167 matches
-
când ne întorceam într-o vineri, de la Rădăuți. Am ținut morțiș să vizionăm filmul "Iartă-mă!! care era la "modă" în acea vară, de prin '48. Fiind o după-amiază înăbușitor de arzătoare, pe cer s-au adunat nori plumburii, amenințători. Toloaca ne aștepta surâzătoare însă. Ne scurta drumul. Am luat-o la picior, să nu se înnopteze și să nu ne prindă ploaia. Când am ieșit din oraș, cu pantofii în mână și desculțe, mergeam de mâncam pământul. O santinelă, de pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ne scurta drumul. Am luat-o la picior, să nu se înnopteze și să nu ne prindă ploaia. Când am ieșit din oraș, cu pantofii în mână și desculțe, mergeam de mâncam pământul. O santinelă, de pe punctul de observație, din toloacă a început să ne fluiere și să ne atenționeze că ploaia este aproape. Ne-am făcut că nu înțelegem și-am reușit să trecem podul, peste pârâul Posen. Iarba era moale, ne gâdila la tălpi și cu comentarii asupra filmului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de iarbă, nicio pasăre nu mai brăzda întinderea. Era înăbușitor de cald. Ne-am dezbrăcat de unele haine și transpirate ne-am văzut de drum. Deodată pe sub marginile văzduhului, grămezi de nori negri împânziră zarea. Un tunet înspăimântător răscoli clocotitor toloaca. Un ropot nedeslușit dădea de știre apropierea artileriei cerești. O suflare de vânt puternică trecu pe lângă noi neobservată. Îndată, peste toloaca dintre Rădăuți și Frătăuții Vechi se dezlănțui furtuna. Ploua cu stropi mari și reci întruna. Șiroaie de apă porniră
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am văzut de drum. Deodată pe sub marginile văzduhului, grămezi de nori negri împânziră zarea. Un tunet înspăimântător răscoli clocotitor toloaca. Un ropot nedeslușit dădea de știre apropierea artileriei cerești. O suflare de vânt puternică trecu pe lângă noi neobservată. Îndată, peste toloaca dintre Rădăuți și Frătăuții Vechi se dezlănțui furtuna. Ploua cu stropi mari și reci întruna. Șiroaie de apă porniră printre iarbă, înnecând-o. În răstimpuri vântul șuiera, gemea și striga parcă după ajutor. Fulgere puternice, luminoase brăzdau toloaca, care clocotea sub
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
neobservată. Îndată, peste toloaca dintre Rădăuți și Frătăuții Vechi se dezlănțui furtuna. Ploua cu stropi mari și reci întruna. Șiroaie de apă porniră printre iarbă, înnecând-o. În răstimpuri vântul șuiera, gemea și striga parcă după ajutor. Fulgere puternice, luminoase brăzdau toloaca, care clocotea sub descărcările tunetelor. Sub zgomotul ploii, șanțurile dintre ogoare s-au umplut cu apă, s-au umflat și-au început vaietul. Urlau degeaba. Nimeni nu le putea veni să le ocrotească. Arătam ca niște mâțe plouate, din creștet
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
versuri); T. Lianu, Curcubeu peste țară (versuri), Nicolae Albu, Mâna lui Vulpe; E. Ar. Zaharia, Sătească (versuri); Adrian Berariu, Cântec sfânt (muzică); Mihai Verbovschi, De la dial de Rădăuți” (muz-volk); E. Sfeclă, versuri folclor; T. Lianu, versuri-folclor, George Strătoiu, Fălcile lui Toloacă (fantastică); Liviu Rusu, Muzica noastră bisericească și Cronică. (din Viața Școalei, 30 noiembrie 1934) * Legiuitorul român Legiuitorul român, revistă săptămânală. Conține legile, regulamentele, diciziunile ministeriale de interes general și apare în perioada 19 martie 1932 - 26 martie 1932. Apare săptămânal
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-o? Da, mămucă. Ai și gătit de lipit prispa? Am gătit. Mira-m-aș! Și dacă-ai gătit, de ce-ai venit aici, ca să-mi stai cu mânile în șolduri? Cloștele le-ai adus în ogradă, ori iar umblă pe toloacă, și a dat iar în pui mâța lui Bâtlan? (...) Cloștile-s în ogradă, mămucă, răspunse Aglăița. Să n-ai dumneata nici o grijă. Cum să n-am grijă, fată hăi? Da ce știi tu de câte sunt și câte trebuiesc? Iaca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Str. Orfanilor. Între ele ulița Jidovilor și-n preajma Sf. Marii, în turnul căreia cântă din ceas în ceas cele 31 de clopote, arii melancolice, e o liniște, o pace ș-o tihnă surprinzătoare. Copiii se joacă ca pe o toloacă de sat, un bărbat își învață nevasta să pedaleze la o bicicletă, ca să economisească banii de tramvai și metropolitan, pecând aproape, în străzile moderne, huruie zgomotul vieții și sforăie neîntrerupt automobile, autobuze, tramvaie, iar sub fața pământului, în subterane, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un fel de scobitură de lutărie, și stă acolo meditând și fericit ca într-un palat al visurilor lui. Căci se vede că visează la adăpost de vreme rea. Copiii care râdeau și amenințau trenul; cei care pasc vitele pe toloacă ori se joacă: copilăria e aceiași pretutindeni. În gări copiii strigă băuturi răcoritoare: Voda Pivo, dar vremea pe-aici, după cât văd, e mai mult de palton, și cui îi va fi trebuind răcoritoare, când îi îngheață nasul. Numai o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vecinul nostru și verișorul tătânesc, mai gândirostiviețuia sub ius valachicum înainte de colectivizarea forțată a agriculturii. La firea primăverii o pornea cu oile satului cătră muntele Lucinei, la începutul toamnei cobora cu ele în zonă premontană, instalându-și stâna pe diversele toloace extravilane. Pe ciobanii lui îi auzeam cântând din Alpenhorn a jale, seara, ori din fluieraș de aramă, ca și din frunză... pe teme populare, de baladă haiducească. Dar, convertindu-se genitorii mei la neoprotestantism, luându-mă cu ei la Adunările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rurală. De asta orașele noastre sunt caricatura unor așezări urbane, cu mahalaua în centru, cu căruțe pe bulevarde, cu câini flenduroși în ușa hotelului "marcă europeană", cu cerșetori care indienizează strada, cu cetățeni guralivi care se comportă oriunde ca pe toloaca din comună, cu bețivăneală generală, cu milițieni care emană puturoșenie și aroganță de tont cu diplomă și bulan la șold, cu indivizi în mijloacele de transport în comun care reușesc să evite spectaculos săpunul și deodorantul... La așa stradă, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Într-o dare de seamă din 19 august 1935, către prefect se spune că „azi 15 august 1935 fiind iarmaroc și hram în satul Movila din comuna Herța, când a început să se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer Jenică Pascu, toți din Dorohoi și Aurel Giurgiuveanu din satul Molnița, comuna Lunca, Panaite Sidor avocat din Herța. Marcel Adam a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
l-a dorit mai învățat, dar greșelile mari nu sunt iertate. După întoarcerea armelor împotriva armatei hitleriste, armata română a mai pierdut 169000 de ostași (morți, răniți și dispăruți), printre ei aflându-se și mulți pungeșteni, precum tatăl lui Grigore Toloacă, coleg și prieten cu Săndel. Din această perioadă pungeștenii nu au uitat gestul inuman al unui consătean, Ghiță Covrig care a găsit în câmp un ostaș german slab și înfometat și l-a predat comandaturii rusești unde a fost împușcat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la ea, chiar și mulți din tinerii ce acum erau premilitari, iar pe atunci unii din ei încă mai erau elevi. în scurt timp sala unde trebuia să aibă loc ședința de informare, se umpluse. Veni și Costică Abaci, Costică Toloacă, instructorul, Mihai Fănache, Costică Leonte, Dumitru Ciobanu și alții ale căror nume sunt aminntite în documentele vremii, unii din comunele imediata apropiere, ce făceau parte din plasa Pungești a județului Vaslui.Sunt anunțați cei din cancelarie că totul este pregătit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văzut eu așa ceva când am fost pe front. E o capcană, explică un invalid de război; − Da, cum au făcut și rușii: din capcană în capcană până ce au ajuns aici și noi spunem că-s tunete de ploaie, intervine moș Toloacă; îngrijorați de soarta ce-i așteptau, oamenii ascultau în tăcere bubuiturile slabe ce se auzeau în depărtare iar moș Lisandru rupse tăcerea : − știți ce-am auzit eu, măi oameni buni? Cică rușii au rupt frontul la Iași și în câteva
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cămăruța lui și citea, ca de obicei, din Sfânta Scriptură, așa cum se obișnuise de la o vreme, neputând să mai lucreze în gospodărie ca pe vremea când era în putere. Emilia și Maricica lucrau împreună să facă o rochie pentru Ruxanda Toloacă, Emilia croind și trăgând la mașină iar Maricica broda niște floricele albastre pe piepții rochiei, frumos și cu atenție cusute. Maria, mama lor strânsese vasele și le spalase iar acum se gândea să pregătească masa de seară când deodată, se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Limba Română - 8,60; Geometrie - 9,00; Istorie - 9,00; științele naturii - 9,00; Geografie - 9,00; Fizică - 9,00; Chimie - 9,00; Purtare - 10; iar media generală - 9,07. Săndel își amintește că a fost al doilea după Grigore Toloacă. Era un rezultat bun, mai ales că profesorii și învățătorii, în perioada războiului au dus-o greu, trebuind să se ocupe mai mult de creșterea animalelor și muncile câmpului decât de predarea lecțiilor la elevi, pentru a putea să scoată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
insuficiente s-a interesat și a aflat de o școală militară care i-ar fi asigurat lui Săndel hrană și îmbrăcăminte pe întreaga perioadă de învățătură. Aceasta se afla la Roman și tot spre această școală s-a gândit Elena Toloacă să-l îndrepte pe fiul ei, Grigore. Pentru această școală erau necesare acte ce trebuiau scoase de la secția de învățământ de la Vaslui. Neavând nici un mijloc de transport, car sau căruță, în una din diminețile lunii septembrie a anului 1946, care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Vaslui. Neavând nici un mijloc de transport, car sau căruță, în una din diminețile lunii septembrie a anului 1946, care fusese cel mai secetos an, Maria s-a sculat de dimineață, la răsăritul luceafărului de dimineață și a plecat împreună cu Elena Toloacă spre Vaslui, cu câteva turte coapte pe plită și câțiva lei dați de Emilia, să fie acolo. Când sătenii din Ivănești își duceau animalele la păscut, cele două femei străbătuseră cei 12 kilometri dintre Pungești și Ivănești și urmau să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au pansat-o, după care a plecat cu cursa spre Vaslui unde s-a internat în spital. A aflat că vacile ce trecuseră pe lângă ea erau ale învățătorului din Ivănești, pe nume Naciu. întâmplarea nenorocită a fost povestită de Elena Toloacă la întoarcerea acasă iar copiii lui Maria erau îndurerați de pățania mamei lor, greu încercată de necazurile ce le întâmpinase până atunci. S-au sfătuit ce este de făcut iar Emilia și Maricica au mers la Vaslui. Maricica a rămas
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
final ajunge un cetățean lipsit de griji. Datorită unor păhărele de vin acru, căruțașul palavragiu chiar arăta să fi ajuns în acest stadiu. Înotând două ceasuri bune prin burniță și frig, căruța ne-a deșertat la marginea satului, pe o toloacă în care, pe două capre din scânduri, se încropeau pereții unei scene. Localnici și invitați se înghesuiau într-o casă de alături ca să „servească” câte un ou fiert și, la discreție, același vin acru. Am căpătat și noi, curățat de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
140, L = 0,156 km (DC 18A - extravilan)"; - la poziția nr. 9, coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.987,95 lei"; - la poziția nr. 18, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 221, L = 0,84 km (DS 202 - Toloacă)"; - la poziția nr. 18, coloana 6 va avea următorul cuprins: "16.088,94 lei"; - la poziția nr. 32, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 68, L = 0,54 km (DS 60 - DS 71)"; - la poziția nr. 32, coloana 6
HOTĂRÂRE nr. 377 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Botoşani, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222336_a_223665]
-
DS 1344, L = 0,187 km (DC 18 - pășune comunală)"; - la poziția nr. 289, coloana 6 va avea următorul cuprins: "3.581,70 lei"; - la poziția nr. 291, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1350, L = 0,146 km (Toloacă - DC 17)"; - la poziția nr. 291, coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.796,41 lei"; - la poziția nr. 292, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1357, L = 0,114 km (DC 18 - DS 1362)"; - la poziția nr. 292
HOTĂRÂRE nr. 377 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Botoşani, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222336_a_223665]
-
DS 1485 0,128 (DC 17 - DS 1607)"; - la poziția nr. 301, coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.451,65 lei"; - la poziția nr. 303, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1507, L = 0,146 km (DC 17 - Toloacă)"; - la poziția nr. 303, coloana 6 va avea următorul cuprins: "2.796,41 lei"; - la poziția nr. 304, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1518, L = 0,216 km (DC 17 - DS 1533)"; - la poziția nr. 304, coloana 6
HOTĂRÂRE nr. 377 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Botoşani, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222336_a_223665]
-
1542, L = 0,213 km (DS 1518 - extravilan)"; - la poziția nr. 307, coloana 6 va avea următorul cuprins: "4.079,70 lei"; - la poziția nr. 308, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1551, L = 0,194 km (DS 1607 - Toloacă)"; - la poziția nr. 308, coloana 6 va avea următorul cuprins: "3.715,78 lei"; - la poziția nr. 309, coloana 4 va avea următorul cuprins: "DS 1559, L = 0,192 km (DS 1607 - Toloacă)"; - la poziția nr. 309, coloana 6 va
HOTĂRÂRE nr. 377 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 971/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Botoşani, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Botoşani. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222336_a_223665]