1,018 matches
-
Institutul European, Iași, 2002, p.III II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană recunoașterea identității lor și respectarea «sferelor dreptății» sociale.” Tolerarea, ne spune Michael Walzer, face diferența posibilă, diferența face tolerarea necesară. Dar, pentru ca diferențele să se mențină În cadrul unei coexistențe pașnice, indivizii trebuie să se Înscrie Într-o comunitate “morală” prin care Walzer Înțelege un ansamblu social, spațio- temporal și cultural În care trăiesc indivizi uniți de atitudini binevoitoare
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mențină În cadrul unei coexistențe pașnice, indivizii trebuie să se Înscrie Într-o comunitate “morală” prin care Walzer Înțelege un ansamblu social, spațio- temporal și cultural În care trăiesc indivizi uniți de atitudini binevoitoare, Îngăduitoare, indulgente și de practici Împărtășite. Tolerarea face posibilă coexistența pașnică a grupurilor de oameni cu istorii diferite, cu identități și culturi diferite. În acest context, educația - prin sistemul instituționalizat În mod deosebit - are o mare importanță pentru afirmarea spiritului tolerant. Societatea trebuie să ceară școlii o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de un nivel general de viață mai ridicat, de un trai mai sigur, de un câștig mai bun, 108. Nivelul terorismului. Uneori, grupări politice cu o ideologie extremist naționalistă sau chiar religioasă pot utiliza ca formă a luptei politice terorismul. Tolerarea unor acte de terorism al acestor grupări constituie un factor de instabilitate pentru mediul politic al țării gazdă. 109. Instabilitatea politică din zonă. Stabilitatea internă poate fi afectată de posibilitatea ridicată a declanșării unui război, a modificării frontierelor sau a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
secularizări și laicizări. Clericii ortodocși urmează în mare măsură învățături ale isihasmului, cum sunt: cunoașterea lui Dumnezeu nu este conceptuală, ci o trăire duhovnicească împletită cu percepțiile; apropierea omului de Dumnezeu înseamnă mulțumire pentru binefacerile primite ori făcute pentru semeni, tolerarea și sprijinirea celor aflați în mizerie pentru a redeveni oameni; este de dorit ca blândețea și dreptatea să meargă mereu împreună; energiile divine se obțin mai mult prin mistică decât prin cunoașterea dialectică; metafora Sf. Pavel despre corpurile noastre ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în colaborare cu Diana Mărgărit). De asemenea, studii introductive și îngrijiri de ediții: Nikolai Berdiaev, Destinul omului în lumea actuală (1993); Benjamin Constant, Despre libertate la antici și la moderni (1996); Jean-William Lapierre, Viață fără stat? (1997); Michael Walzer, Despre tolerare (2002); J.-J.Rousseau, Discurs asupra inegalității. Contractul social (2006). Fernando Casal Bertoa este cercetător post-doctoral la Institutul de Științe Politice, Universitatea Leiden. Este doctor în Științe Politice (Institutul Univeristar European din Florența). A studiat Drept la Universitatea Pamplona și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
primatul instituțiilor de stat sînt lăsate în urmă. În locul lor apar noi controverse despre tipuri de compromisuri posibile între instituțiile de stat și cele civile și despre natura, eficiența și limitele instituțiilor societății civile. Presupunerea universală că o mai mare tolerare a diferențelor sociale capabile de reprezentare politică non-violentă este un obiectiv dezirabil are efecte ambigue asupra termenului din ce în ce mai polisemic "societate civilă". Marea popularitate a termenului accelerează acumularea de ambiguități moștenite, de noi confuzii și contradicții totale. Fie și doar pentru
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
trecut și că astăzi ei sînt o entitate stabilă, indivizibilă și absolut armonioasă. Este într-adevăr o veste rea penru acei indivizi, acele grupuri sau organizații dintr-un context precum cel de mai sus care nu se bucură de fructul tolerării non-violente a diferențelor, pe care l-ar obține doar în condițiile unor garanții derivate din existența universală a unei societăți civile funcționale, garantată, protejată și stimulată prin instituții politico-juridice. Înțelegerea post-fundaționalistă a societății civile rezolvă și obiecția că vechiul ideal
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acestea sînt puse. Recomandarea sa de a proceda astfel este similară cu renunțarea la credința în posibilitatea unui Esperanto moral universal. Ca răspuns la aceasta, ar trebui să ne punem întrebarea: Nu cumva principiul indiferenței morale, cu apelul său la tolerarea diferențelor, la milă pentru aceia care suferă cruzimi și la retrageri tactice din teritoriul ideologiei, presupune, implică și impune un anumit ansamblu de aranjamente instituționale fără de care eliberarea de ideologii nu este posibilă? Nu necesită astfel de aranjamente din partea tuturor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ca atare? Și nu este un astfel de angajament în favoarea acestor aranjamente un obiect potențial de reflecție teoretică? *** Anumite tipuri de răspunsuri la astfel de întrebări apar cu ușurință din partea celor situați în perspectiva societății civile. Oricine vorbește despre necesitatea tolerării diferențelor și a eliberării de ideologii este deja angajat, fie că recunoaște sau nu, la construirea, păstrarea și dezvoltarea unei societăți civile pluraliste și protejate de stat; diversitatea și pluralismul ei înfloritor și agonistic mediat de organisme parapolitice precum partidele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
gen, religie, rasă, de exemplu) sînt delimitate vag, iar grănicerii sînt toleranți și nesiguri 12. Există chiar o oarecare acceptare a faptului că membri ai aceleiași națiuni pot să nu fie de acord cu sensul și profunzimea naționalității lor. Această tolerare a diferențelor este posibilă tocmai pentru că identitatea națională conferă membrilor unei națiuni un sentiment de apartenență și de siguranță în ei înșiși și în ceilalți: ei pot să spună "noi" și "voi" fără să simtă că "eul" lor, sentimentul sinelui
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb, 280 p., 100.000 lei • România și cele trei războaie mondiale, Alexandru Popescu, 376 p., 180.000 lei Colecția CIVITAS • Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl, 544 p., 160.000 lei • Despre tolerare, Michael Walzer, 256 p., 82.000 lei • Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet, 184 p., 64.000 lei • Mitul statului, Ernst Cassirer, 360 p., 130.000 lei • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon, 174 p., 89.000 lei • Noua eră a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
educație, în vederea unei morale globale" * conștientizarea drepturilor omului, combinată cu sentimentul responsabilităților sociale * aprecierea acordată ideii de egalitate socială și a celei de participare democratică la procesul de guvernare și luare a deciziilor, în orice moment al existenței * înțelegerea și tolerarea diferențelor culturale și a pluralismului, condiție fundamentală a coeziunii sociale și a păcii mondiale * un spirit al preocupărilor față de celălalt "valoarea centrală a învățământului din viitor" * spirit de colaborare în ideea unei solidarități puternice în fața problemelor lumii pentru care fiecare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Am auzit adesea cum această stare de lucruri era rezumată printr-o vorbă de duh foarte dură: Aici justiția se vinde, nu se împarte. Nu o negăm; dar cu instituții atât de imperfecte, cu o asemenea alegere a magistraților, cu tolerarea obiceiurilor venale, a cui e vina? La ce bun dojeni precum cea pe care o veți citi, chiar dacă vine din partea tronului 96? "Exemplul respectului față de lege trebuie dat de cei chemați să o aplice. Vă declar cu părere de rău
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
multe minciuni și au mai mult succes în a păcăli decît semenii lor. Rămîne de verificat eficiența diverselor rețete pedagogice cu privire la sinceritate. De exemplu, puțin mai devreme, în acest capitol am menționat faptul că anumite mame din Nottingham considerau că tolerarea fanteziei copilului are ca rezultat o atitudine nesinceră a acestuia la maturitate. Ar fi util de aflat dacă aceasta presupunere este adevărată. LIMBAJUL Succesul în a spune minciuni depinde în mare parte de exploatarea posibilităților oferite de limbaj. Refuzul de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de un nivel general de viață mai ridicat, de un trai mai sigur, de un câștig mai bun, 108. Nivelul terorismului. Uneori, grupări politice cu o ideologie extremist naționalistă sau chiar religioasă pot utiliza ca formă a luptei politice terorismul. Tolerarea unor acte de terorism al acestor grupări constituie un factor de instabilitate pentru mediul politic al țării gazdă. 109. Instabilitatea politică din zonă. Stabilitatea internă poate fi afectată de posibilitatea ridicată a declanșării unui război, a modificării frontierelor sau a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de la sine înțeles că scurtul meu enunț nu explică evenimentele și cauzele complexe care au dus la conflict. 5 Pentru o excelentă analiză comparativă, vezi Michael Walzer, On Toleration (New Haven and London: Yale University Press, 1997). (Ed. rom. Despre tolerare, trad. Areta Voroniuc, studiu introductiv de Anton Carpinschi. (Iași: ed. Institutul European, 2002)(. Epilogul se intitulează "Reflections on American Multiculturalism" (93-112). 6 Scott J. Reid descrie un proces de votare în două tururi, care ar permite majorității, deși nu tuturor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Cum funcționează democrația, traducere de Diana Istrățescu, Iași: ed. Polirom, 2001.( Sen, Amartya. Inequality Reexamined. New York: Russel Sage Foundation, and Cambridge: Harvard University Press, 1992. Walzer, Michael. On Toleration. New Haven și Londra: Yale University Press, 1997. (Ed. rom., Despre tolerare, traducere de Areta Voroniuc, studiu introductiv de Anton Carpinschi, Iași: ed. Institutul European, 2002.( PROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE Budge, Ian. The New Challenge of Direct Democracy. Cambridge: Polity Press, 1996. Burnheim, John. Is Democracy Possible? The Alternative to Electoral Politics. Berkeley
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mai bune cunoștințe"15. Tocmai această ignoranță i se pare a fi absurditatea în stare pură și o va demasca fie direct, în unele schițe, fie indirect, prin elemente ce-i configurează în substrat atitudinea critică. Promovarea constantă a nonvalorii, tolerarea senină a prostiei, acceptarea fără conflicte a inacceptabilului, elogierea falsului, etc., sunt paradoxuri care, nepercepute ca atare, revelează o lume nu doar absurdă, ci și tragică în inconștiența ei. Prin reflectarea acesteia în artă, se ajunge la situațiile aberante din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întrucîtva mai mult spațiu pentru organizarea de activități autonome ale clasei muncitoare, introducerea unor măsuri legale de protecție pentru indivizi, cum ar fi habeas corpus, eliberarea majorității deținuților politici, întoarcerea exilaților, măsuri pentru îmbunătățirea distribuirii venitului și, cel mai important, tolerarea opoziției" (Linz și Stepan, 1996: 3). A crescut toleranța față de ceea ce făceau indivizii atît timp cît monopolul partidului asupra puterii și relațiile lui cu Uniunea Sovietică nu erau afectate. Liberalizarea nu era același lucru cu democratizarea. Guvernul a rămas responsabil
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
15 %: • pentru 4 cărți comandate reducerea este de 20 %: • pentru 5 eărți comandate reducerea este de 2:> %: • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30%. Colecția CIVITAS • Democrația și criticii ei. autor Robcrt A. Dahl. 544 pag., 160.000 lei • Despre tolerare, autor Michael Walzer, 256 pag., 82.000 lei • Mituri și mitologii politice, autor Raoul Girardet, 184 pag., 64.000 lei • Mitul stalului, autor Ernst Cassirer, 360 pag.. 130.000 lei • Noua problemă socială, autor Pierre Rosanvallon, 174 pag., 89.000
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de l'expression "ancien règle de l'empire ottoman"", ceea ce semnifică faptul că Poartă recunoștea imposibilitatea de a apăra singură Strâmtorile și încerca să le pună sub protecția unui act internațional, cu urmări asupra suveranității acesteia în zonă, în sensul tolerării unei ingerințe străine "dans șes mesures d'administration intérieure touchant l'accès aux détroits" (s. Ven.C.) (cf., idem, op. cît., p. 19-21). 207 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 24 iunie 1808, în Europe and the Porte, Vol
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
trebuinței de stimulare apăreau mișcări discrete de autostimulare (mișcări lente de înot, mișcarea degetelor, flexiuni ale membrelor etc.) precum și reverie și chiar halucinații. S-a observat, cu prilejul acestor experimente, o "foame de stimulare" și diferențe individuale destul de mari în ceea ce privește tolerarea deprivării senzoriale. 2.2. Interesele Interesul este o formă specifică a motivației care tinde să orienteze conduita spre anumite obiecte, fenomene sau domenii de activitate. Această orientare are un caracter de durată și se formează pe baza activității individului a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
examenele de facultăți; în Austria asemenea nu. La Universitatea din Berlin, după o încercare de câteva săptămâni la cursul profesorului Werder, s-a oprit direct chiar intrarea femeilor pentru a asista numai la prelecțiunile universitare. Universitatea din Zuerich a încercat tolerarea de studente la cursurile facultăților. Cei ce se ocupă de aceste cestiuni cunosc polemica violentă ce s-a născut între acea universitate {EminescuOpXII 68} și profesorul Bischoff și rezistența celorlalte universități germane în contra încercării de la Zuerich. Așa stă cestiunea astăzi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu numai conflictele ivite pe parcursul istoriei, ci și diferențele reale de civilizație, mentalitate, orientare politică, existente Între români și maghiari. De aceea, teoretic vorbind, apropierea celor două entități trebuie să aibă la bază atât relativizarea imaginilor despre celălalt, Înțelegerea și tolerarea diferenței, cât și atenuarea acelor diferențe care blochează comunicarea. Cu alte cuvinte: integrarea celor două comunități Într-un spațiu comun de civilizație. Istorici maghiari iluminiști și romantici despre răscoala lui Horea XE "Horea" Analiza care urmează vizează două obiective principale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi avut cum să supraviețuiască nealterată. Pe de altă parte, reconstrucția postbelică, tradusă prin construcția socialismului în spațiul est european, a vizat în mare măsură și anihilarea oricărei forme de existență comunitară. Nu a fost vorba nici măcar de o simplă tolerare sau de o acțiune tacită, ci de măsuri efective, direct îndreptate împotriva tuturor care se încadrau în „mulțimea celorlalți”. De această dată, referirea se va face strict doar la minoritățile etnice. 3.3.2. Reconstrucția postbelică Construcția socialismului după al
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]