1,605 matches
-
unde, știa de la cronicar (după propria-i mărturisire) despre legenda locului. Ca să ajungă în pădure, vânătorii au trecut râul Moldova și, în fantezia naratorului, trebuie să fi străbătut meleagurile satelor Verșeni, Miroslăvești și Soci. În descrierea itinerarului, povestitorul nu folosește toponimele satelor amintite dar, atenți la tabloul „topografic” al locurilor acestui periplu vânătoresc, e ușor de dedus că pașii personajelor sadoveniene au călcat potecile satelor miroslăveștene. E neîndoielnică probabilitatea mare ca scriitorul să fi scrutat des, din lunca de la Verșeni, pădurea
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
acestea se deplasau, la venirea lor dinspre Iași, prin vadul Siretului, spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În zona proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
vremea tinereții lui Sadoveanu, când acesta încă mai venea la Verșeni, în preajma răscrucii de "La Budăie" era un han (spun bătrânii satului) pe care Sadoveanu nu-l va fi ignorat. Așadar, nu e cu totul exclusă ipoteza unei legături între toponimul real și poiana din "valea de la Budăie", de unde vânătorii din "Nicoară Potcoavă" au pornit hăituirea vânatului, ca apoi să-l încarce aici în căruțe, spre a se întoarce la Davideni. În roman, oștenii și "cei opt drepți judecători" care-l
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
aveam mustață și cînd n-aveam griji", precizează el. Ipoteza că vânătoarea de pe dealul Bourei, din romanul „Nicoara Potcoava”, are amplasament geografic precis, legat de real, e întărită și de faptul că două personaje ale romanului au numele însoțite de toponime ale locului. De exemplu, moș Leonte Spînu de la Miroslăvești substituie vreun bărbat miroslăveștean cunoscut de scriitor, precum și Savu Frăsinel de la Mitești, vreun bărbat miteștean. Și "mazilul de la Miroslăvești", și "răzășul de la Mitești" îi jelesc pe "Măria sa Ion-Vodă", despre care moș
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
obinere a aluminei - Vol III, Comportarea în situația construcțiilor, Editura INCERC, București, 1986 Comunicări științifice mai importante: - Elemente lexicale dacoromâne în limbi ale antichității (mileniile III-I Î.Hs.) - Pitești, 1986 - Limba - mijloc de cunoaștere a preistoriei românilor - Curtea de Argeș, 1985 - Toponime și patronime dacoromâne - Curtea de Argeș, 1985 Cărțile și scrierile lui Alexandru Pele, au început să fie căutate nu numai de intelectualii orădeni ci și de oamenii de specialitate români (și chiar străini) fiind folosite ca materiale de studiu și referință, pentru
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
toponimie, I, p. 109-146: „Tâmpa“ < preroman *timpa. Se fac referiri la albaneză și la unele dialecte italice, fără a se exclude și legătura cu gr. tempe, tempea. Între originea latină și tracica, autorul pledează pentru prima“. Și noi bănuim că toponimul Tâmpa ar putea fi anteroman dacic, insă ne sprijinim pe comparația cu skr. tâmpa „vacă“ (inf. E. Burnouf, p. 286): de la varianta tamba „vacă“ poate fi denumirea orașului rusesc Tambov, la jumătatea distanței dintre Moscova și Volgograd. Mai este un
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
cea care ne aparține, anume că dac însemna „muntean, locuitor de la munte“, în opoziție cu get „locuitor de la câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM - DOUĂ ETIMOLOGII., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Romă, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
câmpie“ (Între lingvistică și ... XXXIII. ROMĂ, LATIUM - DOUĂ ETIMOLOGII., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014. Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Romă, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele de origine italica (deci indo-europeană), a doua de origine etrusca. Din prima grupa se remarcă încercările de a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
pornește de la cele două vârfuri ale Palatinului și de la cuvântul ruma „mamela“, cu care sunt asemuite. În ceea ce privește originea etrusca, care întrunește acordul multor specialiști, se propune legătură cu numele gentilic etrusc Ruma (de la acesta ar putea ... Citește mai mult Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Romă, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
etrusca, care întrunește acordul multor specialiști, se propune legătură cu numele gentilic etrusc Ruma (de la acesta ar putea ... Citește mai mult Proveniență toponimului Romă nu este pe deplin elucidata. Iată ce scrie Ch. Ionescu, MEO, 247: „În ceea ce privește originea și semnificația toponimului Romă, lucrurile sunt foarte complicate, discuțiile sunt vechi și continuă și astăzi, iar ipotezele numeroase. Se conturează două direcții: prima consideră numele de origine italica (deci indo-europeană), a doua de origine etrusca. Din prima grupa se remarcă încercările de a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
lucrării, reunind onomastice (de cercetători, descoperitori, filosofi / enciclopediști) din antichitate până în zilele noastre (Arhimede, Vitruvius, Strabon, Leonardo da Vinci, Euler, Poncelet, Pelton, Blaga, Eliade, Aurel Bărglăzan ș. a.), concepte (centrală hidroelectică, hidraulică, hidroinformatică, sarcină de aspirație, teoria similitudinii, turație specifică etc.), toponime (Porțile de Fier, Țara Bascilor, Madrid, Slatina-Nera etc.) etc. Spiritul enciclopedic al „întregului“ lucrării Roata de apă - primul motor..., de dr. ing. Iacob I. Voia, îmbogățește și înrăzărește reliefurile din aria cunoașterii epocii contemporane - fie în orizontul metaforic (am în
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
strângeri de mână, alteori se creau invidii sau chiar ... V. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (11) - BINȘU ȘI BINȘENII SĂI, de George Goldhammer, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe amintiri plăcute. Apa ... Citește mai mult Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
al lui Iisus Hristos, Ocrotitorul României. După ridicarea la ceruri a Mântuitorului lui i-a revenit misiunea de face cunoscut Cuvântul Evangheliei în mai multe părți ale lumii, printre care și Scythia Minor (Dobrogea) unde a ajuns în secolul I. Toponime, creații folclorice și lăcașuri de cult, precum Mânăstirea „Peștera Sfântul Apostol Andrei” și Mânăstirea Dervent amintesc de trecerea lui pe aici. Duminică, 30 aprilie 2017, am plecat cu un grup de ploieșteni într-un pelerinaj la mânăstirile mai sus-amintite. Era
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat izbânda cinegetică a lui Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Daciei însemnau, de fapt, prezența unor localități pe teritoriul Daciei cu o anume putere, recunoscute astfel și în toată „vatra” continentului, ce s-a numit apoi Europa. Printre aceste zone renumite și căutate pentru valoarea lor se afla și Germisara, toponim de origine dacică - despre care se vorbește mai puțin azi sub acest aspect, deși localitatea a avut o importanța deosebită printre cetățile dacice. GERMISARA Ea s-a aflat mereu între mit și mister - pentru că i se dusese vestea că are
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
elementele de medicină daco-romane cunoscute în prezent. Se fac investitii în vederea atingerii normelor europene: exista un complex balnear de 4* și se modernizează complexul de odihnă și tratament. Dar nimeni nu pune în valoare o veche vatră dacică și un toponim rămas de pe vremea strămoșilor noștri. Atracția legendei ”Lacul Miresei” La Nățău, în apropiere de stațiunea balneară există un lac , ce s-ar putea transforma în punct de atracție cu valențe istorice. Legenda spune ,că o prea frumoasă fată , dacă, s-
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
Din păcate, nu a mai rămas în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Determinări ritualice și simbolice în Răpotinul Testelor, prezintăRăpotinul testelor, în Oltenia, povestea unei sărbători cu caracter feminin, uitată în mare parte, cu referiri la Cleanov(Dj.), Cujmir (Mh.). Marius Arbănași propune un repertoriu al Ocupațiilor din Podișul Mehedinți reflectate în Toponime, realizat în urma unor repetate campanii de cercetare în teren, dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Balcanice, Italice etc. Valahia înseamnă țara Pelasgilor > Belagilor/ Belachilor > Valahilor/ Vlahilor, adică țara Dacoromânilor/ Românilor, cea mai veche țară a Europei, întinsă de la Alpi la Don și Marea Getică/ Neagră, și de dincolo de Carpații Nordici până la Marea Mediterană (Marea Thracică/ Egee). Toponimul Peninsula Balcanică își lămurește semnificatul dintâi în „peninsula Pelasgo-Daco-Thracilor/ Valahilor, adică a Dacoromânilor/ Românilor”; oronimul Munții Balcani desemnează, firește, „munții Pelasgo-Daco-Thracilor/ Valahilor, adică ai Dacoromânilor/ Românilor”. (Istoria religiilor, vol. I, Prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Timișoara, Editura „Aethicus”, 2001). - Cuvântul pelasg
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
meargă în Bitinia, Bizanția, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția (adică Dobrogea noastră) și până în Crimeia”. În România, Sfântul Apostol Andrei este socotit ca fiind cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei, unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei și Pârâiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. După cucerirea romană din anul 46 d. Hr., Sciția a fost inclusă în
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
stema Moldovei istorice, din care, evident, face parte regiunea monografiată filologic de către autor. "Sfânt e numele tău, Voloca" (ediția a II-a, Cernăuți, 2012) e numele cărții, iar substanța ei e, în partea majoră, un tratat de lingvistică privind "etimologia toponimelor, hidronimelor și antroponimelor din Nordul Bucovinei", iar în partea secundară (repet, cantitativ catalogată), o sumă de texte, de o mare frumusețe epico-lirică, extrase dintr-o carte a autorului intitulată "Oul pascal sau Mahna lui Mahnă" (Timișoara, 1999), o odă închinată
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
împlinit uneltirea asupra victimei, căci din lucrare transpare îngrijorarea autorului pentru "...sângele (...) acestor uitați de neam [nord-bucovinenii], prefăcut în apă". Simte autorul tăișul lamei de cuțit, atunci când află (edific cu două exemple) că în satul bucovinean Pancevo (atenție și la toponimul localității) mai știau a vorbi românește doar două babe, iar într-un alt sat, cei ce primiseră la botez prenumele Ioan deveniseră toți (excepție făcând un Ionică) Ivan. Gheorghe Gorda, prin cartea sa, pune umărul la remontarea edificiului lăsat în
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]