi în propria casă. Astfel, în acest domeniu potențialul cuceritor al lumii trebuia să intre în competiție de pe o poziție aproape egală cu un număr nelimitat de rivali. El putea să-i arunce în
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
erau cel puțin tot atât de mari ca și în cazul falsificării monedelor metalice. Bancnota este o formă de existență a monedei cu o puternică încărcătură politică. Bancnota are avantajul flexibilității sale uriașe, dar are dezavantajul că puterea politică poate abuza de tiparnița cu bani. Din această cauză, economiștii austrieci nu vor considera niciodată bancnota ca fiind o formă de existență a banilor, ci un "substitut monetar"662. În contradicție cu tendința reală de impunere a bancnotei, ,,austriecii" consideră aurul ca fiind singura
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economisirea, respectul față de muncă nu mai sunt credibile și cu greu mai pot fi impuse. Jörg Guido Hülsmann, în opera sa "Băncile nu pot crea monedă"1068, arată: "Aceasta (moneda din hârtie n.n.) poate fi produsă în cantități nelimitate cu ajutorul tiparniței. Această inflație monetară creează o situație de hazard moral pentru potențialii beneficiari și distruge economia prin avânturi și prăbușiri". O altă condiție pentru reușita programelor antiinflaționiste este legată de fundamentarea lor de către cele două instituții ale statului-guvern și bancă centrală
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lung adio de la Europa Orientală vlăguită oare? decadentă în sud (boala se ia!), neinteresantă, pînă la Napoleon, în, pare-se, încremenitele arii hiperboreice. În Occidentul carolingian noul nume al atelierului de copiat e scriptorium. Se poate spune că prefigurează o tiparniță de la mijlocul mileniului, lipsindu-i doar tiparul și sateliții săi. Are organizarea, dotările, mijloacele necesare, care îi conferă, în mănăstire, autonomia. Economia feudală chiar îi acordă auxillium, nobili avuți închinînd abațiilor întinse păduri bogate în prețioasele pergamente in spe. Confreriile
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de prese metalice, dar cea a lui Stanhope (1808) rămîne modelul cel mai perfecționat de presă cu braț; numeroasele inovații pe care Friedrich König (1774-1883) le aduce presei (mecanizarea, înlocuirea tighelului cu un cilindru, ungerea automată cu cerneală) deschid era tiparnițelor moderne. Rotativa (în care clișeul este fixat pe un cilindru), concepută încă din 1816, perfecționată de-a lungul secolului, este folosită în general pentru tipărirea ziarelor și a revistelor. Aceste progrese erau împiedicate de încetineala culegerii tipografice, necesitînd mînuirea a
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ediții românești ale acestor cărți În Muntenia. În același timp, Constantin Brâncoveanu i-a sprijinit pe cărturarii greci stabiliți la noi, ca să-și poată desfășura activitatea ca profesori la Academia de la Sfântul Sava, ori să le fie editate lucrările În tiparnițele conduse de Antim Ivireanul. Câțiva tineri greci au făcut studii În Apusul Europei cu ajutoare din partea domnului muntean. Starea de maximă Înflorire cultural-artistică din Țara Românească s-a sfârșit odată cu Înlăturarea din scaun a lui Constantin Brâncoveanu. În urma a numeroase
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
la Renaștere este marcată de două personalități, Johannes Gutenberg și Nicolai Copernic. Johannes Gutenberg (1398-1468), inventatorul tehnicii imprimării, ce a permis răspândirea științelor și culturii, cu efecte deosebite și asupra medicinei. Către anul 1440 pune la punct primul model de tiparniță cu litere mobile din lemn, la Strasbourg. În anul 1450 este tipărit primul poem german din istorie. Exilat inițial pentru datorii neplătite, este învăluit de glorie în ultima perioadă a vieții sale. Aspecte ale procesului de tipărire Gutenberg Revoluția săvârșită
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dramele Parisului, Iași, 1970; I. L. Caragiale, Abou-Hassan, București, 1971. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Primul romancier” român, „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”, 1927, 3; Iorgu Stoian, „Aspecte literare”, „Ideea pedagogică, literară, socială”, 1928, 9-12; C.B. [Camil Baltazar], Sevastos et Co., „Tiparnița literară”, 1929, 8-10; Nichifor Crainic, „Puncte de vedere”, G, 1930, 6-7; Pompiliu Constantinescu, „Puncte de vedere”, VRA, 1930, 115; F. Aderca, Hai să polemizăm, VRA, 1931, 218; Ion Radu Tomoiagă, Divagații în marginea „Mioriței”, RFR, 1937, 7; Biberi, Études, 140-141
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
parte a Basarabiei, în stăpânire rusă. În perioada în care Basarabia a făcut parte din teritoriul României, Tighina i s-a raliat. Din 1944 a fost inclusă în teritoriul URSS, iar din 1991 se află sub controlul autorităților separatiste transnistriene. tiparniță - vezi tipografie. tipografie - locul în care se tipăresc cărți. Domnitorii din Țările Române au adus foarte repede matrițe de tipărit cărți, la doar câțiva ani după ce invenția lui Gutenberg (1450) a fost acceptată de Biserică, și s-au tipărit în
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
B. prestează diferite meserii pentru a-și câștiga existența. Gazetăria îi oferă șansa de a-și descoperi adevărata vocație. Debutează în 1921, la „Sburătorul”, în a cărui redacție va lucra un timp. Împreună cu Petru Comarnescu scoate în octombrie 1928 revista „Tiparnița literară”, pe care în scurt timp o conduce singur, până în 1931. Va fi, de asemenea, secretar de redacție sau redactor la mai multe periodice: „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, suplimentul „Vremea literară” (1929-1930) al gazetei „Vremea”, „România literară” (1932-1934), „Călăuza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
Universității din București, iar mai târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupației germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion Walt Whitman (1927). În 1932-1933 editează revista „Ulise” (din care apar patru numere). Colaborează la „Facla”, „Tiparnița literară”, „Capricorn”, „Mișcarea”, „unu”, „Contimporanul” (secretar de redacție), „Zodiac”, „Discobolul”, „Adevărul” și „Dimineața” (la ultimele două fiind și redactor), „Jurnalul”, „Viața românească” și la parizienele „Excelsior” și „Dimanche illustrée”. A mai semnat și Vasile Cernat. În volum, debutează cu Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
care a instalat tipografii la mânăstirile Snagov și Râmnic, s-au tipărit în limba arabă, la Snagov, în 1701, un Liturghier și un Ceaslov, în 1702. La întoarcerea sa în Siria, în 1705, principele Constantin Brâncoveanu i-a dăruit întreaga tiparniță care a fost instalată la Alep, unde patriarhul și-a păstrat funcția de mitropolit, tipărind în ediții succesive, între anii 1706 și 1711, alte 11 cărți creștine în limba arabă. Printre cărțile pe care patriarhul Athanasios II Dabbas le-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
tipărite la Snagov, în limba arabă, purtând stema Țării Românești. Raporturile religioase și culturale dintre Țările Române și teritoriul Libanului au fost și au rămas tradiționale, datând încă din evul mediu, concretizându-se prin schimburi de cărți și tipărituri. O tiparniță de la Snagov a fost oferită Mânăstirii Balabond din Liban. În unele biserici creștine libaneze se slujește și în zilele noastre după cărți care poartă încă stema Țărilor Românești. Informații despre orașul Beirut ne-au parvenit și de la poetul Dimitrie Bolintineanu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
pitorescul brașovean! (...). 96 Memoriile lui Vasile Ciurea, cuprinzând date despre activitatea sa culturală, despre oameni de seamă și Întâmplări din epocă, n-au văzut lumina tiparului. El a plecat În lumea umbrelor cu această amărăciune. La Fălticeni nu mai erau tiparnițe, iar la județ, la Iași sau la București - mai greu de răzbătut. De altfel, peste doi ani avea să se stingă (oct. 1973). 576 Vă mulțumesc pentru interesul care-l puneți pentru activitatea mea modestă. Vă dorim, și eu și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ani de la moartea dramaturgului vienez Fr. Grillparzer În colaborare cu d-na Maria-Luiza Ungureanu, care-mi spune de o propunere făcută Fălticenilor În legătură cu Amintiri fălticenene, propunere primită cu entuziasm - susține D-sa - de fălticeneni. știți ceva cu privire la aceasta? E asigurat tiparnițelor? Altfel nu mai lucrez, căci am o bibl. Întreagă de manuscrise pentru... sertar. Din cele trimise cu poșta de azi sunt unele lucrări date numai cu Împrumut (Cum e Sărmanul Enric - fiind unicul și ultimul exemplar), pe care veți binevoi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]