456 matches
-
Trebuia schimbată strategia deoarece, uite că acel ultim efort se dovedise imposibil de dus la capăt. Îi trebuie ceva mult mai simplu, așaa, mai la îndemână! Încercă să-și taie gâtul cu o secure. Ciordită tot de la soacră-sa deci tocită și fără coadă! Putem presupune că scorpia începuse deja să înțeleagă se vrea Isterică și îi punea în cale tot felul de facilități după care nu mai blestema când dispăreau din ogradă. Evident, luase în calcul același protocol dinainte însă
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
din nefericire, zilnic câte o altă treaptă existențială înspre întuneric, arareori mai fiind învredniciți de către divinitate cu bucuria de a găsi în sufletele mute de lângă noi bucuria Luminii christice, și ne izbim peste tot, din ce în ce mai mult, cu propriile noastre încălțări tocite, de chipuri cioraniene spelbe, cu funia atârnând înfiorător în jurul grumazului ori cu țeasta făcută praf și pulbere de caldarâmul prăfuit al străzii și, din ce în ce mai puțin, de câte un facies eliadesc cu parabola florii de nufăr bine înfiptă în cap și
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
teoretic de la catedră așa că nimeni nu putea invoca veșnica scuză a românului în impas: „Nu mi-ai explicat cum să fac.” Este adevărat că studenții au fost inițial aleși prin concursuri de admitere care nu testau un nivel de cunoștințe tocite ci talentul înnăscut, doar este cazul unei universități de arte. Activitatea descrisă mai sus a fost întreruptă de regimul nazist instaurat dar s-a menținut principial și deoarece nazismul venera munca. Este adevărat sub stricta îndrumare a șefului care gândește
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
literatura de specialitate, care înseamnă, cartela de pâine a vieții mele. Nici eu n-am avut o copilărie prea fericită, dar este a mea, nu o reneg, nu o detest. Părinții și acum mă mai dojenesc să mă potolesc cu „tocitul”. Pe mai multe canale tv se tansmit meciuri de box. Vă plac? Le urmăriți? Fotbalul vă place? Cu ce echipă țineți? Sper că nu vă supără indiscreția mea. Să știți că optimismul de care ați pomenit, nu se împacă deloc
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
suveran și depărtat și nu un contemporan: necreștinilor un străin, iar creștinilor prea cunoscut și incapabil de nou. Creștinul s-a obișnuit cu El și i se pare că s-a demonetizat. Într-adevăr Ființa, Adevărul și Persoana pot apărea tocite sau demonetizate atunci când nu mai sunt înțelese. De altfel, El însuși a prevăzut această tragedie, prin cuvintele: „Cel care va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea ea îl va strivi” (Matei 21, 44). Aceasta
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele ronde, cântecul de smerenie nebunesc și profan. Dumnezeu a uitat să mai vină să stăm iar de vorbă despre facerea lumii, oasele nopții trosnesc nebunatic când iarna cu mâini somnoroase se-agață de crengile plopilor
NOAPTE GREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362119_a_363448]
-
Ediția nr. 993 din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului nici un sunet Pe drumul meu nici clopotele nu mai bat limbile lor au murit în timp înghețat iar iluziile au dinți strepeziți și-s amare și am dinții de ele tociți și mă doare. Tu mai aștepți? La mine nimeni nu vine să spună cum moare frunza și floarea și totul sub lespezi de brumă și nici nu mai pot cumpăra din talcioc alte vise limbile clopotelor sunt în mine păsări
NICI UN SUNET de LEONID IACOB în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364975_a_366304]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STARE 2 Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului te-am îndrăgit, formă apatic aruncată în oglindă. chip sau nu, taci. cuvântul nerostit poteci îngroașă. cărbunele e tocit. și acum construiești umbre. printre zăbrele de gânduri, mă ameninți că pleci... pleacă! sub frunze ruginite, vei găsi cheia. ușa-i deschisă. pas... interiorul misterului... e ca o tâmplă. degete înghețate, îl desenează static. în aer, inima pulsează îmbrățișând nordul
STARE2 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366591_a_367920]
-
zicea Grapă, fiindu-i dăruit de un evreu din oraș care la rândul său îl primise de la un frate din Palestina. Acest evreu văzuse cu ce lucrează Grapă și ce iese din mâinile sale cu un briceag vechi și lama tocită. Beldie își dorea și el un asemenea briceag. Și i-a spus asta lui Grapă. Beldie alerga cât era ziua de lungă după vite și desigur nu părea să obosească, dar seara adormea cum ajungea la stâna lor, imediat după ce
BELDIE LA IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366583_a_367912]
-
de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele ronde, ... Citește mai mult noapte greaFrâng între degeteazima dospită-n covata uitatăa sufletului greu bântuit de furtuniși,de pe fruntea sfârtecată a nopțilorși viselor mele,smulg doruri lascive,nimfele grele ale pierzăriica să le-arunc în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
uitatăa sufletului greu bântuit de furtuniși,de pe fruntea sfârtecată a nopțilorși viselor mele,smulg doruri lascive,nimfele grele ale pierzăriica să le-arunc în hăul umplutde ochii nebuni.Jivine ciudate,năluce pestrițese-aruncă-nspre mine hulpav și viclean,monahii odăii, cu coate tocite,citesc iar din pravilerunele ronde,... XXXII. IARNĂ ATIPICĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014. Iarnă atipică Peste zidurile îniernate ale orașului stă ghemuit întunericul, iar fruntea sfârtecată a cerului bântuie-n nori de cenușă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
lacrimi cu care nimic nu se-ntrece, // Doar lasă în urmă o pace în care / Cu marea de lacrimi Te spăl pe picioare - // Pe plânsu-mi, de calci, am să plâng cu sfială, / Și piatra ce sunt, va fi lacrimă goală // Tocită o viață, de tot ce am strâns: / Cu lacrimi de aur, comoară de plâns - // Și Tu, Cel ce este, nu mă întreba / Ce rost are-n lume, și lacrima mea - // Ce poate să facă, când n-are putere, / Ce munte
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
individualizare a ființei ca solus ipse, un „solipsism existențial” din care „punem careuri întregului făcut bucăți/ și adunăm [...]întruna durerea despărțirii noastre.” Da! Templu este măreția misterioasă a cuvântului poetic, dar și a Cuvintelor profane: „Ca un brici cu lama tocită/ cuvântul a mai retezat/ o urmă din degetul mare, care/ arată spre lume acuzativ./ Mormane de cuvinte moarte/ se-nalță pană sub ferestre ude/ așteptând să-nfunde rigolele/ în timpul ploilor erotice.” Foarte frumos moment și manieră de a înfrunta o
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
odihnește pe cuptor. Femeia mai robotește la război și mai cîrpește lucrurile. Vremea vremuiește fără să-l încurce pe om și omului nu-i trece nicicum prin cap că ar trebui s-o aservească. În acest climat, metafora, ce părea tocită, își recapătă toată forța originară - zăpada este mai mult ca sigur cernută printr-un ciur cu sita cînd foarte fină, cînd cu ochiurile decalibrate de cine știe ce năzbîtii cerești. Bunica, inspirată de urgia de-afară, își face treaba, convinsă poate că
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
cu rouă, Dar plouă! Mă simt renăscut, Îmi curge șiroaie Apa din ploaie Pe trupul din lut Ce se destramă tăcut; Un alt început Cu viața să lupt, Dar până atunci M-așteaptă la supt Verdeața din lunci Și spinii tociți În tălpi răsuciți; Smintiți Și suciți Bieții părinți Cocoșați, Fără dinți, Umbre În apus S-au dus! Ai plâns? Referință Bibliografică: Un alt început / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 469, Anul II, 13 aprilie 2012. Drepturi de
UN ALT ÎNCEPUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351161_a_352490]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > MĂȘTI Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Măști Oameni ce-au fost, oameni ce sunt, oameni ce pleacă, Variațiuni pe aceeași temă, Călători pe acest pământ, Pe banda tocita, fugara a timpului, Purtători ai acelorași măști Obosite de atâta purtat, de atâta amar de vreme: Mască bucuriei, a fericirii, a împlinirii, Dar și a tristeții, a durerii, a amărăciunii, a deznadejdei, a indiferentei, ignorantei, ironiei, mândriei, egoismului, lăudăroșeniei, Un
MASTI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352105_a_353434]
-
Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 804 din 14 martie 2013. Lumea-i mânata de-Alzheimer ”poetic”, Un amalgam de cuvinte ce urca ... Fără-nțeles ... În vers inestetic Și sperie rimă ce-n sunet se-ncurcă. Gândul ne plânge în rime tocite, Plâng iar poeții și plânge poezia ... Plânge iar proza ... și-n albe cuvinte Plânge albastrul negând amnezia. Pierdută din matcă ei protectoare, Nu-și mai cunoaște frații, căminul Și rătăcește-n Alzheimeru-n care, Mintea în suflet își sapă veninul. Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
de poezii ”Zâmbete concave”, Editura Univers Științific, București, 2009) Citește mai mult Lumea-i mânata de-Alzheimer ”poetic”,Un amalgam de cuvinte ce urca ...Fără-nțeles ... În vers inesteticși sperie rimă ce-n sunet se-ncurcă.Gândul ne plânge în rime tocite,Plâng iar poeții și plânge poezia ...Plânge iar proza ... și-n albe cuvintePlânge albastrul negând amnezia.Pierdută din matcă ei protectoare,Nu-și mai cunoaște frații, căminulși rătăcește-n Alzheimeru-n care,Mintea în suflet își sapă veninul.Și-n plânsul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
se coc fructe neoprite , E vremea marilor sfințiri Și-a anotimpului voințelor călite. Mă simt zborul pasărei ,imaterial, Purtând pe umeri aripe de nimb Legiferând poemul ideeal Ne cerând nimic în schimb. Pântecul cuvântului Am coborât în pântecul cuvântului: dinți tociți de caria înjurăturii mi-au sfâșiat carnea respirației de-am simțit în ureic gustul murăturii, erau acolo diafanul înțeles eminescian și miezul îndoielii lui Cioran, însă bomboana de pe colivă era metafora dintre dinții acestui an. În sâmburele verbului alunecând am
PASĂREA ZBORULUI IMATERIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356910_a_358239]
-
m-adus în lume Și ce ursite-n cale iute s-au năpustit, De ce am case-n dune , trăirea numai spume, Cine din lumea asta pe mine m-a dorit? Ce misiune sfântă am de făcut mai iute, Ce răutăți tocite mai trebuie să iert? Iubirea-mi să rămână tot pe vibrații mute? Copacul fără ramuri rămână în deșert? Tu , pasăre prea mândră, si eu la fel ca tine, Tot pribegesc întruna prin spațiu și prin timp. Arată-mi care-i
BARZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357009_a_358338]
-
activiștilor de partid. Pe el l‑au propus țăranii, că‑l apreciau ca fiind cel mai bun gospodar. Îl respectau că era înaintea lor la toate ale câmpului. Le știa pe toate. Mai bine decât inginerii agronomi, după atâta carte tocită parcă‑n dorul lelii la facultate. Se orienta după calendarul bisericesc. Aproape la fiecare mare sfânt, se începea ori se sfârșea o activitate legată de lucrările agricole. Erau zile în care refuza să meargă pe tarla. Nimeni nu‑l putea
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
mare veselie, Îi pun doi ochi de cărbune, Și-o oală drept pălărie! Un fular să nu răcească I-au înfășurat la gât, Un nas mare dintr-un morcov I-au mai pus, și cam atât. A... și-o mătură tocită Prinsă bine într-o coadă I-au mai pus, și-n jurul lui, Fac îngerași de zăpadă! Referință Bibliografică: TABLOU DE IARNĂ / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
TABLOU DE IARNĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368844_a_370173]
-
și percutante observații de ordin psihologic: „Nu tot ce nu înțelegi tu este de neînțeles”, „Habar n-ai ce puternic ești atunci când singura ta șansă e să fii puternic.” Metaforele ajung uneori la nivel de autentică poezie. De pildă: „Treptele tocite au pe conștiință mii de pantofi.” sau „Trist este faptul că pânâ și umbra ta depinde de strălucirea altuia.” Relațiile dintre oameni fac și ele obiectul a numeroase ziceri: „Tu îl împingi din urmă și el ajunge înaintea ta.”, „Despre
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
vis, Vrea liniște, nimic în plus nu cere. Cuvintele să-i punem așternut, Să-i facem pernă dintr-un dor, Din litere, cât le-a iubit de mult, Să-i facem cer, să-l plângă ușor. Pana, de atâta scris, tocită-i, În buzunarul de la piept o vrea, I-a fost pe rând și lacrimi, și iubită, Nu poate ca să plece fără ea. Și călimara, chiar dacă e goală, O umple cu zăpezile din nori, Pentru el, poezia a fost o boală
DESCHIDEȚI PARADISUL, TRECE POETUL! de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362627_a_363956]
-
vis, Vrea liniște, nimic în plus nu cere. Cuvintele să-i punem așternut, Să-i facem pernă dintr-un dor, Din litere, cât le-a iubit de mult, Să-i facem cer, să-l plângă ușor. Până, de atâta scris, tocită-i, ... Citește mai mult Deschideți paradisul, trece poetul!Deschideți porțile din paradis,Trece poetul. Va rog, tăcere! Își plimba de acum ultimul vis,Vrea liniște, nimic în plus nu cere.Cuvintele să-i punem așternut,Să-i facem pernă dintr-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]