280 matches
-
cameră, acolo unde noi nu făceam nimic altceva, decât să ne bucurăm de tihnă și confort. Tot ei curățau și luau resturile!... În sarcina lor era și aprovizionarea cu sarea necesară băilor de picioare. Seara, în timpul cinei, apăreau cu niște tipsii metalice mari în care ardeau, la foc de cărbuni încinși, camfor, ajwan și încă o aromă puternic mirositoare (până la plecarea mea nu am reușit să aflu cum se numește esența respectivă). Cu aceste vase intrau în fiecare cameră și făceau
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de casă, ce moțăie pe pernuța lui lângă ușă, sare în picioare strigând: Slujba Domnului! Chiribuță, tu ce zici de toată comèdia aiasta? Chiribuță, ridică din umeri: Eu... eu nu știu... Nici eu... Prinde! îi aruncă Ștefan un măr de pe tipsie Chiribuță îl prinde, râde și mușcă. Ștefan își proptește capul greu în palme, picotește cu ochii roșii de oboseală. Un greier țârâie fin în zidurile mucede ale cetății. Chiribuță! Ia vină tu de mă trage olecuță pe spinare. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se frăsuie Ștefan ascunzându-și zâmbetul în mustață și o privește lung, în tăcere, fermecat. Am încurcat-o... "Din lac în puț"... Vrei un măr? o întreabă după câteva clipe de tăcere și îl alege pe cel mai frumos din tipsie, îl răsucește. Ce zici Evo?... Să mușc? Piei drace! își face el cruce brusc, pune mărul la loc și-și face o cruce de întărire. "Doamne! Apără și păzește!" își spune el în gând. Voichița râde și presară flori. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod la acea sfântă mănăstire, unde este înmormântată și doamna domniei sale, Maria, toate au pierit; s-a găsit numai o tipsie de argint. Si singura doamna Maria, fiica răposatului Petru voievod, a mărturisit cu gura ei...câtă seamă de odăjdii și argintărie bisericească a fost...Câte sate au fost ale sfintei mănăstiri, și mori și iazuri, și vii și prisăci, s-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care nu deranjează turiștii adunați cu zecile pe treptele templului „Senso-ji”. La o intersecție, în bazar, am întâlnit un călugăr budist care aduna bani pentru renovarea unui templu. Chipul îi este senin, iar privirea limpede. Înalt, suplu, smerit, ținând o tipsie întinsă spre cei care treceau pe lângă el. După ce am contribuit și noi cu cât ne-a lăsat inima, l-am rugat să facem poze împreună. Ne-a întrebat de unde suntem. Când i-am răspuns că venim din România, a râs
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
gloriosul fizician și gânditor Newton, căruia i s-a părut a fi descoperit mecanica Universului - intuise și fixase doar legile unui anumit și limitat orizont fizic! -, Immanuel Kant, În micul oraș Königsberg, Îndrăznește, ca un nou Atlas, a „ridica” Întreaga tipsie a Universului - de fapt, a capacității noastre de a-l percepe și descrie! -, descoperind acea „Estetică transcendentală”, legile „critice” ale Timpului și Spațiului, văzute ca „forme” absolute, dincolo de experiență, ale „interiorului uman” și „exteriorului”. El și școala sa uriașă - Fichte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
familii ce curge din secole vechi, dintr-o genetică „scrisă”, cunoscută și afirmată ca o flamură. Da, acolo unde „nebunii se opresc”, acolo trebuie să Înceapă propria noastră nebunie, dacă vrem să Înțelegem câte ceva. Viclenia față de „tărâmul celălalt”, ca o tipsie uriașă, legănătoare și legănândă - cum Își Închipuiau vechii Greci „tipsia Terrei” - ce ne atrage, În care fugim nu rareori și În momente neașteptate, „nepregătite” și care nu ne mulțumește aproape niciodată pentru simplul motiv că nu știm cu precizie ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cunoscută și afirmată ca o flamură. Da, acolo unde „nebunii se opresc”, acolo trebuie să Înceapă propria noastră nebunie, dacă vrem să Înțelegem câte ceva. Viclenia față de „tărâmul celălalt”, ca o tipsie uriașă, legănătoare și legănândă - cum Își Închipuiau vechii Greci „tipsia Terrei” - ce ne atrage, În care fugim nu rareori și În momente neașteptate, „nepregătite” și care nu ne mulțumește aproape niciodată pentru simplul motiv că nu știm cu precizie ce căutăm acolo. Pe cine vrem să „Întâlnim”, „ce” vrem să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care ai fi putut împleti cozi, și cu dinți rupți, galbeni - boabele de porumb. Trupul îți foșnea, însemna tot atât de puțin cât și vântul pustiu prin gunoaie. Gâtlejul ars de sete, pe dinăuntru, iar deasupra ta un soare străin ca o tipsie pe care persoanele distinse îi oferă oaspetelui un pahar cu apă. Până și în ziua de azi porumbiștile lungi mă întristează, și ori de câte ori, în tren sau în mașină, trec pelângă una dintre ele, închid ochii, cuprinsă de spaima subită că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vetre deschise, și se ocupau cu agricultura, cu creșterea vitelor, cultura viței-de-vie și țesutul. În cetatea geto-dacică (dava) de la Bunești-Averești, au fost descoperite două depozite de unelte de fier, ce conțineau: topoare, seceri, dălți, săpăligi, cuțite, dornuri, clești pentru forjă, tipsii de forjă, brăzdare de plug, numeroase unelte pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că uniunile de triburi ale geților din acest spațiu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bordei, cât și în restul stratului de cultură prefeudală sau găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urlă și se zbat într-un noian de suferință, în fioroase flăcări mistuindu-se, 750 În fiare și în temnițe încercuiți 335 de ne-ncetate focuri, În hrube și genuni și umbre ale morții, în chipuri de amărăciune și de suferință; Tipsiile, Șuruburile și Rotile de cazna, Ferăstraie, frînghii, focuri și potopuri, Crudă bucurie a fiicelor lui Lúvah, care cu bice și junghére Jertfele-și sfîșie, și jocul cel de moarte al fiilor lui Lúvah. 755 Viori și tamburine se veselesc în jurul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
preț, rochii, sucne, ghiordii, brâe, zăvaste, pe toate strălucind aurul și pietrele prețioase), așternuturi (plăpumi, cearșafuri, perne, covoare etc.), fețe de masă, șervete, „o măhramă de mâini cu flori de fir și 3 măhrămi de mâini cusute cu flori”, veselă (tipsii, talere), tacâmuri („24 de linguri și 12 cuțite și 12 furculițe și o solniță tot de argint, taleri 150”), obligatoriile lighene cu ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice și, evident, „1 burduhan și 1 ghiuluptan de argint”. Stanca îi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rezervate bunurilor mobile și imobile, inventariate la 1 noiembrie 1692, această dotă cuprindea așternuturi (plăpumi, cearșafuri, perne, covoare etc.), fețe de masă, șervete, „o măhramă de mâini cu flori de fir și 3 măhrămi de mâini cusute cu flori”, veselă (tipsii, talere), tacâmuri („24 de linguri și 12 cuțite și 12 furculițe și o solniță tot de argint, taleri 150”), obligatoriile lighene și ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice, „1 buhurdan și 1 ghiuluptan de argint”, „calul de ginere”, o caretă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îndemână decât solicitările făcute de Doamna Voica, soția lui Mihnea cel Rău, cândva între august 1508 și mai 1509, prin care le cerea brașovenilor carne - trei porci și doi purcei, „o chilă de făină”, orz, condimente și zahăr, cuțite, căldări, tipsii, ibrice, „un ciur pentru fușei”). Aici trebuie să se fi făcut multe dintre dverele. (draperii brodate ce marcau ușile împărătești), zăvesele (perdele - de felul celei ce înfățișa Adormirea Maicii Domnului, care l-a încântat pe Paul de Alep, brodată - probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1991, când iese ca serie nouă, afiliată la Asociația Umoriștilor. Colectivul redacțional: Aurel Baranga (redactor-șef, 1949-1979), Manole Auneanu (redactor-șef adjunct), Niculae Stoian (redactor-șef, 1983-1986), Mihai Ispirescu (redactor-șef adjunct, 1986-1989), Tudor Popescu (redactor-șef adjunct, 1989), Ion Tipsie (director, 1991-1999), Rodica Tott (redactor-șef, 1991-1996). În acord cu programul implicit în titlu, care o și situează în descendența unei pleiade de publicații satirico-umoristice ce debutează în secolul al XIX-lea, revista îi va „urzica” pe cei „leneși, mincinoși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
ele, văruite bine cu bidineaua, și care duceau sus la dormitorul la vedere, și despre care se putea spune că dormeai la etaj... Cărăuțeanu știa că obiectele ce atârnau de pereți, cele mai multe ustensile vechi de aramă, ibrice de tot felul, tipsii, pocale, îi fuseseră dăruite bătrânei ghicitoare cu timpul de Sisi, cumpărate de prin anticăriile de pe Lipscani. Nu exista gard sau poartă, când intrai la Menaru. Se intra direct. Fără nici o idee de proprietate ori vecinătate, Alah fiind peste tot Unul
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
Onica Eudochia, 66 ani l Tieregan Rada, 71 ani l Buzulică Dan-Constantin, 63 ani l Mato Ecaterina, 74 ani l Marti-Suintiu Emil, 81 ani l Dumitrescu Velinca, 84 ani l Oltean Maria, 76 ani l Ofițerescu Ioan, 68 ani l Tipsie Cornelia, 41 ani l Stoia Dimitrie, 72 ani l Popescu Ana, 72 ani l Ianas Maria-Ghizela, 85 ani l Sarkadi Katalin, 50 ani l Moza Mărioara, 41 ani l Tatalovici Dușan, 88 ani l Anton Constantin, 84 ani l Ognyanovits
Agenda2004-39-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282923_a_284252]
-
de poetica arhaicității, cele pe care le oferă, îndeobște, o veche gospodărie țărănească. Alături de Drumul robilor închipuit de țepii unei mari grape, stă un Cuplu adamic, uriaș și hirsut, cioplit din bardă și garnisit cu piroane, pene și scoici. Pe sub tipsia unei Flori a soarelui, chircită de brumă, floare modelată giacomettian în bronz, se poate plimba cornul Inorogului, atribuit unui candid căluț de bâlci, așezat în spice. În pictura de mari dimensiuni și în planșele grafice (...animula, vagula, blandula...) ale deceniilor
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
rebelă, deoarece cultivă iluzia că Dumnezeu a fost pînă într-atît de naiv încăt să lase la îndemîna omului rețeta lumii; demiurgică, fiindcă prin ea omul ajunge să se substituie creatorului, uzurpîndu-i virtuțile zămislitoare. În locul pietrei magice, alchimistul ne pune pe tipsie o îngăimare silnică de formule în doi peri, pe care le rostește apoi cu un ton arcanic, de tenebre cețoase. 2) Nu poți comenta un text alchimic dacă nu ești complicele lui, așezîndu-te într-o minimă afinitate cu orizontul problemelor
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
și rămîne despot absolut. E altul. Într-un epilog, deloc aleatoriu și nicidecum superfluu, care se va petrece în insula Sfînta Margareta, prizonierul ce poartă o mască - prin urmare, este dublu invizibil - lansează, din spatele zidurilor, un mesaj. Scrijelit pe o tipsie de argint, care brăzdează cerul mohorît. Comparația fenomenului cu o cometă e atît de evidentă încît poate chiar rămîne nenumită. Tragediei din familia regală i se pune astfel capăt pentru totdeauna. Sau poate că nu. Fiindcă părăsește contingentul și se
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
sub ochii noștri/ vătafii lentilei ne biciuiau cu întronări infinite/ năduful în nisipuri mișcătoare ritm în turbioane febrile/ gîfîiala în mitre fumurii/ diviziuni celulare se accelerau în ciclotroane biologice/ multiplicau frenezia pămîntului în căldură și sînge// embrionul se descuama pe tipsii de argint/ să ardă încet ca mangalul/ vîrcolaci avortați de lună se întorceau în inima misterului/ și foamei siderale/ în orbirea dintre realitate și gînd/ hipnoza materiei se transforma în aură epileptică și extaz/ și catedrala se subția și înălța
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
pe care o are pentru liră, coturn și mască, admirația față de „legiunile de talente” formate la Conservatorul de Muzică din București, Caragiale salută apariția unei clase de harpă la onorabila instituție și cere înființarea unei clase de tobe mari, de tipsii și de triangluri, deoarece „ Dacă harpa este sufletul orchestrei, toba mare este inima, iar trianglul și capacele, spiritul”7. Informându-și cititorii asupra faptului că în Europa acelui timp se știa de existența a patru tobe Stradivarius, din care una
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
valsurile? și mai departe/ unde sînt harfele?// Ritmic destinul bîntuie-n trupuri. Fără de preget/ tobe l-asmut./ Inimii-mi fii leagăn, inimii-mi fii acut,/ doamnă, cînd te rotesc ca pe deget/ pînă ți-e dulce, pînă ți-e cald,/ pe tipsia de asfalt, și prin ora de smarald,/ oră de apogeu,/ doamna mea, visul meu.// Lîncede glasuri în larguri sleite de soare,/ trepte de spumă de-abia, și aripi atrase pogoară,/ siesta-n spirale de-azur ne leagănă inima vastă.../ O
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
pe care o încerci deschizînd cărțile lui Solomon Marcus nu vine din erudiția imensă etalată în ele, ci din constatarea stînjenitoare pentru tine că toată știința aceasta e a unui singur om. E ca atunci cînd cineva îți așază pe tipsie spectacolul cunoașterii și apoi îți spune că ea, cunoașterea aceasta, a încăput într-o singură minte. Te simți lezat în orgoliul celui care își închipuia că este el însuși un știutor. Cultura aceasta, prin prăpastia pe care o cască între
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]