1,191 matches
-
o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Milena MUNTEANU: Stimate domnule Băciuț, în primul rând aș vrea să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ancheta pe care ați inițiat-o. Interesantă topică și tot mai relevantă, având în vedere exodul tot mai numeros al românilor. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos.Milena MUNTEANU: Stimate domnule Băciuț, în primul rând aș vrea să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ancheta pe care ați inițiat-o. Interesantă topică și tot mai relevantă, având în vedere exodul tot mai numeros al românilor.Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos. Milena MUNTEANU: Stimate domnule Băciuț, în primul rând aș vrea să vă mulțumesc pentru invitația de a participa la ancheta pe care ați inițiat-o. Interesantă topică și tot mai relevantă, având în vedere exodul tot mai numeros al românilor. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef” dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
poartă legată la cap cu roșu” se referă la „case” sau la „madam Lefter Popescu”. Logica firească a enunțului și predicatul „are” folosit la singular ar impune ca „madam Popescu” să fie elementul regent al pronumelui „care”, ceea ce nu permite topica greșită și de-a dreptul ilogică și ilară, care trimite la referentul „case”. Privită în ansamblul ei relația d-lui Lefter cu chivuțele evidențiază și alte încercări de adaptare la situația de comunicare. Când merge la casa chivuțelor este insinuant
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
contextul situațional în care se află, de modul propriu de receptare a realității, de atitudinea și statutul interlocutorului. Frecvența stărilor de surescitare nervoasă fac ca aceleași procedee stilistice să predomine în vorbirea sa: interogațiile și exclamațiile, repetițiile și ticurile verbale, topica ilogică. Un alt exemplu de diafazie în opera lui Caragiale îl oferă jupân Dumitrache din comedia „O noapte furtunoasă.” El este „comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică” și reprezintă tipul omului orgolios, mândru de condiția sa socială „m-am
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
la viață în general. Și parafrazându-l pe scriitor, aș cita tot din ... George Petrovai:” Picioarele când de-oboseală-s frânte/ cu inima tu du-te înainte.” (Gelu Dragoș) „Înțeleptele sale cugetări îți ordonă să-i așezi poate inconștient cuvintele într-o topică aleatorie, spre binele propriu. Ele sunt de fapt gândurile noastre nerostite, dăruite semenilor din ce în ce mai mult de către domnul Petrovai. Domnia sa poate fi considerat ca purtătorul de cuvânt al lui Socrate către vremurile noastre, asemeni lui Platon, care l-a interpretat pe
CARTEA CUVINTE-NECUMINŢITE , O CARTE DEFINITORIE A LUI GEORGE PETROVAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354096_a_355425]
-
junimiștilor piesa aproape jucată de el, mimând, gesticulând și rostind apăsat vorbele, dând întietate graiului vorbit asupra limbii literare. Cei trei puseseră la cale să scrie și o „ Gramatică”, împărțindu-și rolurile, Eminescu- etimologia, Caragiale cu sintaxa și Slavici cu topica, proiect care nu s-a finalizat niciodată. Ca să învețe de la Eminescu, Caragiale juca rolul lui „gică-contra” tratând drept moftangii pe Kant și pe Schopenhauer, ascultând pe Eminescu cu adevărate lecții de filozofie. După ceasuri lungi în redacție ei se căutau
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
puncte de suspensie, Ce completează cu puțin suspans Neliniștea frazelor și-a nerostitelor cuvinte. Eu sunt... semnul de mirare, Ce se străduie să-și nască punctul, În sisificul chin al gândurilor. Iar tu ești... contrapunctul tuturor semnelor, Întruparea unei perfecte topici. Leagănă fraza în acordurile-ți harpice, Pe unda cratimei, pe firul virgulei ! Punct ... și de la capăt ! Cu dragoste, Gheorghe A. Stroia Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI, POETEI ȘI PROZATOAREI MARICICA STROIA! / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 588
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
ce eliberează interiorul eului de durerea, nu fizică, ci aceea care inspiră mila, regretul că o poți observa cu ochiul care umbrește fiindul: „Plângeam, și rătăceam pe stradă / În noaptea vastă și senină”. La Bacovia m-a interesat întotdeauna, nu topica, nu metrica pentru că acestea au fost analizate îndestul de teoreticienii literaturii, pe mine mă preocupă interiorul creației sale, disecarea cuvântului în dor și durerea de dor prihănit de lumea umbrită de umbrele ce se distrug între ele prin distrugerea propriului
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
riscul hemoragic determinat de injecție. Există cazuri în care pacienții prezintă risc mare de hemoragie: cei care urmeaza tratament cu anticoagulante (cum ar fi sintromul) sau cu boli hematologice. Aceștia prezintă contraindicații majore pentru orice fel de operație sângerânda. Anestezia topica (cu picături) permite realizarea intervenției chirurgicale și la acești pacienți în condiții de maximă siguranță. Pentru un rezultat bun postoperator, IOL Master 500, permite o măsurare mai precisă a implantului de cristalin pentru că pacientul să rămână independent de ochelari după
RESPECTA-TI OCHII! de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360225_a_361554]
-
dar mai ales am pierdut ca oricare dintre oameni”; „mi-am început ascensiunea [muntelui - n.n.] pregătit să pierd, nu să câștig”. Gândind liniile creației lui A. Buzura ca descinzând convergent și cu consistență în „Raport asupra singurătății”, putem delimita o topică situativă a eroului buzurian. Protagoniștii lui Buzura trăiesc simultan în trei planuri: unul experiențial (fizico-somatic), unul existențial și altul socio-istoric (lume și realitate). În plan experiențial, eroul probează suferința și durerea fizică, frica, neliniștea, neputința, disperarea, teama, deziluzia. Nu acesta
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
a vieții și a experienței trăite”. Din întâmplări oarecare spiritul creator trebuie să scoată adevăruri general-umane. Modul fundamental de a lucra al spiritului este luciditatea („când luciditatea nu mai ajută devin o construcție fragilă”, p. 11). Al treilea plan al topicii (cel socio-istoric) îl ocupă valorile (adevărul, libertatea, binele, frumosul, datoria). Evenimente semnificative în acest plan sunt sfidarea istoriei, eroismul, intervenția politică. Sentimentul specific acestui plan este absurdul. La Buzura istoria este apăsătoare, dură, violentă, brutală; ea trebuie suportată sau înfruntată
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
femeii din lumină „ținând pe genunchi/umbra mea” („Împărtășirea uimirii”), pentru că altfel „Arde marea” și „Uită-te: îmi cade umbra!/pierd prin fum aripile/și cât veacul fulgerului/mă doare gândul”. Chiar dacă decriptarea filosofică a versurilor metaforic așezate într-o topică specială induc către splendoare, nu pot eluda frumusețea telurică, și deloc profană, a imaginilor și simțămintelor poetului pe care le bănuiesc tăinuite cu multă delicatețe, dar, în lirica negulesciană, până și vorbele sunt „de praf luminos”, permițând transcendentalul. O legănare
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
profunde, a dilemelor existențiale. Mai mult decât atât, Daniel Dăian renunță la contururile precise spre a reda, cât mai sugestiv, propria-i stare. Universul său poetic apare modelat fragmentar, caracterizat de o mare libertate a formei, versificației și a unei topici insinunante. Există tendința de redare a impresiilor fugitive și a celor mai intime nuanțe personale, ceea ce denotă orientarea impresionistă, evidentă, a poeziei sale. Prin „Arbori de Cristal (Reflexii)”, autorul dovedește o forță creatoare plină de noblețe, ale cărei atribute sunt
EVENIMENT ARMONII CULTURALE: VINERI ( 8 IULIE 2011, ORA 13.00), LA CENTRUL CULTURAL “GHEORGHE APOSTU” DIN BACĂU [Corola-blog/BlogPost/341735_a_343064]
-
cifru al unei societăți secrete a cărui deconspirare putea duce la consecințele pe care le știm“ (Valeriu Anania, Cerurile Oltului, Rm. Vâlcea, 1990, p. 13). Ipoteza Ikhthys este semnalată în dicționare străine tip Larousse, Hachette. Unii cercetători au remarcat că topica în presupusul Ikhthys nu este cea mai obișnuită pentru limba greacă. 2. În jurul anului 200 Tertulian formulează ideea că imaginea peștelui trebuie interpretată în legătură cu ritualul creștin al botezului în apă. 3. După o altă opinie, punctul vernal a intrat în
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
F. Cumont, Les cavaliers danubiens (1938) - G. I. Brătianu, Une enigme et un miracle historique, le peuple roumain (1937). Maeștrii mi-au răspuns. Bacchchan. Trebuie să-i vizitez. Mă uit în istorii, pasionala Romă. Am rânit cu ochii prin imuabilele topici ale revuisticii noastre - n-am fost totuși mari odată? Laus Trajani? Desigur. Și? Îndurerați după dispariția la fiecare al doilea război. Ascult veena, mă gândesc la Mirabai cu păcat, otrăvita din dragoste de Krishna. Dar de timp cu abis. Agyeya
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
dintre proiecția onirică și percepția reală. Descoperim voluptatea prozatorului pentru stilul senzual, catifelat. Cuvintele au o încărcătură concisă a semnificației, fraza este îmbibată de materialitatea imaginilor, curgerea ei este lentă și vâscoasă, iar efectul e tras cel mai adesea din topică și comparații. Personajele autorului trăiesc, deopotrivă, în trecut și viitor, ele sunt scrise de destin, precum romanul însuși e produsul unui text misterios și infinit, sunt ațâțate în permanență de gustul imaginației și al supliciului. E o lume care trăiește
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
culoare este albul, iar negrul este cea mai puțin luminoasă, acestea fiind considerate culori “acromatice” sau non-culori); 3) saturația (exprimă puritatea culorii). Senzațiile vizuale și efectele lor pot fi grupate după următoarele domenii: 1) domeniul elementelor: forma (cantitatea, calitatea și topica formei); culoarea (luminozitatea, calitatea și intensitatea culorii); mișcarea (direcția, ritmul plastic); 2) domeniul structurilor (ordine, bogăție, aglomerat-dispersat); neobișnuitul (noul, originalitatea) și obișnuitul (frecventul); 3) domeniul semantic sau al semnificațiilor (factura, expresia, semnul plastic). Percepția, comparativ cu senzația, este: 1) inferențială
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
Sfântului Ioan Damaschin o exprimare sistematică a principiilor impuse de logică, știință a demonstrației și a legilor raționării veridice, respectiv a conceptelor, judecăților și raționamentelor, așa cum sunt ele discutate în scrierile și operele unor cugetători antici, precum Aristotel (lucrările sale Topicele, Categoriile, Despre interpretare și Analiticile sunt intens și atent utilizate), Porfirios (tratatul său Eisagoghe, o introducere la problema categoriilor, este, și el, amplu discutat și dezbătut) și alții. Nu întâmplător pe pereții exteriori ai unora dintre bisericile și mănăstirile noastre
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
stihurile ebraice. În ceea ce privește conținutul, această traducere nu diferă cu mult față de ultimele traduceri. Este și firesc în acea perioadă...?! Traducerea corespunde studiului evolutiv al limbii române în acea perioadă caracterizată printr-un lexic mai diminuat, un limbaj greoi și o topică specifică acelei perioade. O altă traducere în limba română este lucrarea lui Cornelui Moldovan preluată după Biblie care este redată tot în versuri. Această lucrare nu este împărțită pe capitole ci esste redată în versuri, iar textul nu este redat
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
cânte. Tăcerea prelungită și, cu siguranta apăsătoare, a fost prin urmare productivă, lăsând spațiu și timp Poeziei pentru a se coace. ( ... ) Râul Constantinescu nu practică o poezie facilă și cu atât mai puțin comoda. Ritmul versurilor sale este predominant alert, topica neobișnuită și arborescenta, iar tonalitatea accentuat incantatorie. Ioate acestea creează o atmosferă și o tensiune lirica anume, cu inserții în zona folclorului autohton, jocuri de rime și irizări de lumină. Limbajul nu e deloc monoton, el se reconstruiește continuu, se
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
din urmă, într-un articol lung de 5 1/2 coloane, atribuie "Timpului" tot ce zice "Independența belgică". A atribui cuiva ceea ce el n-a zis, pentru a-l combate, este însă, o sofismă veche, cunoscută și trecută conștiincios în Topica lui Aristotel. De împărtășim sau nu opiniile corespondentului belgian e treaba noastră; în orice caz însă, daca sîntem combătuți, voim să fim pe baza celor zise de noi, iar nu în temeiul celor reproduse din ziare străine. În acel articol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o singură carte, ca și precedenta, controversată ca autenticitate de formă, dar ca teorie desigur aristotelică; 3. Analiticele - opt cărți, autentice, opul principal, împărțit în două părți, pars prior, pars posterior; (de obicinuit opera aristotelică se citează în latinește). 4. Topicele - opt cărți și 5. Despre falsitatea sofismelor. Toate aceste lucrări răspundeau unei trebuințe de educație locală și, ca astfel de element, ele au fost păstrate până în suta XVI a erei noastre. Pe vremea lui Aristotel tiparul nu exista; viul grai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romarta (încă de 4000 lei perechea). În contrapunct, excepțiile: Radu Câmpeanu, Dan Amedeu Lăzărescu, Mircea Dinescu. Cuvîntul lui Câmpeanu așternea liniștea peste sală. Dacă le era frică de cineva moștenitorilor întru spirit ai lui Ceaușescu, ăsta era desantul occidental, cu topica lui interbelică, atît de spăimos sunătoare vechilor urechiști. Mă vedeam cu unul din ăștia pe la Hală și simțeam cum, provocîndu-l cu subiectul Câmpeanu, își pipăia reflex buzunarul de la spate. Ceilalți doi îi binedispuneau strașnic pe noii călușari scorniceșteni. Fiecare în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]