735 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > FLORICA BUD - MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Iene-iene, Caloiene Ia cerului torțile Și deschide porțile.” Vine toamna chiar dacă vară nu a prea fost, cel puțin pe meleagurile noastre Someș-Codru-Chiorene, eu fiind băimăreancă născută pe Someș, în Ulmeni Sălaj de Maramureș. Dacă se apropie toamna, începe să șuiere vântul prin cămările noastre. Desigur
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
lor superioare de securitate au hotârât să mă pună o perioadă sub observație, perioadă care a durat 10 ani, că abia după 10 ani mi-au dat cetățenia nu după 3 cum e regula. Michell, cu care mă împrietenisem „la toartă” mi-a spus, „Ovidiule nu pot să-ți dau aviz pozitiv înainte de perioada de investigație, cu toate că sunt convins că ești un om cinstit, că mă zboară afară din slujbă și am și eu familie și doi copilași”. Michell cred că
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
personal sunt și mai mari. Dacă emiți un câmp odios în ... II. FLORICA BUD - MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. „Iene-iene, Caloiene Ia cerului torțile Și deschide porțile.” Vine toamna chiar dacă vară nu a prea fost, cel puțin pe meleagurile noastre Someș-Codru-Chiorene, eu fiind băimăreancă născută pe Someș, în Ulmeni Sălaj de Maramureș. Dacă se apropie toamna, începe să șuiere vântul prin cămările noastre. Desigur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > (SIN)UCIDERE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului norii inhalează suflete estropiate arborii ca niște căngi (se) spânzură de toarta cerului pești cu ochi dilatați și trup alunecos depozitează amăgiri pe fundul râului umbrele înecaților se-agăță de sălcii plângătoare secunde iritate sapă titanic în albia râului minutele ca niște antropofagi înghit vieți robuste hulpav orele târăsc în praf sufletul
(SIN)UCIDERE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349971_a_351300]
-
intru tiptil, cu sfiala, între copertele ei. De multe ori le iau cu mine-n poșetă. Veșnic am câte o carte-două cu mine. De aceea, gentile mele sunt foarte grele (ascund atâtea destine!) - și se strică repede. Întâi le cedează toartele, apoi fermoarele și în cele din urmă se jerpelesc de-a binelea. De data aceasta găsesc o carte subțirica, scrisă în urmă cu 34 de ani de Adriana Bittel. Am văzut-o pe autoare de curând la TV, la emisiunea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
se îmbăta criță. Când erau Moșii de vară, adică înaintea Rusaliilor cu o săptămână, pe la noi se obișnu¬iește să se dea de pomană ulcele de pământ sau căni pline cu griș sau orez cu lapte, care au legate de toarte câte trei fire de izmă creață, adică mentă. Atunci, Rodoloaia, care stătea pe ulița Capu’ Satului, la Cacarela, ieșea dis-de-dimineață la drumul mare și se așeza pe dala de piatră de pe marginea podețului din fața casei lui Sclipa, peste drum de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Muritorii vor moartea s-o îngenuncheze, pe când nemuritorii-ar vrea ca efemerul să-i distreze ... Dă să iasă, dar se întoarce și adaugă): Tot trăncănind era să uit: Din Nod aveți urări de bine de la feciorul vostru Cain! Amic la toartă e cu mine ... (Iese) Scena 3 Set (înfiorându-se) Văleu cât poate să vorbească ființa asta reptilină! Mi-a provocat aceeași silă pe care-o simți lâng-o jivină. (Adam și Eva se privesc semnificativ.) Adam: (visător) L-am cunoscut și
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
de-i prindea,i-baga la dubà. Era sàrac,cum mulți is azi Și ràtàcea-n pàduri cu cetini Nici când, pandit de paparazi Și ocrotit , fiind de « Pretini »! Dar, vremurile azi schimbate, Istoriei schimbat-au cursul Ieri comunist ,lider la toarte, Azi mafiot,cum vrea apusul... Averea i-a venit plocon, Din șmecherii financiare Și-au trasformat pe acel Ion. În mare mahar pe picioare. Azi nu mai umblà tot pe jos, Ci în mașini și scumpe vile, Iar ...Paparazii-s de
ION de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361609_a_362938]
-
teflon sau oteluri speciale. Oală despre care vorbesc era din arama cositorita și avea fundul ușor bombat. Iarăși Michiduță nu are de lucru și mă îndeamnă să mă ridic în vârful picioarelor și să apuc oală de pe plita de o toarta și să o trag spre mine. Oală s-a înclinat și conținutul ei mi-a curs în cap. Noroc că aveam pe cap o pălărioara de pânză cu boruri. Borurile s-au îndoit sub presiunea zerului opărit și mi-a
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
general ca fostul șef al fotbaliștilor. Nu-i mai țin minte numele. E mult de atunci. Auzi îndrăzneală la acest Lucullus. A trecut Rubiconul (centura de securitate a Romei) înarmat. Și chiar însoțit de armata lui cu tot. Prieten la toartă cu colegul de serviciu generalul Sulla. De! Ambii aveau câte doi de l în nume. Erau colegi nu numai de armată ci-și împărțeau și „povara” de senator. Împreună au făcut prin Capitoliu (palatul parlamentar al Romei acelor timpuri) fel
LUCULLUS IA MASA LA LUCULLUS de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350654_a_351983]
-
poem scris în argou, din tinerețe, Balada motanului. Daniel Ioniță a știut ce să aleagă: poezii nu numai încântătoare, ci și traductibile: „Pe urmă ne vedeam din ce in ce mai des. / Eu stăteam la o margine-a orei,/ tu - la cealaltă,/ că două toarte de amfora.” etc. - „Later on we met more often./ I stood on one side of the hour,/ you on the other,/ like two handles of an amphora.” etc. Exact cum sperăm, din antologie nu lipsește Nicolae Labiș. Poemele sale Moartea
POEZIA DATĂ ÎN DAR de ALEX ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351361_a_352690]
-
virtuoși au prieteni.” (Voltaire) „Când nu mai am putere, închid ochii și realizez că prietenii mei îmi sunt energia mea.” (Necunoscut) „Prietenia este egalitate armonioasă” spunea matematicianul Pitagora. Probabil, pentru că, „Ultimii arheologi au mai găsit/ două căni de lut, prinse toartă în toartă/ - erau înclinate față-n față,/ ca și cum una pe alta/ se iartă.// Gurile lor erau arse/ de buzele ce le-au atins./ Din ele au curs/ lapte și miere,/ din ele cândva a nins/ cu șoapte.// Cele două căni
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
prieteni.” (Voltaire) „Când nu mai am putere, închid ochii și realizez că prietenii mei îmi sunt energia mea.” (Necunoscut) „Prietenia este egalitate armonioasă” spunea matematicianul Pitagora. Probabil, pentru că, „Ultimii arheologi au mai găsit/ două căni de lut, prinse toartă în toartă/ - erau înclinate față-n față,/ ca și cum una pe alta/ se iartă.// Gurile lor erau arse/ de buzele ce le-au atins./ Din ele au curs/ lapte și miere,/ din ele cândva a nins/ cu șoapte.// Cele două căni/ au fost
VISURI CU ZĂPEZI ŞI FLUTURI- CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351382_a_352711]
-
nici o clipă, cel degeaba pierde-vară - de voi iubi și voi trădă, și iarăși voi iubi, și-oi duce-n Ceruri dragostea-n spinare, mă voi numi << frumosul cel nebun >> și prea iubitul limbii mele-n calendare - de voi << lua de toarte Cerul >> într-o noapte și-oi apucă de-o rază steaua mult visata mă voi numi << nebunu’ -ntre nebuni >> și nu va fi ca mine, altul niciodată. Referință Bibliografica: ELOGIU UNICULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246
ELOGIU UNICULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355965_a_357294]
-
în vise albe Când mă inviți cu tine spre înalt Albastru mă adună și mă soarbe Într-un balans și-un echilibru, alt În care doar culorile mă iartă Că te iubesc pe tine primăvară Vitraliu magic agățat de-o toartă A Timpului ce-alunecă și zboară Referință Bibliografică: Primăvara-vitraliu magic / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PRIMĂVARA-VITRALIU MAGIC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355986_a_357315]
-
pe cerul verilor mele. „V” era o imensă cupă în care așezam toate bunătățile la care jinduiam uneori. Daaar în „U” am văzut că încap mult mai multe! Chiar și mirările mele! Iar acele curbe care le însoțeau ca niște toarte chiar și acum mă îmbie să le iau și să beau din ambrozia cerului plin de literele-cuvinte. Uneori voiam să le așez unele după altele, sau să stea față în față, vorbind frumos. Nu, nu le puneam să se războiască
TAINA SCRISULUI (14) – ROSTINDU-MĂ PRIN SCRIS de DOR DANAELA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354966_a_356295]
-
pe chip mirarea! Nu, cădelnița noastră nu are nici-o legătură cu acea cădelniță folosită la biserică! Noi o construiam dintr-o cutie de conservă de pește pe care o găuream lateral iar prin găuri treceam o sârmă mai lungă drept toarta. Această toartă avea aproape un metru, ca să nu ne ardă la mână focul ce-l aprindeam în cutie din cârpe îmbibate în gaz. Aceste cădelnițe ne luminau serile de joacă din vară până-n toamnă sau pescuitul cu furculița pe Olteț
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
mirarea! Nu, cădelnița noastră nu are nici-o legătură cu acea cădelniță folosită la biserică! Noi o construiam dintr-o cutie de conservă de pește pe care o găuream lateral iar prin găuri treceam o sârmă mai lungă drept toarta. Această toartă avea aproape un metru, ca să nu ne ardă la mână focul ce-l aprindeam în cutie din cârpe îmbibate în gaz. Aceste cădelnițe ne luminau serile de joacă din vară până-n toamnă sau pescuitul cu furculița pe Olteț. Plecăm noi
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
urme ale culturii Coțofeni ( 2500-1800 î.Hr.). Cetatea, aflată pe o înălțime dominantă, beneficia de o vizibilitate deosebită asupra împrejurimilor. Ea este situată pe culmea celui mai înalt deal din cele trei care se adună și formează un platou. Profesorul Mihai Toartă în articolul ‘’ Cetăți dacice în județul Vâlcea’’ din ‘’ Studii Vâlcene ’’, nr. 2 din 1972, menționează existența unor izvoare cu apă potabilă pe platoul și în împrejurimile cetății și avansează ideea că cetatea ar fi fost distrusă prin incendiere, de către romani
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
din lut, Voi fi tot a ta iubită! Vei fi dorul absolut! N-ai să știi de unde vine, Acea liniște de lac, Că bând vin, mă bei pe mine, Că-n ulciorul tău, eu zac... N-ai să știi că toarta lui, Mâna mea-i nemângâiată; Cât va sta ulcioru-n cui, Mâna mea s-o prinzi așteaptă... N-ai să știi că dacă-i plin Și te-neci de-amărăciune, Gurii tale mă închin, Să te-ajut în rugăciune! Ți-am
ULCIORUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369608_a_370937]
-
casa lui, a singurului băiat, dintr-o familie cu multe fete... Mai sus de casa mamei mari, era casa băiatului lui Nică și și mai sus a nepotului lui Nică. Zid în zid, casele stau ca suratele la joc, la toartă, parcă... De la înălțimea pantei Vlașinului, cei ce ies la poartă au o vedere de jur împrejur... văd până spre centrul satului, la Vadu, dar și în depărtare, spre delnițe. Tot de acolo se văd brazii Ghilghiului... Mama mă sunase să
NICĂ ȘI OARA de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353366_a_354695]
-
În anul 1976 li s-a acordat acestora dreptul de autosuveranitate în locurile în care locuiesc, restituindu-li-se o parte din pamânturi. În 1993 Parlamentul australian a votat o lege care prevede drepturile copiilor de origine Aborigeni. 3 Cu toarte acestea, o parte din ei trăiesc până în ziua de azi în condiții de primitivitate și doar o mică parte au adoptat viața civilizată, învățând la școli împreună cu albii.De asemenea maturilor li s-a dreptul de a ocupa servicii publice
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ULCIORUL ROMÂNESC Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ulcior sau urcior este vasul de lut (adeseori smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. Ceramică (provenit din limba greacă κεράμιον Keràmion) se numește un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea ar-gilelor denumită și
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Comic > TELEFONUL FACE-POK.. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Oare cum s-o fi întâmplat Când telefonul am scăpat Că m-o tot întrebat și soarta De n-oi fi confundat toarta Sau vreun buton misterios Că din listă eu te-am scos Pe ton muieros, îngrijorat Căci răspunsul n-am aflat Și nici misterioasa setare Cum pierdut printre sertare De bulbucașe că net are Și e chiar fără de hotare Prieteni buni
TELEFONUL FACE-POK.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352634_a_353963]
-
harul lor tămăduitor și apelau la ei cu mare încredere. Ritualul de vindecare: Bolnavul atins de Rusalii se așeza în mijlocul curții pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav se așeza un vas înalt din lut cu o „mănușă”(toarta vasului), plin cu apă neîncepută, scoasă după miezul nopții de la puț. La „mănușă”se legau busuioc, pelin și usturoi. Plantele de la brâul călușarilor se foloseau în ritualul de vindecare. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]