150 matches
-
la Popasul Mamaia, dincolo de Hanul Piraților, loc aflat pe atunci În deplină libertate, puteai să intri cu mașina pe nisip. Trecuserăm Într-o zi pe la vestigiile antice din Con stan ța și parcă la Mozaic, Nicole a zărit o piatră tombală cu un epitaf curios În elină, tradus alături. Mi l-a citit și l-am Înregistrat pe o casetă. Întors la București, În dimineața de luni, 25 august, pe la șase și jumătate, căutam de zor caseta. O strecurasem Între celelalte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Pișcarii În care se născuse, de unde Îl deportaseră jandarmii lui Horthy și unde-și exercitase ultima oară atribuțiunile de primar. Predase sacii și aștepta făina. Se rezemase de un perete, Înăuntrul morii. Fără nici o Îndoială, infarct. Iar pe acea piatră tombală de la Tomis a unui grec de acum două mii de ani, stătea scris: „Bărbat Însemnat am fost În viață, iar casa mea a avut nume. Am ajuns arhonte În cetate și am ținut mulți ani fără șovăire cumpăna dreptății. Faptele mele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
capitolul „Fortuna Nord“, să fie de față la reînhumări dorite și, împreună cu Oskar - lucru pe care mi-l recomandase și mie - să predea sufertașele pline cu fiertură la prânz la crematoriul cimitirului spre a fi puse la-ncălzit, tema artei pietrelor tombale și a ordinii în cimitir este epuizată; în plus, la nevoie s-ar putea spune câte ceva despre poezie și adevăr: cine, cui, ce i-a pus în gură, cine minte cu mai multă exactitate, Oskar sau eu, cine ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca și acel straniu voiaj asiatic, o goană frenetică după o altă comoară, ce poate fi descoperită doar dacă sunt descifrate și localizate indiciile ciudatului și excentricului baron Corvo. Clavicula lui Solomon este piatra prețioasă care zace ascunsă sub ascunzișul tombal al Veneției. Trepidant și fastuos, textul lui Pratt nu este altceva decât o succesiune de măști care își relevă identitatea ascunsă - smaraldul atrage pe toți cei care locuiesc în orașul lagunelor, iar demența aristocraților ce lâncezesc în palatele lor este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând necunoscut: la turle, pe arbori, pe aburi. Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea sa tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființa îndelung provocată a Poeziei. Până la marginele celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figura umană ca o sperată poartă. O! Sieși centrat, adunat și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-și murdara răceală în corpolența caldă a necunoscutului de lângă ea, Mesalina adormi buștean, până hăt-târziu, în dimineața de iarnă, când, trezindu-se și tremurând, începu a-și descolăci trupul ei de salamandră amorțită de frig. Deschise ochi suri, între pietre tombale, acoperite de zăpadă, scuturându-și bodogănind stratul alb care îi acoperise de o palmă pe amândoi. Privi fără să înțeleagă ceva spre insul de alături, care, sub plapuma de zăpadă, dormea, strângându-se tot mai încovrigat de frig și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
noaptea geroasă, ambii astrucați sub înveliș de omăt și în vânzoleală de frunze uscate sub ei. Firește că, în scurt timp, îl părăsi în zăpadă, pornind-o la treburile ei de hoinară. Rămânând absolut singur în acel peisaj de pietre tombale, de stele de granit, dispuse la căpătâie de morminte și învelite în alb în cimitirul fără de nici un răsunet, dormind tot mai încovrigat de ger și tot mai indiferent la statutul lui straniu de pribeag, pe Vladimir îl învălui absența oricărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a întregul într-un bloc de marmură, nu reuși altă tresărire decât să-și rotească puțintel ochii în cap... Ansamblul ființei sale rămânea încremenit. Pe deplin încremenit de ger! Din această ipostază, în raza lui vizuală, reuși să enumere pietre tombale vechi și foarte vechi, cu elemente în relief ce, probabil, erau Maghen David (Scutul sau Steaua lui David), Sigiliul lui Solomon, Zodiacul, apoi Mâinile Kohanimilor binecuvântând... Și numai atât reuși să observe din mișcarea circulară a ochilor uscați, stăruind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
venise în Cimitirul israelit din extravilanul orașului de baștină, ca să drămăluiască aproximativ ce urgențe erau de gospodărit, după ravagiile crivățului din februarie, constată că năzdrăvăniile auzite de la neghioaba de Măslina cu Slănina se adevereau: un vagabond înghețat agoniza între pietrele tombale! Copilul aplecat, ca și el, asupra muribundului care părea congelat bocnă și care îi semăna Șamașului-ului, ca două picături de apă, întrebă speriat: Țadik-Im, ce facem noi, acum? Pelerinul nu auzi decât o parte dintre cuvintele pe care le rostise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vegetația din jur.Ridicară lespedea.Era ușoară.In criptă nu era nimeni.Exista un minisubmarin galben.Cei doi s au instalat la bordul lui.In acel moment apa a inundat cavoul și au pornit în submersie printr-un tunel.Piatra tombala se lumină.Apăru scris un nume de francez.Mai lipseau acordurile melodiei „Yellow submarine” ( „Beatles”)... Lumina puternică din plafoniera i-a trezit la realitate.Bărbatul avea ruj pe obraz și sânge pe cămașă.Femeia respira greu.Iși aranjară ținuta.Ea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a lui Tudor Arghezi și Gala Galaction (Cronica, anul I, nr. 3, 26 februarie 1915) este vizibil contaminat de optimismul „viitorist”, vizionar și utopic al lui Marinetti & Co, în care elogiul optimist, viril al progresului industrial cade ca o piatră tombală peste pasivitatea „poetică” a unui Orient tradiționalist și efeminat, idealizat sentimental și exotic de Pierre Loti: „Și se mai aud glasuri sentimentale, poate vreun cititor întîrziat al lui Pierre Loti, care să plîngă poema ce se îngroapă sub zidurile surpate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de aceste lecturi; fapt este Însă că și după Încheierea romanului, căutările pe Google au continuat, zestrea mea de cunoștințe În materie de enigme sporind simțitor. Una dintre ele m-a tulburat profund. E vorba despre inscripția de pe o piatră tombală descoperită În cimitirul din Rennes-le-Château și expusă În prezent Într-o sală a muzeului din localitate. Se presupune că inscripția (Încă nedescifrată mulțumitor) și desenul ce o Încadrează ascund un mesaj secret, care constituie argumentul și dovada că teribila revelație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să folosim acest cuvânt care nu are nici o relație cu mișcarea corpului frumos al prietenului nostru ce se plimba cu mine azi-dimineață pe frunzele foșnind viu ale pădurii de deasupra orașului), s-a mutat doar În altă locuință; din Întunericul tombal nu se nasc decât obiecte vii, care așteaptă de multă vreme să capete formă; În crăpăturile ce se iscă din cub, ca În deschizătura mormântului lui Agamemnon de la Micene, rânjesc lubric semne (ne)născute, se concentrează În particule finisime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
politic ceși asumă modestia obiectivelor, în numele prudenței și al experienței. Scriind, în 1936, la aniversarea Junimii, Ioan C. Filitti rezuma, în formule lapidare, esența acestei „școli junimiste“, de la care se revendica el însuși. Rândurile sale sunt un epitaf pe piatra tombală a unei asocieri de spirite ce întruchipează o viziune a libertății. Dar atunci de unde a derivat judecata greșită asupra concepțiilor politice ale Junimii? [...] A derivat din atitudinea de critică rece a acestei grupări, care voia supremația rațiunii asupra pornirilor și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din nefericire, nu ți-a fost dat să ai copii. Și apoi, luciul rece al marmurei tombale nu proiectează o imagine pertinentă într-o simbolistică a ratării. Ștefan: Atunci despre ce e vorba? Ilie: (după o pauză, rar, grav și chibzuit) Mă tot gîndesc la un cavou. Ștefan: (izbucnind în rîs) Dom' le m-ai dat gata
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce dă glas "splendidei străluciri a/ dezastrelor intrapsihice, interpsihice, intens specifice,/ cu adevărat ospifice" (Fragmente alese din viața de zi cu zi a grefierului); teroarea determinată de posibilitatea ca fiecare poem nereușit să funcționeze, pentru soarta Poeziei, ca o piatră tombală; "Cancerul ereditar al cuvântului/ care mă locuiește" ș.a. În special Încercare asupra cuvântului și Cântecul de noapte al brizei, primul dedicat memoriei lui M.U. (Mihai Ursachi), celălalt memoriei lui V.M. (Virgil Mazilescu), postulează o personală și cât se poate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
printre mormintele îngrămădite ale vechiului cimitir evreiesc. În curînd va bate miezul nopții, liniștea se va lăsa peste oraș, întunericul e din ce în ce mai mare. Porțile cimitirului sînt întredeschise, umbre se strecoară, îmbrăcate în mantii lungi, apoi se adună în jurul unei pietre tombale. Sînt reprezentanții a douăsprezece triburi ale lui Israel, care, conform unui obicei milenar, trebuie ca în fiecare secol să se sfătuiască în taină în legătură cu mijloacele ce vor fi folosite pentru asigurarea gloriei supreme Poporului Ales. Cineva, cel mai în vîrstă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
prins, asociat")85 cu acest spațiu al devenirii continue este un adevărat sacerdot ("mai înalt prin mătăsoasa, preoțeasca surpare a părului") al poeziei ("cunoștea neîmpărțit ființă îndelung provocată a Poeziei") - Roderick Usher / Edgar Allan Poe86: Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființă îndelung provocată a Poeziei 87. Sugestia consubstanțialității artistului cu propria-i creație putea veni, în primul rând, din Eureka lui Edgar Poe: obârșia operei de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. "Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea se tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal, Roderick Usher (mai înalt prin sălbateca, mătăsoasa și preoțeasca surpare a părului) cunoștea neîmpărțit ființa îndelung provocată a Poeziei". Sinteze comentate sclipitor de Basarab Nicolescu în capitolul "Alfabetul primatic" al poeziei: ""Zidurile" sînt limitele pe care cunoașterea umană le are
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din nefericire, nu ți-a fost dat să ai copii. Și apoi, luciul rece al marmurei tombale nu proiectează o imagine pertinentă într-o simbolistică a ratării. Ștefan: Atunci despre ce e vorba? Ilie: (după o pauză, rar, grav și chibzuit) Mă tot gîndesc la un cavou. Ștefan: (izbucnind în rîs) Dom' le m-ai dat gata
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cele câteva tabere întărite existente în arealul inițial de gravitație. Existau însă, într-un număr mai redus, și case din lemn sau din chirpici cu acoperiș din paie, după modelele cunoscute din grafitele din Munții Boiarî. Înmormântările sunt familiale, amenajările tombale fiind constituite din gropi acoperite, deasupra cărora se ridicau tumuli. Bogăția minelor de staniu și de aramă a făcut ca bronzul să fie folosit multă vreme de către tagareeni, care nu încep să folosească fierul decât către secolele V-IV î.Hr.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în partea sa de est, cu orientarea est-vest, prezentând puternice analogii cu lumea sarmato-alanică rasăriteană. Pe lângă tipurile principale, în spațiul pruto-nistrean mai sunt atestate gropi dreptunghiulare mari, fără trepte, și morminte pătrate sau circulare. Alte două cazuri atipice sunt construcțiile tombale acoperite cu pietre, întâlnite la Dubăsari, dincolo de Nistru, și lângă Gura Bâcului, ambele fiind introduse în tumuli mai vechi. Majoritatea mormintelor indică o orietare sud-nord, din cele 303 de construcții funerare luate în calcul de V.I.Grosu, 70 % având această
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
-se la Corpaci, Olănești și Petrești I. Inventarul funerar este cel caracteristic lumii sarmatice apusene, în acest domeniu diferențele în raport cu alte regiuni fiind mult estompate față de alte aspecte. Dintre tipurile ceramice cu o mai mare frecvență de apariție în construcțiile tombale sarmatice, pot fi amintite oalele, ulcioarele, străchinile, ceștile și afumătorile, din rândul olăriei lucrate manual, iar dintre piesele confecționate la roată recipientele cu torți, ulcioare, oale, cești, farfurioare, lucerne - diferențiate și prin culoare - specifice fiind ceramica roșie, în majoritate de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Spleen-ul generează un exces de conștiință, o conștiință rea, care proiectează viziuni sumbre, ca în cazul lui Des Esseintes, estetul decadent din În Răspăr, sau la Franz von Stück, Lucifer (1890). Așezat pe ceea ce ar putea fi o piatră tombală, îngerul căzut, cu bărbia sprijinită în podul palmei, ne fixează cu o privire pătrunzătoare, dar care este în același timp o privire oarbă, privirea vitrificată a celei mai negre melancolii. Există însă și o altă dimensiune a melancoliei, diluată, îndreptată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este nietszscheană, bazat pe tensiunea între apolinic și dionisiac, așa cum o prezintă filozoful german în Nașterea tragediei. Există un filon tragic în acest tablou, care subliniază prin intermediul simbolurilor prezența în muzică a pulsiunilor instinctuale într-un cadru care prin intermediul pietrei tombale face aluzie la prezența insinuantă a morții. Cruzimea, dar și temperamentul năvalnic al declanșării instinctualului sunt prezente în acest tablou, sintetizate estetic în figura sfinxului, expresie a frumuseții stranii a unei noi arte. Cele două tablouri prezente în același spațiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]