1,430 matches
-
a terenului (ag); ... – realizarea unei analize probabilistice de hazard seismic (PSHA) pentru a obține valorile accelerația de vârf a terenului pe amplasament; ... – utilizarea curbelor de fragilitate pentru a obține informații despre pierderi; ... – calculul numărului de persoane rănite din fiecare clădire tipologică luată în considerare; ... – calculul valorii unei vieți statistice (VSV). Pentru obținerea VSV în România, se aplică procedura bazată pe raportul PIB/cap de locuitor și o rată de elasticitate a venitului de 1,5; ... – obținerea beneficiului vieților umane salvate ca produs dintre
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
al mișcării seismice și al efectelor acesteia asupra bunurilor și utilizatorilor. Datele disponibile în analiză pentru clădirile rezidențiale multietajate cu parter flexibil au fost disponibile doar pentru București, fiind necesară revizuirea și extinderea ulterioară pe măsura colectării rezultatelor din evaluărilor tipologice și pentru alte județe. Conform estimărilor, programul de investiții propune ca finanțarea alocată să acopere investițiile pentru reducerea vulnerabilității a peste 3.000 de clădiri administrative, a peste 1.000 de spitale și a cca. 500 de clădiri cu parter flexibil din
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
ani, în ceea ce privește decesele evitate, urmare a investițiilor de reducere a riscului seismic în clădirile din domeniul sănătății și ale administrației publice. Prin utilizarea unor criterii de prioritizare care iau în considerare riscul seismic real, identificat prin evaluările tipologice, investițiile în primii ani pot fi alocate către zonele și clădirile în care se concentrează cele mai mari pierderi potențiale. Această analiză arată că, dacă acele investiții sunt direcționate către clădiri prioritare din sectorul de sănătate și către cele administrative
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
parter flexibil din București 70 104 16% 42 milioane Euro 13 ani Total 1.427 2.648 235 milioane Euro Notă: Spitalele prioritare sunt considerate aici ca fiind clădirile din zidărie nearmată sau din zidărie confinată, din județele cu ag=0,4g. Rezultatele evaluărilor tipologice vor fundamenta selecția efectivă a clădirilor prioritare. Clădirile administrative prioritare sunt presupuse aici ca fiind primării și prefecturi/consilii județene din județe cu ag≥0,25g. Rezultatele evaluărilor tipologice vor fundamenta selecția efectivă a clădirilor prioritare. Sursa: Banca Mondială, 2022 Scenariu de investiții
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
clădirile din zidărie nearmată sau din zidărie confinată, din județele cu ag=0,4g. Rezultatele evaluărilor tipologice vor fundamenta selecția efectivă a clădirilor prioritare. Clădirile administrative prioritare sunt presupuse aici ca fiind primării și prefecturi/consilii județene din județe cu ag≥0,25g. Rezultatele evaluărilor tipologice vor fundamenta selecția efectivă a clădirilor prioritare. Sursa: Banca Mondială, 2022 Scenariu de investiții pe termen lung pentru Subprogramele 1 și 2 Se estimează că este nevoie de peste 10 miliarde Euro pentru a face întregul fond de clădiri publice
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
publice și rezidențiale din România mai sigur și mai rezilient la cutremure. Având în vedere actualele lacune semnificative de informații, această valoare trebuie revizuită și validată în primii ani ai programului, pe baza datelor care vor fi colectate prin evaluările tipologice. Proiecțiile orientative ale investițiilor sunt prezentate în Figura 10.9 pentru toate cele trei faze ale programului de investiții. Pentru a interveni în toate clădirile publice și clădirile rezidențiale existente până în anul 2050, adică orizontul de timp pentru implementarea SNRRS
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 29 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264655]
-
filosofiei nu avem decît acolo unde un gînd se desface din altul, în urma unor secvențe polemice, în Grecia antică se poate vorbi de o istorie a neființei pe baza litigiilor teoretice dintre școli. Cu apetență pentru clasificări și pentru tabele tipologice, Andrei Cornea pune ordine în haosul de înțelesuri pe care le presupune diversitatea temei, trecînd în revistă principalele opinii grecești. Autorul distinge trei poziții de principiu: poziția ontologică (Thales, Heraclit, Anaxagora, Empedocle, pitagorecieni), care nu ia în seamă problema neființei
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
reper care poate fi dedus (după o atentă studiere a bibliografiei scriitorului) pare a fi cel cronologic. Mărturisesc că, personal, aș fi optat acum, la mai bine de cinci decenii de la debutul editorial al lui Dumitru Radu Popescu, pentru criteriul tipologic și aș fi salvat, eventual, cronologia prin menționarea, la finalul fiecărei narațiuni, a volumului din care provine și a anului publicării. Chiar dacă nu s-a dorit, în chip evident, o ediție de mare relevanță filologică, asemenea detalii nici nu-l
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
ideologice, politice", pe care o invoca în ultimul timp, n-a depășit cadrele unui iluminism, așa cum era și normal, adus întrucîtva la zi. În conflictul său, exponențial, cu G. Călinescu fostul său învățăcel ne înfățișează o variantă a unei relații tipologice, cea dintre Salieri și Mozart, dintre Wagner și Faust. P.S. Ne-au surprins o sumă de aprecieri asupra lui Adrian Marino, generate de apariția cărții pe care am comentat-o mai sus („iradianță altruistă", „civilitate desăvîrșită", „exemplu de manieră intelectuală
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
dintre ele, la care m-am referit, în trecere, într-o cronică de acum două săptămâni, e acela legat de romanul rural, a cărui problematică e, de obicei, destul de simplistă. (Nu e o judecată de valoare, aceasta, doar o constatare tipologică.) Cu Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, însă, lucrurile stau diferit. De altfel, au constat-o toți cei care s-au pronunțat despre carte. Și nu e o întâmplare că, în topurile anuale, romanul acesta a fost citat frecvent. De obicei, pe
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
pentru protagonist. Criticul cultural va identifica aici, fără îndoială, drama (morală, psihologică) a societății consumiste în ansamblul ei. Se poate vorbi și despre așa ceva, dar sentimentul meu e că romanul explorează - în notă solemnă - mai curînd tribulațiile unui anumit model tipologic, pe fundalul schimbător al postindustrialității. Acest "model" cuprinde, în sens foarte larg, profilul scriitorului autentic (scriitorul in aeternum să spunem, acea entitate transpersonală, sensibilă necondiționat la tragediile colective, pe care și le asumă, printr-un fel de transfer șamanic, ca
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
cercetările asupra legendei ei hagiografice sunt cvasi-inexistente. Motiv pentru care Gabriel Mihăilescu procedează, în capitolul IV (Versiunile românești), în primul rând la un demers de sistematizare a noianului de informații risipite, uneori contradictorii, ulterior identificând în manuscrisele românești 5 variante tipologice „lungi" și 3 „scurte". Repet, tipologia propusă de cercetător se bazează pe poetica legendei, nu pe criterii istoriografice (origine, datare, filiațiuni etc.). Sistematizarea sa este cu atât mai binevenită, cu cât popularitatea sfintei în mediul românesc este în creștere, facilitată
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
de Stat a Patrimoniului Cultural Național, pentru fiecare bun în parte, în funcție de locul pe care îl ocupă în ierarhia de valori culturale, apreciat după următoarele criterii: a) valoarea artistică, de mărturie cultural-istorica sau de document al naturii; ... b) vechimea, clasificarea tipologica și cronologică; ... c) frecvență în cadrul patrimoniului cultural național și universal; ... d) originea - autor, școala, atelier - si proveniență, împrejurările istorice remarcabile în care a fost produs; ... e) starea de conservare, precum și de cotarea pe piața internațională a valorii bunurilor de cultură
HOTĂRÎRE Nr. 311 din 1 aprilie 1975 privind criteriile de stabilire a valorilor nominale ale bunurilor din patrimoniul cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106449_a_107778]
-
răspunsul nu se lasă mult așteptat. Pleiada pe care Eugen Suciu o actualizează în fiecare moment de inspirație e formată dintr-un singur nume. Al lui Eugen Suciu însuși. Critica a văzut de la-nceput în el un manierist (în sens tipologic, desigur). Fantezia lui e predispusă la concetti. Și Țeposu, și Lefter, și Manolescu cad de acord asupra acestei chestiuni. N-a avut alți maeștri afară de el însuși. (Apropierea de Mazilescu fiind una, să zicem, mai mult morală și mai puțin
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
Silviu Brucan sau Bujor Nedelcovici. Nu orice nedreptate comisă unui scriitor e subiect de istorie literară. Noroc doar că episodul e izolat și că demersul lui Claudiu Turcuș nu se pierde în detalii. Prin obiectivitate, prin inteligență analitică și claritate tipologică, Estetica lui Norman Manea consacră un critic și redeschide, de data aceasta pe baze cât se poate de serioase, discuția cu privire la locul scriitorului în canonul românesc postbelic.
Singurul Norman Manea by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4421_a_5746]
-
secretului. Noi, cetățenii obișnuiți, cunoaștem oblic, ușor cam festiv și, oricum, impropriu, tropismele unui destin de om antrenat să se infiltreze, să demaște și, practic, să declanșeze iadul pe pământ. Romanțios vorbind, spionul subzistă în marginea sacrificialului, asta învecinându-l, tipologic, în sens larg, cu toți cei care trăiau pe muchie, de la proscrișii din Vest până la haiducii din Estul nostru. În termeni sobri, dincolo de paradigme „romantice” (cu o cromatică rebelă) ori hollywoodiene, aici interesează mecanismele intrării în Sistem. Spre deosebire de alte forme
Persecutor și victime by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4600_a_5925]
-
poeților de azi. (Când, deși conceptul și-a pierdut din voga de altădată, trăim totuși în plină postmodernitate.) În plus, prin prisma acestei abordări istorice, noțiunea însăși de valoare își alterează un pic sensul dur, admițând, în subsidiar, și valențe tipologice. M-aș mai opri asupra decriptării numelui lui mopete ca anagramă incompletă (sau, mai degrabă, anagramă cu pivot) a cuvintelor poem și poet. Curentă astăzi în mediul universitar, această interpretare, de două ori autoscopică, a ajuns să circule, cum s-
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
scrierile lui păreau să aparțină samizdatului: eu însumi am citit Caractere și Biografii comune prin bunăvoința unui prieten care făcuse un adevărat cult pentru acest autor bizar, greu clasificabil - ba chiar și greu conceptibil - în literatura deceniului opt din România. Tipologic, Monciu-Sudinski aparține unei tradiții inaugurate, în regimul notației calme, dublată de identificarea nodulilor de expresivitate nevrotică, de Cehov, și dusă la apogeu, prin intensificare stilistică, de prozele comic-absurdsardonic- cinice ale lui Daniil Harms. Există în aproape fiecare din scrierile lui
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
de spus. O dovedește chiar prima reacție la carte, apărută în numărul trecut al „României literare“ sub semnătura Ralucăi Dună: o recenzie mai curând amabilă decât favorabilă (aici e chestiune de gust.) O observație demnă de interes e de factură tipologică: „autoînvestirea existențială în actul de a scrie, nemediată de imaginație, necosmetizată estetic, poate genera în unele cazuri (similar, cel al lui Ion Zubașcu) fenomene literare în care poeticitatea ar trebui reformulată”. Demnă de interes, nu și numaidecât îndreptățită. Nu văd
Pe vremea când nu mă gândeam la moarte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4564_a_5889]
-
dacă într-adevăr lucrul imposibil aici chiar devine posibil aiurea, așa cum crede Angela Marinescu. În definitiv, critica operează cu noțiuni. (Și, cum știm, noțiunea de câine nu latră.) E greu să conferi corporalitate unei judecăți de valoare. Sau unei etichete tipologice. În confesiuni (sau interviuri) mai merge. Dovadă că destule din replicile Angelei Marinescu sună, cumva, poetic: „Am debutat așa, nicicum. Dar atât mi-amintesc: după debutul cu două poezii în revista „Tribuna”, cam la opt luni după, m-am dus
Probleme personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4352_a_5677]
-
antiepopei. Vana frămîntare a cetelor țigănești de-a se organiza, de-a se înscrie pe direcția unei finalități semnifică o degradare a conceptului de întemeiere. „Jucăreaua” lui Budai-Deleanu traduce scepticismul său adînc imprimat în barocul burlesc pe care-l montează. Tipologic, scriitorul nu consună cu timpul auroral în care lua naștere creația noastră literară, ci mai curînd cu actualul modernism tîrziu, numit postmodernism. Mizînd pe o potențare grotescă a lucrurilor, id est pe un șir de devalorizări, Budai-Deleanu apelează la un
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
dintre poeții realului cotidian sau, de ce nu, un texistențialist de toată nădejdea. Oricum, atenția pe care acest Portret de grup o acordă unor autori ca Padina sau Daniel Pișcu e lăudabilă. Așa marginali cum sunt, importanța lor, deopotrivă estetică și tipologică, e categoric mai mare decât a atâtor și-atâtor „optzeciști” retroactivi și, de ce să n-o spun, inflaționiști. Îl avertizez pe Mihail Vakulovski că în primul rând cu aceștia din urmă va avea de furcă în lunile ce vor veni
Scriitorii români de ieri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5884_a_7209]
-
la alte două romane, pendulând între Valea Mare și București. Cu mari ezitări, concepe versiuni de laborator din Mojarul iluziilor - cum se intitula inițial romanul psihologic Jar (după alt titlu rămas în manuscris: Scara fericirii) - în care va transfigura modele tipologice din realitatea publicistică bucureșteană. „Firește, însemnările vechi s-au răsturnat complect. În loc de o construcție în scară, cam didactică, cum o văzusem odinioară, vreau ceva simfonic, cu acțiune multiplă, cu progresiune simultană (...) Un erou vreau să-l îmbrac în figura și
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
60 se situează într-o poziție implicit sau explicit polemică față de proza proletcultistă, racordându-se, în schimb, la realizările prozei din perioada interbelică. Relevant este modul în care autorul urmărește atât profilurile individuale ale reprezentanților prozei contemporane, cât și diversitatea tipologică a producțiilor epice, cu o atenție constantă la reperele axiologice. Nouă prozatori (1977) este o carte ce reunește profiluri ale unor prozatori importanți ai deceniului șapte, într-un limbaj critic percutant, pe un ton echilibrat, ce îmbină spiritul analitic și
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
opera lui Marin Preda, demersul lui Marin Iancu tot ar fi fost prost conceput. Și aceasta, întrucât cercetătorul nu pare a face diferența între ficțiune și non-ficțiune: așa-zisele „reflecții, amintiri, confesiuni” (cu observația că și amintirile sunt tot confesiuni, tipologic vorbind) sunt culese atât din eseurile, interviurile și memorialistica lui Preda, cât și din romane. Pentru Marin Iancu, ceea ce spune naratorul romanelor, ba chiar și unele personaje (!), are același statut cu ce spune Marin Preda însuși și, în consecință, replicile
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]