290 matches
-
și biografia lui Costache Negruzzi („Limbă și literatură”, 1969), Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu (1972) ș.a. De asemenea, o parte semnificativă a contribuțiilor publicate în reviste alcătuiește substanța cărților Din istoria culturii argeșene (1965), Mărturia documentelor de la vechile tiparnițe românești la Nicolae Labiș (1985). Altă lucrare, Ovid Densusianu. Fișier (1973), cuprinde imagini ale manuscriselor, note bibliografice, fotografii din arhiva personală a filologului român, reproduceri după coperta celor dintâi ediții ș.a. Dacă rigoarea selecției și autenticitatea surselor utilizate nu pot
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
Rădulescu, București, 1972; Ovid Densusianu. Fișier, Deva, 1973; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu..., București, 1979; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Mărturia documentelor de la vechile tiparnițe românești la Nicolae Labiș, București, 1985; Caleidoscop eminescian, București, 1987. Ediții: Mihail Kogălniceanu, Scrisori. Note de călătorie, București, 1967 (în colaborare cu Dan Simonescu); Veronica Micle, Poezii, pref. edit., București, 1969, Corespondență, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; Ion Popescu-Piscu, Viața mea
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
LUT, 1925, 973; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 183-184; Perpessicius, Opere, II, 313-314, III, 121, 124-125, VI, 157-159, XII, 312-314, 418; Const. Șăineanu, „Vraja cântecului”, ADV, 1928, 13579; Izabela Sadoveanu, „Vraja cântecului”, ALA, 1929, 447; Camil Baltazar, N. Pora, „Tiparnița literară”, 1929, 6-7; Al. Robot, „Măscărici”, RP, 1933, 4558; Al. Robot, D.N. Pora la al doilea roman: „Cântec de sirenă”, RP, 1934, 4760; Ovidiu Papadima, „O ulcică la taica”, G, 1936, 4; Octav Șuluțiu, „O ulcică la taica”, F, 1936
PORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
mariajul nu va dura, relația de prietenie dintre cei doi continuă pe tot parcursul vieții. Q. funcționează ca profesoară de literatura română și istorie la Institutul Notre-Dame din București, apoi ca translator de limba franceză în Ministerul Muncii. Colaborează la „Contimporanul”, „Tiparnița literară”, „unu”, „Chemarea”, „Clopotul”. Semnătura pentru care optase apare pentru prima oară în săptămânalul „Deșteptarea politică și socială” din Iași (2/1917), sub un articol de atitudine feministă. Revista se edita datorită moștenirii primite de Q. în urma decesului tatălui său
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
156-161; Călinescu, Cronici, I, 99-107, II, 21-26; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 238-254, III, 396-397, IV, 290-291, 329-353; Mărturia scriitorilor Ticu Archip, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, F. Aderca, A. Dominic, I. Peltz, Mihail Sebastian despre marea europeană Hortensia Papadat-Bengescu, „Tiparnița literară”, 1930, 2-3; Sebastian, Eseuri, 314-337; Călinescu, Ulysse, 127-131, 257-260; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 11, 56-67, 191; Eugen Ionescu, Nu, București, 1934, 161-173; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 301-302; Șuluțiu, Scriitori, 270-283; Cioculescu, Aspecte, 301-302, 372-384; Streinu
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Lia Peltz, profesoară, și Tia Peltz, pictoriță. În perioada interbelică desfășoară o prodigioasă activitate publicistică. Va conduce revistele „Caetele lunare” (1926-1929) și „Zodiac” (1930-1931), colaborând sau lucrând în redacția altor ziare și reviste, precum „Facla”, „Chemarea”, „Reporter”, „România literară”, „Sburătorul”, „Tiparnița literară”, „Adam”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta”, „Rampa”, „Izbânda”, „Avântul”, „Cuvântul liber” ș.a. Mai semnează I.P. Amurg, Enter, Logicus, I. Pajură, Rix. În 1929 i s-a decernat Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Viața cu haz și
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
ce reprezenta gruparea partizanilor introducerii limbii române, cât și postelnicului Constantin Cantacuzino, înclinat în acțiunile sale să sprijine umanismul greco-latin. Dar slavona, ca și posibilitățile pe care le oferea, reprezintă o parte din preferințele omului de cultură. Ca limbă a tiparnițelor, aceasta putea asigura transferarea valorilor culturale create de români la popoarele slave ortodoxe din jur, sporind și consolidând faima Țării Românești, iar iradierea spiritualității românești păstrătoare a valorilor ortodoxe într-o epocă în care sud-estul european trăia sub amenințarea Semilunii
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
mult decât atât, în 1843 ajunge proprietar de tipografie. Spirit deschis, pragmatic, energic, om sociabil și mereu dispus să îndrume pe cineva, P. face școală: adună în preajma lui numeroși elevi, pe care îi inițiază deopotrivă în psaltichie și în rosturile tiparniței. Intensifică tipărirea de cărți și, ca să-și asigure vânzarea, călătorește prin țară, pe la mănăstiri, în iarmaroace, mereu în căutare de cumpărători și subvenții. Pe când se întorcea dintr-un astfel de drum, se îmbolnăvește de tifos și moare. Înainte de toate, P.
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
viață. Pentru ei, Antim Ivireanul (1650-1716) este un bun model de pictat pe pereți, nu însă și de urmat în faptă. Erau vremuri în care episcopii se lăudau cu lucrul copiștilor din mănăstiri sau cu numărul de cărți ieșite de sub tiparnițe. Astăzi însă nici bibliofilia de tip baroc nu mai este la modă. Sunt o mulțime de librării diecezane care supraviețuiesc nu pentru că vând cărți, ci candelabre, haine preoțești și obiecte de cult. Editurile teologice din România au priză la public
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
debutează în anul 1923, la revista „Ramuri fragede”, a elevilor de la „Sf. Sava”, cu o traducere din Charles Baudelaire. Începând din 1929, publică articole, recenzii, note, cronici muzicale și plastice în „Rampa”, „La Nation roumaine” (aici fiind și redactor), „Vremea”, „Tiparnița literară”, „Cuvântul”. Poetul se lansează în 1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate ulterior presei, până cu puțin timp înaintea morții, când în „Viața românească” și „Tribuna” îi apar
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
sunt foarte apreciate la vremea apariției lor. O viață și o operă exemplare sunt puse în slujba învățăturii, a răspândirii ideilor, a cunoașterii reciproce între confesiuni. În acest din urmă sens sunt edificatoare interferențele ortodoxo-luterane în primii ani ai vieții tiparnițelor, mișcarea inițiată de Honterus influențând dezvoltarea și modernizarea Bisericii Ortodoxe din Brașov și din Țara Românească prin tipărirea celor dintâi cărți religioase în limba română. Același Honterus contribuia la atât de necesarul dialog al științelor și artelor cu centrele de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
avea să aducă mutații notabile, s-a născut în Italia, respectiv la Padova, acolo unde filosoful grec urmase cursurile universitare și acolo unde se dezvoltase climatul materialist al „talasocrației” greco-italiene. În general, reformele din Sud-Est datorează mult universității padovane și tiparnițelor venețiene, prin urmare este îndreptățită afirmația potrivit căreia „Veneția a fost poarta de intrare a Reformei în Peninsula Balcanică”. Activitatea didactică a lui Theofil Corydaleu, influența exercitată asupra elevilor săi, în marea lor majoritate preoți, episcopi, patriarhi, profesori, face posibilă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
colecție Széchenyi. Prima traducere a lui Phaedon în limba maghiară datează din 1793, tipărită la Pesta, răspândită apoi în cele mai importante biblioteci din Transilvania. Edițiile lui Paul Burian (Paul Burianschen Buchandlung), sunt dintre cele mai de seamă; scoase la tiparnițele din Pesta și Oradea (1819-1821), ele reproduc în limba germană operele complete ale lui Mendelssohn. Parte din acestea au ajuns în colecția Școlii Piariștilor din Cluj: „Coll. Claudiopolit. Schol. Piar.”, conservată la Biblioteca Academiei Române, filiala din localitate. Impactul? În cercurile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
interesele culturale ale națiunii române, susține îndeaproape eforturile de instruire depuse în cadrul seminarului, contribuie la promovarea unei literaturi didactice. Adusă la Blaj, în 1738, prin grija lui Inochentie Micu și pusă în funcțiune în vremea episcopatului lui Petru Pavel Aron, tiparnița, a cărei modernă activitate va fi fost comparabilă cu aceea europeană a vremii, era rezultatul unui fructuos schimb de valori culturale și tehnice româno-maghiare. Una dintre cercetările documentare întreprinse de istoricul Jakó Zsigmond ne destăinuie colaborarea lui Aron și a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Michael Tsomos a fost profesor de drept la Colegiul reformat din Cluj: „Illustris Collegii Reform. Claudiop”. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 2968 C XIII; nu este menționat locul apariției, probabil la Cluj, unde Colegiul reformat continuă să utilizeze admirabila tiparniță. În ton cu tehnica Europei timpului, pe care o lăsase moștenire tocmai acela în memoria căruia fusese scris volumul: Misztotfalusi Kiss Mikiós. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 978; mulțumim și pe această cale bibliotecarului Györffi Dénes, conservatorul fondului documentar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Universității din București, iar mai târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupației germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion Walt Whitman (1927). În 1932-1933 editează revista „Ulise” (din care apar patru numere). Colaborează la „Facla”, „Tiparnița literară”, „Capricorn”, „Mișcarea”, „unu”, „Contimporanul” (secretar de redacție), „Zodiac”, „Discobolul”, „Adevărul” și „Dimineața” (la ultimele două fiind și redactor), „Jurnalul”, „Viața românească” și la parizienele „Excelsior” și „Dimanche illustrée”. A mai semnat și Vasile Cernat. În volum, debutează cu Eminescu
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
B. prestează diferite meserii pentru a-și câștiga existența. Gazetăria îi oferă șansa de a-și descoperi adevărata vocație. Debutează în 1921, la „Sburătorul”, în a cărui redacție va lucra un timp. Împreună cu Petru Comarnescu scoate în octombrie 1928 revista „Tiparnița literară”, pe care în scurt timp o conduce singur, până în 1931. Va fi, de asemenea, secretar de redacție sau redactor la mai multe periodice: „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, suplimentul „Vremea literară” (1929-1930) al gazetei „Vremea”, „România literară” (1932-1934), „Călăuza
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
cu eseuri pe teme de filosofie, literatură, sociologie, pedagogie, cu articole, cronici, portrete literare, impresii de călătorie și cu încercări în proză, la diverse publicații: „Cuvântul dăscălesc”, „Revista generală a învățământului”, „Vox studentium” (Geneva), „Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
noaptea de catifea. Și nu îmi pătează pielea capului, precum vopseaua chinezească pe care am folosit-o ani de zile. Nu-mi spuneți mie de cât de deștepți suntem noi în comparație cu barbarii! E adevărat că strămoșii noștri au inventat hârtia, tiparnița, busola și explozibilii, dar strămoșii noștri au refuzat, de asemenea, dinastie după dinastie, să construiască o apărare corespunzătoare pentru țara noastră. Ei credeau China mult prea civilizată ca să-i treacă măcar cuiva prin cap să o provoace. Și uite unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sunt educați prinții, îmi spune și despre armurăria imperială care servește drept poliția palatului. — Îndatoririle mele cuprind și atelierul imperial în care se face untul, atelierele imperiale de țesut și vopsit, precum și birourile care au grijă de ambarcațiunile, garderoba, vânatul, tiparnițele, bibliotecile, crescătoriile de viermi de mătase și stupinele împăratului. Dintre toate departamentele, cel mai mult mă interesează acela de teatru imperial, precum și atelierele meșteșugărești, în care se realizează operele celor mai talentați artiști și meșteșugari din China. Am multe responsabilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Deocamdată mă duc să demontez spânzurătoarea. Încet, binefacerile democrației au Început să pătrundă și la noi, până acum numai sub forma presei libere, care Încearcă, În modul cel mai obiectiv cu putință, să informeze corect opinia publică. Deocamdată, În lipsa unei tiparnițe adevărate, domnul Primar, un democrat de vocație, ca să zic așa, a Încurajat Înființarea unei publicații ce va fi, pentru Început, afișată pe panouri special Înființate În acest scop lângă Monumentul eroilor. Săptămânalul se numește Gazeta de centru, nu atât pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
insistența patriarhului Dosithei al Ierusalimului s-au tipărit cărți pentru comunitățile grecești din tot Imperiul Otoman. În ciuda faptului că mănăstirea a fost sub administrație grecească, conducerea tipografiei a fost încredințată unui călugăr român, ieromonahul Mitrofan pentru că știa să lucreze la tiparniță încă din ținerețea lui. După anul 1698 activitatea tipografică a încetat, dar profesori greci cum ar fi: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela, Cezar Daponte, etc. au găsit în această ctitorie voievodală mediu prielnic cu multă liniște pentru a-și continua munca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași, care era jefuit de oștile turco tătare, și în care izbucnise o epidemie, amenințat de atacurile podgheazurilor polone, Mitropolitul Dosoftei s-a retras în Mănăstirea Cetățuia, unde și-a continuat munca de creație și traducere. Molităvnicul de-ntăles, imprimat în tiparnița Sfintei Mitropolii, care cuprinde slujba și rugăciunile de logodnă, cununie, botez, maslu, înmormântate etc., are la sfârșitul rugăciunii pentru ploaie o notă în limba slavonă: ,,scris la Cetățuia, în anul 7182 (1674) iunie 23”. Și continuă: ,,Doamne Iisuse Hristoase, fiule
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
obiecte din metale prețioase, alții au realizat broderii cu fir de aur și argint. Unii și-au exprimat talentul sculptând în piatră pietre de mormânt, iar din lemn au realizat străni domnești, catapetesme etc. Multe mănăstiri s-au evidențiat prin tiparnițe, la care au lucrat călugării, așa cum este și cazul Cetățuiei. VIII. Grija voievozilor și ierarhilor Moldovei pentru ctitoria Ducăi Vodă Încetarea activității tipografice de la Mănăstirea Cetățuia a diminuat interesul și atenția care i se acordase din partea conducerii Patriarhiei Ierusalimului și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
-mi dau demisia chiar atunci și să ies înapoi, în lumea liberă, înainte de prânz. Dar apoi ochii mi-au căzut pe manuscrisul lui Luke, care se odihnea pe colțul biroului. Încă cinci luni până când avea să fie în siguranță, la tiparniță. Încă cinci pagini de calendar. Loialitatea mea față de el era singurul lucru care mă mai ținea la Grant Books. Dacă-mi dădeam demisia atunci, altcineva avea să preia manuscrisul - și cine știa ce modificări avea să facă Vivian. ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]