793 matches
-
de o cultură refractară la „spălarea rufelor în public dezvăluirile despre ea și ai ei în vremurile în care le-a fost dat să trăiască i-au fost însă necesare pentru că: „Există multe forme de tăcere: tăcerea la care statele tiranice își obligă cetățenii, furându-le amintirile, rescriindu-le istoriile și impunându-le o identitate aprobată de stat. Sau tăcerea martorilor care preferă să ignore adevărul sau să nu-l spună și a victimelor care uneori devin complicele crimelor comise împotriva
După moartea părinților by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6536_a_7861]
-
desi Andy declară că este nevinovat. În închisoare, el îl întâlnește pe Red, un negru ce avea o vechime de 20 de ani în închisoare . Andy va pune la cale un ingenios plan de evadare, dar și de pedepsire a tiranicului director al închisorii. 2. The Godfather, 1972 (Nasul) Regie: Francis Ford Coppola Actori: Marlon Brando Gen: dramă The Godfather este povestea lui Don Vito Corleone, un mafiot din Sicilia, ajuns cap al unei importante rețele mafiote din America. Filmul prezintă
Top 5 filme motivaționale () [Corola-journal/Journalistic/65481_a_66806]
-
în exil din insula Belle Isle, Insula Victoriei. Oare am scris eu discursurile unui dictator? Semăna viața mea cu o utopie negativă, parabolă sau alegorie? Sau doctorul Cristea din Zile de nisip seamănă cu mine, și am avut eu porniri tiranice până la distrugerea unui individ? Dar de unde pornește această impresie că „situațiile extreme pe care le-am trăit" revin mereu în romanele mele? Dacă s-ar fi făcut o lectură ce ar fi depășit Somnul vameșului în care se pot găsi
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
manuscriselor, munca depusă de editor pentru a identifica variantele a fost dificilă și a necesitat deopotrivă efort și minuțiozitate chirurgicală, deoarece acest text dictat a cunoscut mai multe ediții în timpul vieții autorului. Apoi, autorul, deși nu scria, avea o idee tiranică - nu întotdeauna corectă - despre stil și la fiecare nouă ediție a dat bătălii cu culegătorii tipografi pentru a-i fi respectate particularitățile: bătălii nu întotdeauna câștigate. Drept urmare, în raport cu cele cele 2331 de pagini ale romanului propriu-zis, variantele, chiar transcrise sumar
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
practic. Gospodar, îi punea imediat la treabă pe onirici. Să dreagă o ulucă. Să plivească buruienile. Să care apă. Când veneau în vizită la Văleni, îi silea să adune mucurile de pe jos, dacă fumau - le arăta răutăcois cu degetul lui tiranic poeților din grupul literar al „Oniricilor", numiți astfel de Miron. Care îi lăuda, ca pe niște băieți fini ce erau, avându-l șef de generație pe... Dumitru Țepeneag -, slăbiciunea lui Miron Radu Paraschivescu... Nu mai țin minte dacă ei fuseseră
Oniricii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6344_a_7669]
-
le are de rostit despre cel care a sovietizat armata română. Dl Popescu se dovedește îngrijorat de faptul că m-aș fi lăsat manipulat și îmi reamintește în ce valori au crezut cîndva părinții mei: „Îmi pun întrebarea: în numele cărui tiranic (și efemer) considerent a făcut acest compromis principial radical descendentul adversarilor lumii guvernate de crâncena putere a banilor (cu toate gravele lor erori, aceia se revendicau, totuși, de la un țel uman etern imperios”. Pe pagina următoare, autorul îl numește pe
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
după decizia de excludere din partid luată în cadrul CEX al PSD, că hotărârea a fost luată sub presiunea și șantajul liderului Victor Ponta, despre care a spus că este "o marionetă care are la o vârstă atât de fragedă apucături tiranice". "Mă îndurerează pentru că 5 ani de zile am condus acest partid alături de mulți oameni pentru caree am preturie. Am crezut că pot să aduc democrație în acest partid, a fost o decizie anunțată. Domnul Ponta și-a pus demisia pe
Geoană: Partidul e condus de o marionetă cu apucături tiranice () [Corola-journal/Journalistic/46844_a_48169]
-
care m-au votat în 2009. Din păcate acest partid care este condus din umbră de Iliescu și Nastase nu are vreo șansă de reformare. Au în fruntea partidului o marionetă care are la o vârstă atât de fragedă apucături tiranice"
Geoană: Partidul e condus de o marionetă cu apucături tiranice () [Corola-journal/Journalistic/46844_a_48169]
-
o cadență aproape anuală au făcut din olteanul născut la Balș, fostul județ Romanați, o figură de indubitabil blazon scriitoricesc. Un autor stupefiant în accepția nobilă a termenului. Simplu spus, Pandrea se numără printre acele talente care apar grație unei tiranice predestinări de gene. Să fi vrut să facă altceva și pînă la urmă tot la hîrtie se întorcea. E atît aplomb în natura lui cverulentă, de satir pus mereu pe harță, că nu-ți trebuie mult să intuiești că farmecul
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
instanțe pozitive, medicii nu fac nici ei decât să imprime noi angoase pacientului: „Dacă în momentul îmbolnăvirii doctorul apare ca un salvator [...], mai târziu prezența acestuia pare ostilă, iar chipul său este confundat cu cel al altor figuri ale autorității tiranice”. De aceea, notează mai departe criticul, „petrecerile bolnavilor descrise în romanele blecheriene trebuie văzute ca niște insurecții împotriva autorității”. De maxim interes în elucidarea imaginarului blecherian sunt și observațiile legate de boală, cu atât mai mult cu cât ele explică
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
Monica Macovei susține că Victor Ponta și USL "se șterg pe picioare cu Constituția, legea și instituțiile democratice", "dau o lovitură de stat", înlocuind legea cu "propriile pofte tiranice". "Oameni, treziți-vă! Suntem în plină lovitură de stat. Ponta și USL se șterg pe picioare cu Constituția, legea și instituțiile democratice. Trăim zile de urgie care șterg 22 de ani de construcție democratică. Astăzi Ponta și USL dau o
Monica Macovei: Oameni, treziţi-vă! Suntem în plină lovitură de stat () [Corola-journal/Journalistic/43950_a_45275]
-
Ponta și USL se șterg pe picioare cu Constituția, legea și instituțiile democratice. Trăim zile de urgie care șterg 22 de ani de construcție democratică. Astăzi Ponta și USL dau o lovitură de stat, au înlocuit legea cu propriile pofte tiranice", susține Monica Macovei. Macovei susține că "Ponta și USL atacă frontal ordinea de drept și subjuga justiția: îl revocă pe Avocatul Poporului, vor să îi schimbe pe judecătorii Curții Constituționale prin încălcarea Constituției care îi declară inamovibili". "Ponta și USL
Monica Macovei: Oameni, treziţi-vă! Suntem în plină lovitură de stat () [Corola-journal/Journalistic/43950_a_45275]
-
acel „moment”, s-a făcut schimbarea de stil, deși nu în felul în care unii mi-o cer acum, după căderea comunismului, de parcă stilul unui scriitor profesionist și problematica sa pot și trebuie să se schimbe odată cu regimul, democrat sau tiranic. Nu contest, unora li se potrivește „în stil”, cum ziceți, și o adecvată adaptare la noi mode și cerințe imediate. Dar stil înseamnă, cum o spuneau unii teoreticieni francezi, nu numai lungimea sau scurtimea, ca și claritatea frazei, ci și
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
nu se poate referi la sine decît pictînd, dar în nici un caz scriind, căci pictura nu e literatură în culori, cum nici pinacoteca nu e bibliotecă cu imagini înrămate. În genere, talentul nu e interdisciplinar și nici hibrid. E monovalent, tiranic și supărător de selectiv, iar atunci cînd atinge treapta geniului e revoltător de exclusivist: are o predilecție în exprimarea de tip unilateral, orice combinație transdisciplinară fiindu-i dăunătoare. Dacă Dürer ar fi căutat „libretul“ inerent tablourilor, astăzi nu am mai
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
o mare disimulare, atîta doar că numai Marele Anonim știe asta, oamenii avînd toată încrederea în produsele lor culturale, ba chiar trăind cu mîndria harului lor. În realitate, totul e o născocire prin care Dumnezeu se apără de curiozitatea noastră tiranică, păcălindu-ne, momindu-ne și învăluindu-ne într-o rețea de năluciri plăcute. Concluzie: întreaga existență este un mister ireductibil în fața căruia șansele omului de a-l revela sunt nule. Iar religiile, și implicit creștinismul, nu sunt decît visuri colective
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
cu propriile sale convingeri profunde, Fondane duce o luptă s-ar spune donquichotescă împotriva tuturor „doctrinelor raționale” care fascinau intelighenția franceză și europeană din epocă. Și, după experiența Holocaustului și a Gulagului, maladii ale unei „gîndiri totalitare a raționalității”, aplicate tiranic tuturor aspectelor vieții, cine oare ar mai putea susține astăzi, ca bun european, că „tentația totalitară” nu mai stă ascunsă în pliurile conștiinței sale, în măsura în care această conștiință a noastră ignoră alte dimensiuni, mai fine, mai adînci ale existenței și se
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
piesa e totuși de o uimitoare coerență.” Lectura, înțelegerea consecutivă îi apar ca infinite, incomplete, fatalmente eronate. Nici puterea de a-l reproduce nu obiectivează înțelegerea textului într-o (re)lectură. Contextualitatea apare pusă înaintea textualității. Lectura (activă, nesupusă, chiar tiranică) este așezată înaintea scrisului. Textul ajunge tratat ca pretext și post-text. Sensul lecturii, nu al scrisului, ajunge deturnat într-un fel complex și complicat, con/pre/posttextual, poate chiar extratextual... Nedumeririle anticipate sunt firește provocate. Să fie Conu’ Leonida, care
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
care majoritatea a câștigat alegerile. Dar ce discută, cu cine discută, în ce condiții și cum ia o hotărâre sau alta ține de libertatea sa personală, de discernământul său și de forța sa morală", explică DW. Electoratul riscă să devină tiranic, dacă va fi consultat încontinuu În opinia jurnaliștilor de la DW, responsabilitatea mare a postului de premier este dată tocmai de faptul că are "o mare libertate de acțiune și pentru că nu își plebiscitează fiecare gest nici la propriu și nici măcar
DW: De ce Ponta nu trebuie să ceară mereu aprobarea electoratului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38383_a_39708]
-
confunde nevoia firească de comunicare a guvernului și de explicare a deciziilor sale cu "grija debilă" de a fi în orice clipă pe "placul electoratului", deoarece cei care votează, dacă ar fi consultați de fiecare dată, "devin, încetul cu încetul, tiranici și, dacă guvernul eșuează, nu își vor recunoaște nicio vină. Politicianul lipsit de curaj, care are slăbiciunea de a cere mereu aprobarea electoratului va sfârși în cele din urmă într-o dezaprobare generală. Dar dacă guvernul reușește, alegătorii înșiși vor
DW: De ce Ponta nu trebuie să ceară mereu aprobarea electoratului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38383_a_39708]
-
renume, Riri Sylvia Manor își prefiră în memorie episoadele unei adolescențe bucureștene. E aici o nostalgie tulburător poetică a versului față cu realul mistuit, trecut în ficțiune și tocmai din această pricină ațîțător. Detaliile a ceea ce s-a petrecut devin tiranice în neputința idealității lor, blocate precum realul de abstracțiunea limbajului: „Adolescența - o minge de ping-pong/ Nu întotdeauna aruncată înapoi,/ În întîmpinarea cuvintelor mele cînd devin carnivore,/ Cînd își cer uncia lor de carne/ Dar unde, în care cute ale memoriei
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
dereglări intime. La mijloc e un tropism cu bătaie teleologică: nu poți concepe universul decît în perspectiva a ceva nobil, și atunci orice fleac ce este lipsit de sens trezește reacții aspre. Pe un filosof îl recunoști după cît de tiranică îi este nevoia de sens. Chiar și anarhicii sau colericii, în măsura în care sînt atrași de disciplina conceptelor, suferă de sindromul ordinii imperioase. „A fi“ e totuna cu „a avea sens“. E ca o ahtiere după o direcție în lipsa căreia edificiul lumii
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
pe mareșalul Ion Antonescu, însă locul acestuia va fi luat de „tătucul“ Stalin și de fantasma egalitarismului. Fără să- și dea seama, sare din lac în puț. Deși învingător, supraviețuitor al tribulațiilor istoriei, Georgian este, de fapt, jucăria propriilor slăbiciuni tiranice. Tot din Stendhal, dar din Mănăstirea din Parma, vine, probabil, perspectiva dez-eroizantă asupra războiului. De altfel, cele mai bune pagini ale romanului, de un naturalism macabru, sunt cele care povestesc masacrul civililor, al evreilor de la Odessa, spânzurați sau arși de
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
și ceea ce nu trebuie spus, gândit sau simțit -, nu se mulțumește numai cu atât. Imediat ce fațada de soliditate a acestui Eu ce își ignoră rădăcinile pulsionale începe să se fisureze, el se simte invadat de toate afectele condamnate în numele Idealului tiranic care îi locuiește spațiul mental. Prezența explozivă a trăirilor refulate îl împiedică să se mai mintă, să-și spună că ceea ce nu știe despre el însuși nu există. De aceea, se hotărăște să reacționeze coborând în străfundurile conștiinței. Dacă teama
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
hîrite tot ceea ce gîndesc, simt, sufăr și observ în jurul meu" (1984). Oare în lumina acestui ultim obstacol, celelalte nu ni se înfățișează ca un efect al dezgustului, al vlăguirii la care l-au supus pe autor condițiile regimului concentraționar? Nostalgicii tiranicului regim, o știm bine, sînt prea adesea incurabili. Dar ne-a surprins indolența unor oameni mai tineri, defetismul lor atunci cînd au socotit de cuviință a declara tema comunistă drept una desuetă, ce s-ar cuveni scoasă din repertoriul preocupărilor
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
accepta rigorile înfruntărilor în ring? N-am putea generaliza, însă ni-e teamă că o bună parte a rezistenților cu pricina s-ar putea regăsi într-o astfel de clasă. Ne vine în minte o anecdotă. La curtea unui împărat tiranic la culme, cu un picior mai scurt, curtenii care se întreceau în a-i intra în grații prin lingușire au început și ei să... șchiopăteze. Spre a-și arăta devotamentul, nu mai mergeau decît șchiopătînd. într-o bună zi, unul
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]